106 matches
-
de dozare pentru domeniul de folosire recomandat, redactate sau, după caz, traduse în limba română. ... Articolul 3 (1) Compoziția chimică se va înscrie indicandu-se prezenta următoarelor substanțe, daca concentrația acestora depășește 0,2%: ... - fosfați; - fosfonati; - anioni tensioactivi; - cationi tensioactivi; - amfoteri tensioactivi; - neionici tensioactivi; - agenți de albire pe bază de oxigen; - agenți de albire pe bază de clor; - EDTA - acid etilen-diamino-tetra-acetic; - NTA - acid nitrilotriacetic; - fenoli și fenoli halogenați; - para-diclor-benzen; - hidrocarburi aromatice; - hidrocarburi alifatice; - hidrocarburi halogenate; - săpunuri; - zeoliți; - policarboxilati. (2) Se vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125316_a_126645]
-
China minereurile de arsen sunt minate intenționat. În laborator, oxidul poate fi preparat prin hidroliza triclorurii de arsen: Arsenicul se prezintă ca o pulbere fină de culoare albă cu miros specific de usturoi. Trioxidul de arsen este un oxid puternic amfoter care demonstrează caracterul său preponderent acid (anhidrida arsenioasă). Reacționează rapid în soluții alcaline, formând arseniți. Reactivitatea față de acizi este scăzută, dar reacționează cu acid clorhidric, rezultând triclorură de arsen sau săruri înrudite. Reacționează puternic cu agenții oxidativi ca ozonul, peroxidul
Trioxid de arsen () [Corola-website/Science/303501_a_304830]
-
metalelor, în trepte de valență inferioară au caracter bazic (MnO, Mn(OH)2); în trepte de valență superioară, oxizii acestor metale sunt anhidride acide și cu apa formează acizi (CrO H2 CrO4 ...). Oxizii unor metale, respectiv hidroxizii lor, au caracter amfoter: Al2O3 , ZnO, Cr2 O3.... Al(OH)3 , Zn(OH)2 ..... În general, sărurile metalelor tranziționale cu acizi slabi sunt greu solubile în apă și hidrolizează. Cele ce corespund acizilor tari sunt, cu puține excepții (AgCl, Hg2Cl2 , TlCl, PbCl2) ușor solubile
Metal de tranziție () [Corola-website/Science/302506_a_303835]
-
soluții diluate se găsesc macromolecule proteice izolate, iar în cazul soluțiilor concentrate se formează agregate de macromolecule proteice. Soluțiile coloidale ale proteinelor, coagulează prin încălzire, prezintă efectul Tyndall (dispersia fasciculului de lumină). Proteinele, la fel ca și aminoacizii, sunt substanțe amfotere și formează în soluții apoase amfioni: formula 1, în prezența HO În mediu acid proteinele se comportă ca baze slabe, ele primind protoni și formând cationi proteici: formula 2, cation al proteinei. Reacția stă la baza "electroforezei" proteinelor, datorită incărcării pozitive cationii
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
fiind în acest caz electropozitivă. În mediu bazic proteinele se comportă ca acizii slabi, ele cedând protoni, se formează astfel anioni proteici, care migrează spre anod fenomenul fiind denumit "anaforeză", proteina avînd încărcare electronegativă. formula 3, anion al proteinei. Datorită caracterului amfoter proteinele pot neutraliza cantități mici de substanță acidă sau bazică, avind în acest fel rol de soluție tampon, prin acest lucru contribuind la menținerea echilibrului acido-bazic al organismului. În general caracterul amfoter este imprimat de cele grupările -NH și -COOH
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
încărcare electronegativă. formula 3, anion al proteinei. Datorită caracterului amfoter proteinele pot neutraliza cantități mici de substanță acidă sau bazică, avind în acest fel rol de soluție tampon, prin acest lucru contribuind la menținerea echilibrului acido-bazic al organismului. În general caracterul amfoter este imprimat de cele grupările -NH și -COOH libere care nu sunt implicate în legăturile peptidice. Dacă în molecula proteinei există mai mulți aminoacizi dicarboxilici atunci molecula se va comporta ca un acid slab, iar în cele în care predomină
