2,414 matches
-
scriitorul acestor pagini ce se succed urmând gingașele bătăi de clopot ale iubirii Maicii Domnului întru dragostea lui Iisus Hristos.” Scriitor prolific, Adrian Georgescu s-a născut la Pitești, în 4 decembrie 1952, debutează cu poezie în 1968 în revista „Amfiteatru”, apoi publică în „România literară”. Din 1972 lucrează la Societatea Română de Radiodifuziune unde leagă o bună prietenie cu muzicologul Doru Popovici. Astfel începe o serie de Convorbiri... cu mari nume ale culturii române: Ana Blandiana, I. Conta, E. Papu
Prozatorul Adrian Georgescu va fi din nou în Caraş-Severin [Corola-blog/BlogPost/94309_a_95601]
-
de eseuri și poezii incluse sau topite în eseuri, publicate sub titlul Semne generale, Venind către mine, Situații simetrice, Speranța duală. A colaborat, încă din studenție, cu poeme și eseuri, în revistele de cultură și literatură: Tribuna, Viața Românească, Luceafărul, Amfiteatru, România Literară. Textele din acest volum, pe care autorul refuză să le califice drept eseuri sau eseuri-poezie sau poezie, aduc o viziune asupra cuvântului modernă, hrănită de logicile polivalente, de teoria relativității, dar și de alchimia Evului Mediu, de esoterism
Înger cu aripi ascunse / Ioan Gâf-Deac [Corola-blog/BlogPost/94307_a_95599]
-
și Cezar Ivănescu, temerarul (explicații plauzibile se pot găsi în monografia Marianei Cristescu „Miron Manega, rebelul dogmatic”, Editura NICO, 2013, cu o dedicație olografă „De la Don Quijote de Romanați, cu drag, pentru Stela Covaci, în numele aceleiași inocențe 17.03.2013”). În amfiteatrul liricii române contemporane, poetica lui Miron Manega are ca temă principală misterele creatoare teist-ateiste, accentuat creștine, serafice, disimulat adresate mulțimii ca poezie cu substrat social pe ton discursiv, cu ingenuități fabricate ingenuu... Este recursul său la trăirile intense, parcurse sub
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
rândul tinerilor ieșeni . Proiectul se va desfășura în perioada 15-27 octombrie, pune accentul pe dezvoltarea personală a studenților de la profil tehnic și urmărește creșterea nivelului de implicare a acestora în proiecte de voluntariat. Joi, 15 octombrie, ora 20:00 în Amfiteatrul CH1 din Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului din Iași va avea loc prezentarea conceptului de voluntariat la care organizatorii se așteaptă la o prezență de cel puțin 200 de studenți. În urma prezentării va avea loc o sesiune de
BEST promoveaza voluntariatul in randul iesenilor [Corola-blog/BlogPost/94371_a_95663]
-
Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 12.00, Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași Concurs de creaȚie literară „Iasul sub până de scriitor” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil“ Iași. Parteneri: Primăria Iași, Consiliul Elevilor, AsociaȚia PărinȚi Profesori 12.00, Amfiteatrul “George Enescu” a Universității de Arte, Ceremonia de decernare a titlului de „Doctor Honoris Causa” academicianului Dan Hăulică. AcȚiune organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de învăTământ muzical superior modern la Iași. Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Univ. de
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 12.00, Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași Concurs de creaȚie literară „Iasul sub până de scriitor” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil“ Iași. Parteneri: Primăria Iași, Consiliul Elevilor, AsociaȚia PărinȚi Profesori 12.00, Amfiteatrul “George Enescu” a Universității de Arte, Ceremonia de decernare a titlului de „Doctor Honoris Causa” academicianului Dan Hăulică. AcȚiune organizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de învăTământ muzical superior modern la Iași. Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Univ. de
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
pentru a jindui ieșirea Ține aproape ca să nu-ți pierzi îngerul Nu trebuie decât să spinteci pepenele roșu ca să afli adevărul de pe buzele muribundului Era vorba să cadă meteoritul și-n orășelul nostru gri era vorba să nu mai dormim. Amfiteatru roman la Siracuza Pe unde s-au sfâșiat leii domnește furnica Cu aceleași fierăstraie lumina taie treptele de piatră Împărații credeau că vor muri doar gladiatorii În tomba lui Archimede doarme adevărul fizic Cred că am mai fost pe aici
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4503_a_5828]
-
Mihail Gălățanu pentru întreaga activitate literară acest eveniment va avea loc la facultatea de litere, în amfiteatrul cristian popescu, astăzi, 11 septembrie a.c., de la ceasurile unu la orele trei. va vorbi, în deschidere, academician george vasilievici. introducțiunea și prezentarea laureatului va fi făcută de românul de origine franceză e.m. cioran (se citește „sioran”). vor fi de față
