81 matches
-
și amilopectina sunt dispuse radial în interiorul granulei de amidon, fiind organizate separat sau co-cristalizate. Granulele de amidon au structura unei matrici amorfe în care se găsesc dispersate zone cristaline rezistente. Aceste zone cristaline sunt constituite din lanțurile liniare scurte ale amilopectinei (tip A). Sub formă de granule, amidonul este rezistent la acțiunea enzimelor amilolitice, acest fapt fiind pus pe seama existenței zonelor cristaline. In general, enzimele amilolitice acționează numai în condițiile în care granulele de amidon sunt cel puțin lezate (de exemplu
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
amidonul a fost gelificat prin încălzire în prezența apei, realizîndu-se, pe această cale, o hidratare, o umflare și, deci, o spargere a granulelor de amidon. Sub această formă, amidonul devine ușor atacabil de enzimele proteolitice care, acționînd asupra amilozei și amilopectinei, produc desfacerea hidrolitică a legăturilor 1,4-α-glicozidice, 1,6-α-glucozidice și 1,3-β-glicozidice. Amilazele cele mai utilizate pentru hidroliza amidonului sunt: α-amilaza, β-amilaza și amiloglucozidaza. Tradițional, enzimele utilizate în hidroliza amidonului se obțin din bobul de orz încolțit (malț). Pentru aceasta
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
4-glucan 4- glucanohidrolaza și catalizează hidroliza legăturii α-1,4-glucan din polizaharidele care conțin mai mult de 3 unități D-glucoză α-1,4-legate (amidon, glicogen, oligo- și polizaharide înrudite). α- Amilaza catalizează hidroliza legăturilor 1,4-α-glicozidice din macromoleculele de amilază și amilopectină în orice loc din catenă, ocolind însă punctele ramificate și conducînd la dextrine ramificate și neramificate (amilază dextrinogenă). Afinitatea enzimei este, însă, mai mare pentru legăturile de la periferie (endoamilaza). Enzima are cel puțin trei grupări specifice X, A și B
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
cu randamente mai mici în glucoză. La concentrații ridicate de enzimă și acțiune prelungită, are loc transformarea aproape cantitativă în glucoză. Utilizînd concentrații mari de α-amilază, amiloza este hidrolizată complet la un amestec de 13% glucoză și 87% maltoză, iar amilopectina la un amestec format din 19% glucoză, 72 % maltoză și 8 ÷ 9% izomaltoză. Toate legăturile 1,6-α-glicozidice din ramificații se regăsesc în izomaltoză. Datorită atacului preferențial la legăturile 1,4-α-glicozidice din interiorul macromoleculelor de amiloză și amilopectină, în prima etapă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
87% maltoză, iar amilopectina la un amestec format din 19% glucoză, 72 % maltoză și 8 ÷ 9% izomaltoză. Toate legăturile 1,6-α-glicozidice din ramificații se regăsesc în izomaltoză. Datorită atacului preferențial la legăturile 1,4-α-glicozidice din interiorul macromoleculelor de amiloză și amilopectină, în prima etapă a hidrolizei are loc o fragmentare rapidă la dextrine. In etapele următoare, dextrinele sunt hidrolizate complet numai la concentrații ridicate de α-amilază. In aceste condiții, sub acțiunea α-amilazei, viscozitatea gelului de amidon scade brusc, se produce lichefierea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
sunt în întregime hidrolizate la maltoză. Amiloza cu număr impar de unități de glucoză este transformată în proporție de 90% în maltoză și maltotrioze. La concentrații mari ale enzimei și la hidroliză prelungită, maltotrioza este degradată la glucoză și maltoză. Amilopectina este degradată și ea în maltoză, dar hidroliza se oprește la legăturile α-1,6-glucozidice, care nu pot fi hidrolizate și nici ocolite . Se formează, în acest fel, 60 ÷ 70% maltoză, restul fiind dextrine limită. β-Amilaza are un pH optim de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de a orienta substratul în zona activă. Activitatea enzimatică este condiționată de existența grupelor -SH. Sub acțiunea β-amilazei, viscozitatea gelului de amidon scade lent, iar în mediul de reacție apare, încă de la început, mult zahăr reducător. Legăturile α-1,6-glucozidice din amilopectină sunt hidrolizate sub acțiunea α-1,6- glucozidazei (glucoamilaza sau amiloglucozidaza) sau a pullulanazei (enzima R). Amiloglucozidaza are un domeniu de activitate la pH cuprins între 5 și 10, cu un optim la 6÷6,5 și temperatura optimă de 50oC
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
amilază bacteriană termofilă produsă de B. licheniformis, cu activitate optimă la 95 ÷ 1050C. In Thermamyl 120 LS se găsește α- amilază termostabilă, obținută din Bacillus licheniformis. Este o endo- α- amilază care hidrolizează legăturile 1,4 - α-glicozidice din amiloza și amilopectina din amidonul gelificat. Activitatea optimă a enzimei se realizează la pH = 5 ÷ 7, la temperatura de 90 ÷ 95°C. Fungamyl (Novo) are drept componentă o β- amilază cu activitate optimă la 50÷600C. Fungamyl BG este o amilază fungică produsă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