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
deși în acest caz se formează și oxid de cupru (I). Oxidul de cupru (II) de puritate ridicată se poate obține prin încălzirea azotatului de cupru, hidroxidului de cupru sau carbonatului de cupru: Oxidul de cupru (II) este un oxid amfoter, și se dizolvă în acizi minerali, printre care se numără acidul clorhidric, acidul sulfuric sau acidul azotic pentru a forma sărurile de cupru (II) respective: Cu bazele alcaline concentrate, oxidul de cupru (II) reacționează și formează combinații complexe specifice: Poate
Oxid de cupru (II) () [Corola-website/Science/331979_a_333308]
-
ale apei, precum faptul că forma sa solidă este mai puțin densă decât forma sa lichidă, punctul de fierbere de 100 °C este relativ mare pentru masa sa moleculară mică, și capacitatea termică, care este ridicată. Apa este o substanță amfoteră (numit și amfolit), ceea ce înseamnă că poate fi atât acid, cât și bază, adică produce ionii H și O prin ionizare (proces denumit și "autoprotoliză"). Denumirea acceptată de IUPAC pentru oxidul de hidrogen este "apă" sau "oxidan", sau echivalentele sale
Apă (moleculă) () [Corola-website/Science/300755_a_302084]
-
formula 1 formula 2 Din reacțiile de mai sus, rezultă că apa poate funcționa și ca acid (în prima), și ca bază (în a doua). Asemenea substanțe, care se comportă ca acizi față de baze și ca baze față de acizi se numesc substanțe amfotere sau amfoliți. Deci apa este un amfolit. Datorită acestei proprietăți, producerea reacției dintre două molecule de apă este posibilă, ea fiind reversibilă. Reacția de mai sus se numește "reacția de ionizare a apei", pentru că moleculele se transformă în ioni. Deoarece
Apă (moleculă) () [Corola-website/Science/300755_a_302084]
-
amestec de soluții acide și bazice în cantități egale care să poată reacționa în cazul adăugării unui acid sau a unei baze fără ca pH să se modifice. Principalele sisteme tampon din sânge sunt : HCO3Na/H2CO3, HPO4Na2/H2PO4Na și sistemele proteice amfotere din plasmă și hematii (hemoglobina). Acțiunea sistemelor tampon din sânge este completată de cea a sistemelor tampon tisulare. Principalul sistem tampon este reprezentat de HCO3Na/H2CO3 nu numai din cauză că este în cantitatea cea mai mare, ci și din cauza rapidității cu
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
după numele celui care l-a descris încă în 1910. Astfel la presiuni parțiale crescute ale CO2 și valori scăzute de pH, afinitatea hemoglobinei pentru O2 se reduce. Rolul hemoglobinei în menținerea pH. Hemoglobina ca orice proteină are un caracter amfoter ceea ce face ca în mediul alcalin al sângelui (pH 7.4) să se încarce negativ și să se comporte ca un acid slab legând baze. Cum încărcarea electrică depinde de pH punctului izoelectric, oxihemoglobina este un acid mai puternic (pH
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și funcții biochimice specifice. IX.1. DOZAREA AMINOACIZILOR IX. 1.1. Dozarea aminoacizilor prin metoda Sörensen Principiul metodei Metoda se bazează pe proprietatea aminCizilor de a reacționa cu aldehida formică la nivelul grupărilor aminice, cu formare de derivați metilenici. Aminoacidul amfoter devine astfel un compus metilenic, cu funcțiune carboxilică liberă, care poate fi titrată cu hidroxid de sodiu în prezență de fenolftaleină. Reactivi formol, soluție 40 % (neutralizată în prezența fenolftaleinei); hidroxid de sodiu, soluție 0,01 N; fenolftaleină, soluție alcoolică 1