lui mihai eminescu i se va decerna premiul nichita stănescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/5110_a_6435]
-
considera a fi „numai poet, exclusiv poet, iremediabil poet". A debutat ca poet în prima lui tinerețe, iar în deplina sa maturitate, în chiar ultima sa zi de viață - 26 nov. 1970 - tot sub zodia poeziei s-a aflat în Amfiteatrul „Odobescu" de la Facultatea de Limbă și Literatură Română, vorbind studenților în cadrul cursului de Estetica Poeziei despre comparație și metaforă, în neobosita sa încercare de a descoperi „Ce este Poezia?", de a afla „culcușul ei ultim" și „natura ei misterioasă". În
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
din păcate, priceperea necesară, dar faptul în sine mă tulbură, dîndu-mi senzația unei punți inefabile, unei tainice și subtile învecinări. S-a întîmplat apoi, ca student al Facultății de Filologie din București, să petrec ore numeroase și fertile pe băncile amfiteatrului "Alexandru Odobescu", ocrotit cu noblețe de un portret al domniei tale. Mai tîrziu, ca profesor al aceleiași facultăți, portretul îmi veghea exercițiul didactic și mă ajuta să-i pilesc asperitățile, evocîndu-mi constant versurile lui Horațiu, citate în Psevdo-kinigheticos: Omne tulit
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
era, de asemenea, născut de o mamă foarte emancipată. Devotat până-n rărunchi cauzei femeilor din secolul 19, lăsa să-i curgă sucul dulce al inimii prin vârful cam mocirlos al pixului albastru. Iar când soarele ajunse la ferestrele înalte ale amfiteatrului, băiatul fu deja învăluit în pături fierbinți, ca în anii copilăriei, când, gripat, aștepta cu-nsuflețire mâna mamei sale, care era o femeie foarte progresistă. Și sentimentul ăla de întâlnire fericită, când mâna ei îl ridica deasupra bolii, ca pe
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
care le cîntam ca la carte, pe voci, în canon. Am și astăzi caseta. Pregăteam, de fapt, un cadou pentru profesorii pe care îi adoram. Cînd a început REVOLU}IA la Timișoara, am fost strînși și înghesuiți, ca oile, în Amfiteatrul Odobescu. Ni s-a comunicat că nu avem voie să mergem mai mulți de cinci pe stradă. Nu era să ne împiedicăm de o asemenea aberație! Vizitele au fost împărțite în două zile, 20 și 21 decembrie, drumurile grupate în funcție de
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
trebui să mediteze la acest aspect. Dilema se păstrează: câtă biografie și câtă literatură? Sau, altfel și general formulat, ce fel de literatură e biografia? Studenții de la literele bucureștene și cei care l-au ascultat conferențiind pe vreo temă în amfiteatre prietenoase cunosc felul în care Mircea Cărtărescu pune viața și literatura în cadrul unei povestiri cu mult mai mari. Ei știu cel mai bine că dincolo de arhitectul unor structuri narative complicate, deopotrivă cu tuneluri și subterane întunecoase și cu bolți și
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]
-
rătăcite în luxosul flux de produse "la zi". Nu mă pot împiedica a-mi aminti și soarta Bojdeucii de la }icău a humuleșteanului genial și el, ajunse la cheremul unei înalte construcții sclipind de sticlărie și nichel și compătimită de un amfiteatru universitar scobit chiar în ograda sa. Oare nu e cu putință a-i cinsti pe marii noștri creatori decît dezrădăcinîndu-i, detașîndu-i prin tot felul de tertipuri ale "actualizării" de solul matern, de mediul de care s-au simțit vital atașați
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
citi limbi și culturi diferite), precum și o fascinație asociativă, a punerii în relație, dar mai ales în descendență. Antoaneta Tănăsescu câștigă instantaneu încrederea cititorului pentru că tot ce spune spune în perfectă cunoștință de cauză. În al doilea rând, experiența din amfiteatrul facultății îi conferă discursului un anume stil al familiarității. Eseurile de față pot fi comparate ușor cu conferințele lui Borges. Antoaneta Tănăsescu câștigă, de data aceasta, simpatia cititorului pentru că felul în care spune ce spune ține de colocvialul unei discuții
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
domnie turcească - datorită importanței strategice a insulei - până în 1830, perioadă sângeroasă, zguduită de revolte și încercări periodice de eliberare, cum a fost revoluția din 1821. Satele de pescari din nordul împădurit al Eviei, între care și Limni, deschis ca un amfiteatru către golful de la poalele muntelui Kandili, cu plaja Cochilia și livada ei de măslini care găzduiește acum teatrul de vară, mai păstrează urmele acelor veacuri orientale. Datorită dificilei accesibilități dinspre continent (străbaterea munților cu serpentine care ne-au îngreunat și
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
