45 matches
-
Interesul cercetărilor metafizice - Progresul științelor exacte. Unitatea forțelor în natură - întrebări ce se impun - Utilitatea logicii D. Maiorescu începe prin a arăta auditorilor că are intenția a face un șir de prelegeri în toate vinerile la 4 1/2 după amiaz. Alături cu cursul de filozofie al Universității, curs cum s-ar zice oficial, d-sa va ține un curs liber despre Logică și aplicările ei. Intenția aceasta [î]i este autorizată prin interesul pentru cercetările științifice pe care l-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și-aia.” „Nu, Îți dau cuvântul meu de onoare că te eliberezi.” „Nu-mi place mâncarea dumneavoastră.” „Ce vrei să mănânci?” „Cafea cu lapte și pâine prăjită acuma, dimineața”... Că era dimineață... „Și pe pâinea aceea prăjită, puțin unt...” „La amiaz’ ce vrei?” „Două bucăți de carne de vită prăjite, cartofi piure, cu ulei neprăjit.” „Seara?” „Ca la prânz.” „Mâine dimineață, ce vrei?” „Tot cafea cu lapte...” „Și la amiaz’?” „Același.” „Bine.” Ce să zică? I-am spus pe față... fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Că era dimineață... „Și pe pâinea aceea prăjită, puțin unt...” „La amiaz’ ce vrei?” „Două bucăți de carne de vită prăjite, cartofi piure, cu ulei neprăjit.” „Seara?” „Ca la prânz.” „Mâine dimineață, ce vrei?” „Tot cafea cu lapte...” „Și la amiaz’?” „Același.” „Bine.” Ce să zică? I-am spus pe față... fără discuție. Și a doua zi v-au eliberat? A doua zi am fost eliberat. Da’ acuma, după ce-am studiat dosarul la CNSAS, am văzut că ei primiseră cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pământ / și la plecare orișice cuvânt te îndeamnă // și stăruie stins în penumbra din lunci / cuibul de-o vară, / scrum leneș acum, peste margini prelins / c-o tristețe amară // și numai eu neștiut mai răsar / între goale ținuturi, / ca un amiaz timpuriu, fugar, / plin de mirări și de fluturi” (Amurguri cu coțofene și vânt). La ceas crepuscular, înfiorările, neliniștile ființei capătă o notă gravă, meditativă, elegiacă, stăpânită însă de un anumit echilibru lăuntric: „O fereastră cu licăr anemic / își reazemă fruntea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
și-aia. Nu, îți dau cuvântul meu de onoare că te eliberezi. Nu-mi place mâncarea dumneavoastră. Ce vrei să mănânci? Cafea cu lapte și pâine prăjită, acuma, dimineața... Că era dimineață... Și pe pâine aceea prăjită, puțin unt... La amiaz’ ce vrei? Două bucăți de carne de vită prăjite, cartofi piure, cu ulei neprăjit. Seara? Ca la prânz. Mâine dimineață, ce vrei? Tot cafea cu lapte... Și la amiaz’? Același. Bine. Ce să zică? I-am spus pe față... fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Că era dimineață... Și pe pâine aceea prăjită, puțin unt... La amiaz’ ce vrei? Două bucăți de carne de vită prăjite, cartofi piure, cu ulei neprăjit. Seara? Ca la prânz. Mâine dimineață, ce vrei? Tot cafea cu lapte... Și la amiaz’? Același. Bine. Ce să zică? I-am spus pe față... fără discuție. Și a doua zi v-au eliberat? A doua zi am fost eliberat. Da’ acuma, după ce-am studiat dosarul la CNSAS, am văzut că ei primiseră cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
s) aleag) ceea ce trebuie și nu Îndrug) verzi și uscate. Activitatea sa În Senat este impresionant). Ploaia s-a oprit. Cobor din mașină lui Eban, Îi mulțumesc și Îmi iau r)mas-bun de la el. Stradă Jaffa, cu magazinele Închise la amiaz), pentru siest), este plin) de b)lți și pustie. Trec pe lang) o cafenea, În fața c)reia a explodat o bomb) acum câteva zile. A ars pan) la temelii. Un tan)r șofer de taxi ne-a spus, Alexandrei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
în acompaniamentul marșurilor militare sunt luate din aceeași schiță. „Artistul meu avea odată doi cocoși, pe cari-i deprinsese la beție, și încă beție de alcool, fiindcă le dedea boabe și grăunțe zăcute-n rom. Am văzut într-o dup-amiaz de vară, în fața prăvăliei, pe desfrânații aceia beți turtă, făcând mustră și defilând soldățește, ca doi muscali pe două cărări, pe dinaintea unui cățel, alb și creț, muiat în boia de băcan pentru roșit ouă. Samurache stetea sluj, cu o chivără
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
introductiv dedicat Manuscriptului românesc din 1574 aflător la London, în British Museum (din care Hașdeu va publica, episodic, mai multe extrase) savantul român precizează: "În curs de trei saptămâne, lucrând zi după zi, de la 10 ore antemeridiane până la 5 după amiazi, în cea mai gigantică sala de lectură din London și chiar din lume, eu am citit manuscriptul de două ori și am extras din el tot ce mi s-a părut a fi interesant sub raportul filologic, fie că arcaisme
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
foarte serios, vizavi de consecințele vizionării programelor tv, dar și ca o modalitate de a ne elibera de acest virus, măcar în parte, până nu e prea... târziu. Fiindcă ea, televiziunea este cea care ne aduce în case, dimineața, la amiaz, seara și noaptea, violența, corupția, asasinatele, războaiele și, în general, mizeria la care se dedă ființa umană... Ceea ce, să recunoaștem, nu e deloc plăcut. ZICERI PARLAMENTARE PE... C|LDUR| Dumitru Dragomir: -Vă spun eu dumneavoastră: lăsați-i să voteze cum
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
sună și oile-s pe cale, Nainte merg moșnegii cu pletele bogate Țiind toiage albe în mînele uscate Astfel ieșeau tot rânduri viind din verzii ramuri Copii - ciobani de turme, moșnegi - păstori de neamuri Și au întins moșia spre răsărit și-amiaz Pîn-unde marea sfarmă de țărm al ei talaz; Au cucerit cu plugul, cu vârful dragei săbii Pân-la Cetatea Albă limanul de corăbii; Sute de ani stătut-au stăpâni până la Nistru Luptând cu Răsăritul, cu cuibul cel sinistru De unde vin în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Este greu și uriaș, Văr cu micul iepuraș. El în junglă are casa Și-n savane își ia masa, La amiaz' se bălăcește Căci căldura nu-i priește. Are nasul mare, mare! Cin' să fie dânsul oare?