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Ca urmare aceștia pot fi clasificați astfel: a) în funcție de natura ionului fixat distingem: Schimbători de cationi - grupele funcționale sunt grupe anionice (-SO3- -COO-; PO32-); Schimbători de anioni - au grupe funcționale cationice (-N+R3; - N+HR2; -N+H2R); Schimbători mixti sau amfoteri ce conțin 2 tipuri de grupe. Retenția și puterea de eluție a anionilor se exprimă astfel: F-, OH- > OAc- > H2PO4- > HCO3- > Cl- > NO2- > HSO3- > CN- > Br- > NO3- > I- A3- > A2- >A- Retenția și puterea de eluție a cationilor: Li+ > H
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
însă la pH 10 s-a îmbunătățit semnificativ. Aparent, adsorbția Albastrului de metilen este preferențială la valori mari de pH. Datorită cantității variabile și naturii oxigenului superficial, materialele pe bază de carbon trebuie privite ca un caz special de solide amfotere. În funcție de pH, în soluții apoase există atât centrii superficiali încărcați negativ, cât și pozitiv. Când pH-ul soluției este mai mare decât pHpzc corespunzător carbonului activ, suprafața acestuia este încărcată negativ și poate atrage cationii din soluție. La valori ale
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
un complex chimic. Pe de altă parte, proteina celulară care a fixat colorantul își modifică proprietățile. Rolul substanțelor proteice în colorarea bacteriilor reiese din faptul că celulele bacteriene după deproteinizare, prin autoliză, își pierd capacitatea de a fixa coloranții. Natura amfoteră a proteinelor celulare determină afinitatea celulei bacteriene, atât pentru coloranții acizi, cât și pentru cei bazici. În general, celulele bacteriene au o afinitate mai mare pentru coloranții bazici, față de cei acizi. De aceea, în practica microbiologică se folosesc mai mult
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
organici, cele mai importante pentru proprietățile lor specifice, coloidale, sunt: a) polimerii neutri (nepolari, neionici) - ale căror proprietăți se datorează excusiv dimensiunilor macromoleculelor; b) polielectroliții - la acești compuși se manifestă proprietățile electrochimice și electrocapilare ale coloizilor liofili; c) polielectroliții (polimerii) amfoteri - au ca reprezentanți foarte importanți proteinele. Dintre polimerii neutri, cei mai cunoscuți sunt: polimerii hidrocarburilor - polietilena, polistirenul, poliizoprenul (izomerul cis fiind 153 cauciucul natural, iar cel trans, gutaperca) etc.; polizaharidele - amiloza, amilopectina, glicogenul, pectina, chitina etc.; proteinele neutre - colagenul, fibrinogenul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
iar X+ este un ion micromolecular numit contraion. Pentru că cel mai important contraion al polielecroliților este protonul, aceștia se împart în: donori de protoni (cu grupări - COOH, SO3H, PO4H etc.); acceptori de protoni (cu grupări - NH2, NH-, N = etc.); polielectroliți amfoteri. Polaritatea ionilor respectivi se determină, ca și la coloizii liofobi, prin electroforeză. De asemenea, polielectroliții se mai împart în polielectroliți organici (dintre care cei mai cunoscuți sunt proteinele) și anorganici, printre care se numără poliacizii de siliciu, fosfor, vanadiu, molibden
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
preparat de A. Reychler în 1913 și alchil-aril-sulfonații de sodiu. Se mai pot enumera și unele polizaharide sau polinucleotide care, deși nu sunt coloizi de asociație și uneori nici tensioactivi, sunt totuși utilizate într-un scop asemănător. Agenți cationici și amfoteri Agenții cationici sau săpunurile invertite, numite astfel pentru că gruparea lor lipofilă face parte dintr-un cation, având legat la extremitate un radical organic bazic (în special amoniu), reprezintă o clasă ulterior apărută de coloizi de asociație. Importanța acestor agenți a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fost remarcate proprietățile lor bactericide și