Cuvîntul se vehicula și înainte să fi luat eu drumul spre Occident. Dacă mă gîndesc bine, cred că deja tăiam cu această ață firavă mămăliga în patru în discuțiile cu viitorii cenacliști de luni, care gravitau la început prin preajma revistei Amfiteatru unde eram eu slujbaș. Și cred că eram și eu entuziasmat îndeobște de latura neconformistă a acestei energii, ușor dezabuzată, ce te îmboldea să dai cu tifla în manieră ,post". Încă nu venise vremea afirmării depline pentru această postumitate Ťŕ
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
ales față de cele a căror soartă e determinată de obligația de a răspunde unor exigențe morale de semn contrar. Ceea ce o salvează e suferința de neimaginat cu care își ispășește pedeapsa."... Patima Medeei... Pe scenă este sugerat perfect un mic amfiteatru grecesc. Patru laturi, patru dispozitive de gradene descriu, în cutia neagră, un cerc. În mijlocul lui, ca o axă a poveștii, ca o țintuire în vină, Medeea. A lui Euripide, a noastră, a lui Tompa, Medeea de ieri, de azi, dintotdeauna
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
Patru laturi, patru dispozitive de gradene descriu, în cutia neagră, un cerc. În mijlocul lui, ca o axă a poveștii, ca o țintuire în vină, Medeea. A lui Euripide, a noastră, a lui Tompa, Medeea de ieri, de azi, dintotdeauna. În amfiteatru, noi, spectatorii ei. Între noi și ea, cercuri concentrice, pe care sînt amplasate celelalte personaje - în costume de azi, în pardesie lungi - și gradele lor de vinovăție. Le străbatem spre Medeea și de acolo înspre noi, dus-întors, dus-întors. Textul cunoscut
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
înmulțită, înapoi, la actori. Spațiul acesta strînge energia și emoțiile, amplificînd, iarăși, tensiunea. Gîndul regizorului Tompa Gabor și a colaboratoarei lui, scenografa Carmencita Brojboiu mi se pare una din cheile majore ale spectacolului. Într-un soi de intimitate, în acest amfiteatru grecesc în miniatură, simțindu-ne umerii și respirația, atît de aproape unii de alții, ne simțim și complicitatea, de multe ori prezentă în noi, în imediatul existenței. De aceea, Corul am găsit că devine aici nu doar un simplu comentator
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
decât lunetistul, trupa teatrului produce un spectacol-lectură pe textele lui Cristian Popescu (regie și scenariu Gavril Pinte). Mărturisesc că regret că n-am fost de față. Amintirea lui Cristi Popescu, pe care l-am cunoscut în vremea de început a Amfiteatrului, când aproape totul în jur părea să nu se mai potrivească cu sufletul nostru activ și frustrat, se păstrează în textele pe care prietenii i le parcurg și după dispariția lui cu uimirea în creștere. Arta Popescu, scenariul lui Gavril
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
și apoi diverse concentrări. Am citit pe patul de spital. Am citit mâncând, am citit stând lungit în cada de baie, am citit și în momente despre care nu se vorbește în public. Am citit în săli de clasă și amfiteatre studențești, am citit în redacții (nu numai tipărituri, ci și mii de manuscrise), am citit în biblioteci. În casa părintească a existat întotdeauna o bibliotecă, datorită împrejurării că tata avea un cult pentru cărți. Apoi, trecând anii și așezându-mă
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
am fost convingător, am creat puțină senzație și am putut să-l apăr mai bine de detractori pe marele nostru savant român, atât de neîndreptățit și atacat toată viața de dușmanii comuniști, pasămite anti legionari. Mai mulți savanți prezenți În amfiteatrul de la Divinity School unde a predat Eliade au vrut să o vadă și să o atingă, precum pe un odor sfânt. Am simțit că am făcut ceva util, că a doua zi nimeni nu s-a mai legat de perioada
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
personal aparte. Am avut prilejul să-l ascultăm, soția mea și cu mine, în câteva rânduri pe aleile umbroase ale acelei pitorești oaze de pace și liniște spirituală de la Câmpul Românesc de lângă Hamilton. Erau adevărate prelegeri ținute că într-un amfiteatru în fața a doi auditori care îl urmăreau cu evlavie, într-o lume ce părea desprinsa de realitate, departe de junglă primitivismului și instinctelor primare care se desfășurau la mare distanță, acolo unde luptaserăm amândoi să făurim o lume mai dreaptă
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
În data de 13 mai 2010 a avut loc în amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgență Elias simpozionul intitulat „Probioticele și prebioticele, elemente sanogene și medicamente”. Simpozionul a fost organizat de către Catedra de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă a UMF „Carol Davila” în colaborare cu spitalul-gazdă. Coordonatorul manifestării a fost domnul conferențiar
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]