Elefantul () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83639_a_84964]
-
desfăcea trândav, Un vis de desfătare, un vis sătul și grav De lucruri presimțite abia, dar fără nume. Încât, cu pași nesiguri, cu trupul dus agale Și mintea stătătoare ca undele în iaz, Într-un târziu, când ziua trecuse de amiaz Împovărat de simțuri, mult istovit de cale, Mă pomenii în fața stingherului din luncă, Sălbatecului arbor întrezărit prin geam. Părea trudit și vârstnic... Un noduros mărgean Încununat cu alge, un trup răpus de muncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi ce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
evocativ al soarelui este realizat de epitetele cromatice și de indicii temporali care ipostaziază destinul soarelui, de la răsărituri la apusuri, măsurat, în descântec, de pietrele întemeietoare: "Soare negru, / Soare alb, / Soare vișiniu, / Soare sturungiu, / Soare di la prânz, / Soare de la amiaz`, / Soare di după amiază, / Soare di la chindie, / Soare di după chindie, / Soare de 99 de sori, / Tu să nu coci, / Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să-ntorci, / Că ieu cu 9 pietri, / Te-oi descânta / Și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trecut ("Oamenii sunt mai stresați, mai reci, nu mai suntem chiar atât de apropiați. Înainte dacă se apuca un om să-și facă casă sau șură, săreau toți vecinii la ajutor...Fără bani. Și când era vorba de mâncare la amiaz' sau seara, dispăreau toți. Acum nu mai poți face de-ăstea. Acum dacă vin și te ajută...cu bani.", D. M., 38 de ani, Tălmăcel). Desigur că tot dintre cei ce au o relație mai puțin bună cu colectivitatea se aleg
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
i �? i aminte? te de atmosfera din copil? ria petrecut? printre prietenii de familie la Blois, Tours ? i Orleans (? i de produsele de patisserie care ? i se topeau practic �n gur?) . Cei care participau la ie? irile �n aer liber de dup?? amiaz? remarcau c? aerul din zona Tours este �at�ț de dulce �nc�ț practic te adoarme... � Atmosferă această a fost consacrat? de expresia: �Mai bine Hitler dec�ț Blum! � Echivalen? îi din Anglia ai acestor oameni ? tiau c? chiar dac? englezii vor c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i? a f? cut din deget a mustrare ? i i? a zis: �Mi? ai tras o sperietur? pe cinste ieri! Dup? cum vezi, nu s? a �nt�mplat nimic, totul este �n regul?! �?i mul? umesc, totu? i�. A doua zi la amiaz? (pe 25 noiembrie 1940), doamna Liliana a venit s? s?rb? toreasc? Sf�nta Ecaterina, ziua numelui doamnei Catinca. Dac? Iorga avea un copil favorit, atunci ea era acela. Doamna Liliana voia s? fie al? turi de p? rin? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aripa să, Boeru e? u�nd �ntr? un c? min de b? tr�ni (Pflegeheim) de la Garmisch-Partenkirchen, �n apropiere de M�nchen. Dup? eforturi sus? inute ? i cu ajutorul a numero? i rom�ni, la �nceputul lui august 1985, �ntr? o dup?? amiaz? �nsorit? , m? aflăm �n mă? ina mea �n drum spre Garmisch? Partenkirchen, �nso? it de cea de a treia doamn? Boeru, că s? m? �nt�lnesc cu Traian Boeru. Eram cople? it de un sentiment straniu: dup? at�? ia ani de trud? la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
devenit Asociația Scriitorilor Români din Banat, aflându-se, în ciuda unei chinuitoare boli de piept, printre animatorii vieții culturale lugojene. Volumele Simfonia rustică (1935), Cântece de seară (1936), Cântarea dragostei (1937), Prăstă deal la nana-n vale (1937), Florile satului (1937), Amiaz liniștit (1939), Împăratul (1939) au strâns o parte din producția lui poetică. O piesă de teatru sătesc, Baba Floarea, i s-a publicat în 1943. După război, pentru orientarea sa de dreapta, nu mai poate să apară în presă până în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului. SCRIERI: Simfonia rustică, Timișoara, 1935; Cântece de seară, Timișoara, 1936; Cântarea dragostei, Timișoara, 1937; Prăstă deal la nana-n vale. Poezii în grai bănățean, Timișoara, 1937; Florile satului. Poezii în formă populară, Lugoj, 1937; Amiaz liniștit, Lugoj, 1939; Împăratul, Lugoj, 1939; Baba Floarea, Timișoara, 1943; [Versuri], în Ano, Ano! Lugojano!, îngr. și pref. Gabriel Țepelea, Timișoara, 1974, 92-102; Cântecele mele, pref. Dim. Rachici, București, 1980; Repere bibliografice:Țepelea, Studii, 302-307; Ilea, Mărturisirile, 201-220; Ungureanu, Imediata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]