dezinfectante. Din această clasă fac parte aminele, sărurile cuaternare de amoniu (substituite cu catene hidrocarbonate) sau alți compuși cum sunt imidazolinele (compuși heterociclici cu doi atomi de azot), sărurile de sulfoniu etc. Dintre agenții amfoteri, care formează în anumite condiții ioni bipolari (amfioni), fac parte polipeptidele, produșii de degradare ai proteinelor, betainele, derivații aminocarboxilici etc. Din ultima categorie, un produs cunoscut ce acționează mai mult ca un agent complexant este sarea de sodiu a acidului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
plastic, fiecare țesut fiind dealtfel caracterizat de un anumit tip de proteină structurală intră în structura enzimelor, a unor hormoni (hormonul adrenocorticotrop, vasopresina, insulina) și a unor mediatori chimici (adrenalină, noradrenalină, histamină, serotonină) rol în reglarea pH-ului (au caracter amfoter, adică se comportă ca baze în mediu acid și ca acizi în mediu bazic) rol în reglarea presiunii coloidosmotice rol în menținerea echilibrului hidroelectrolitic rol în coagularea sângelui, în transportul gazelor respiratorii, în imunitate rol energetic (proteinele pot fi utilizate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
moleculelor. Aplicații. 3. Substanțe compuse anorganice. 3.1. Oxizi. 3.1.1. Oxizi bazici. 3.1.2. Oxizi acizi. 3.2. Acizi. 3.2.1. Hidracizi. 3.2.2. Oxiacizii clorului, sulfului, azotului și fosforului. 3.3. Hidroxizi bazici și amfoteri. 3.4. Săruri. 3.4.1. Halogenuri ale elementelor s, p, d (Fe, Cu, Zn, Ag, Hg) 3.4.2. Sulfați. 3.4.3. Azotați. 3.4.4. Carbonați. 4. Conversia de energie. 4.1. Conversia energie chimică energie termică
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
H2O HCN + HO 103 Teoria protolitică evidențiază și studiază noțiunea de amfolit acido-bazic. Astfel HSO4 poate funcționa atât ca acid cât și ca bază: HSO4 + H2O SO4 2+ H3O + HSO4 + H2O H2SO4 + HO acid baza Apa are astfel de proprietăți amfotere care pot fi evidențiate prin reacția de auoprotoliză: H2O + H2O H3O ++ HO (b1) (a2) (a1) (b2) Și alți solvenți în afara apei ca: NH3, HNO3, CH3 COOH în stare lichidă au proprietăți amfoterice: NH3 + NH3 NH4 + + NH2 HNO3 + HNO3 H2NO3 + + NO3
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
relația: Bb cKHO ][ dar cum OHKHOOH 2][][ 3 și B aOH B a OH OHOH OHba c KK c K K K HO K OHKKK 2 2 22 2 ][ ][ 3 106 Reacția de ionizare ionizarea apei Apa este o substanță amfoteră, ea poate funcționa atât ca acid, cedând protoni, cât și ca bază acceptând protoni: H O H + H O H HO+ H3O + H+ În reacția de ionizare a apei, unui ion H3O + îi corespunde un ion HO -, în apa pură
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
acid tare cu bază slabă→ caracter acid HX + BOH BX + H2O HCl + NH4OH NH4Cl + H2O 108 acid slab cu bază tare → caracter bazic HA + MOH MA + H2O CH3 -COOH + NaOH CH3 -COO Na+ + H2O acid slab cu bază slabă → caracter amfoter HA + BOH BA + H2O CH3 -COOH + NH4OH CH3 -COO NH4 + + H2O 2. oxid acid + bază: CO2 + Ca(OH)2 CaCO3 + H2O 3. acid + oxid bazic: 2HCl + CaO CaCl2 + H2O Important pentru reacția de nutralizare este determinarea punctului de echivalență(punct
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
pot deplasa protonii din amoniac obținându-se amiduri: M II + 2NH3 = M II (NH2)2 + H2↑ Ca(NH2)2 dizolvată în amoniac lichid dă o colorație albastră. Mg + CO2 = MgO + CO↑ formează compuși organo-magnezieni: Mg + CH3I = CH3-MgI Beriliu are caracter amfoter: Be + 2NaOH + 2H2O = Na2[Be(OH)4] + H2↑ Be pulbere + 2NaOH topitură → Na2BeO2 + H2↑ (la încălzire) Natriu formează compuși organometalici: 2 Na + 2CH3-CH2-X = 2CH3-CH2Na + X2 2 Na + 2CH3-CH2-OH = 2CH3-CH2 -O - Na + + H2↑ H H + Na H Na + 1 2 H2
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]