glicozidice), maltotrioză. In acest stadiu acționează mai ales β-amilaza. Amiloza se transformă aproape complet în maltoză și glucoză. Dextrinele ramificate cu 5÷8 resturi de glucoză (cu legături α- 1,6 sau β- 1,3 glicozidice), provenite în principal din amilopectină sunt hidrolizate de glucoamilază și enzima Z. La zaharificarea cu slad se folosesc 7÷8 kg slad verde la 100 kg cereale și 10 kg slad verde la 100 kg cartofi. In prima fază sladul este măcinat în mori cu
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
întărite, derivați chimici ai cauciucului natural), nedenumiți și necuprinși în altă parte, sub forme primare: 3913.10.00 - Acid alginic, sărurile și esterii acestuia - 20 3913.90 - Altele: 3913.90.10 -- Derivați chimici ai cauciucului natural - 20 3913.90.20 -- Amilopectina - 20 3913.90.30 -- Amiloza - 20 3913.90.80 -- Altele - 20 3914.00.00 Schimbători de ioni pe bază de polimeri de la - 20 pozițiile 39.01 până la 39.13, sub forme primare ÎI. DEȘEURI, SPÂN, TALAȘ, SPĂRTURI; SEMIFABRICATE; ARTICOLE 39
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară a amidonului și este constituit din 250 2000 resturi de glucoză legate 1-4 * glicozidic. Unitatea structurală a amilozei este maltoza
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară a amidonului și este constituit din 250 2000 resturi de glucoză legate 1-4 * glicozidic. Unitatea structurală a amilozei este maltoza. La unul din capetele lanțului component, amiloza are un hidroxil glicozidic liber cu caracter reducător. Totuși
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
șase resturi de glucoză. Din această cauză în interiorul helicoidal al spirei pot pă trunde molecule străine mai mici (iod) formând compuși de incluziune. Masa moleculară a amilozei variază între 32.000 100.000, iar gradul de polimerizare între 1000 4000. Amilopectina (Izoamiloza) este componenta ramificată a amidonului. Macromolecula sa este alcătuită din resturi de * glucopiranoză legate 1,4 și 1,6 *glicozidic. Legăturile * 1,4 (de tip maltoză) se găsesc în interiorul lanțului de amiloză, iar cele * 1,6 (de tip izomaltoză
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
se între hidroxilul glicozidic de la C1 al unui lanț și hidroxilul alcoolic primar la C6 al celuilalt lanț; legăturile 1,6 *glicozidice reprezintă ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
legăturile 1,6 *glicozidice reprezintă ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime hidrolitice asupra acestuia: * amilaza ( din salivă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ramificate). * amilaza de origine vegetală desface legăturile * 1,4 de la capătul nereducător al lanțului cu formare de maltoză și dextrine limită care au ramificația compusă dintr-un singur rest de glucoză. * 1,6 glucozidaza scindează hidrolitic legăturile * 1,6 din amilopectină cu deramificarea acesteia; deci este o enzimă de deramificare. Maltoza rezultată din hidroliza amidonului este hidrolizată de maltază până la glucoză, care apoi este absorbită prin peretele intestinal al animalelor și metabolizată. 2.7.1.2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
endoamilaze) care scindează legăturile glicozidice din interiorul lanțului poliglucidic cu formare de maltoză și dextrine: *-amilaze (exoamilaze) care scindează legăturile glicozidice de la capetele lanțului poliglucidic cu formare de maltoză și dextrine; 1,6 amilaze care scindează legăturile 1,6 din amilopectină intervenind în procesul de deramificare a glicogenului sau amidonului. Celulazele sunt enzime care catalizează hidroliza legăturilor *-1,4 glicozidice din molecula celulozei până la faza de celobioză și în final glucoză. Aceste enzime se găsesc în tractul digestiv al ierbivorelor și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
animal deoarece numai glucoza (produsul final al scindării hidrolitice a amidonului) poate fi absorbită de mucoasa intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară a amidonului și este constituit din 250 2000 resturi de glucoză legate 1-4 * glicozidic. Unitatea structurală a amilozei este maltoza
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
intestinală. Structura chimică a amidonului Ca structură chimică, amidonul nu este o substanță unitară, ci este format din două componente structurale diferite: amiloză și amilopectina (izoamiloza). Acestea se află într-un raport cantitativ ce variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară a amidonului și este constituit din 250 2000 resturi de glucoză legate 1-4 * glicozidic. Unitatea structurală a amilozei este maltoza. La unul din capetele lanțului component, amiloza are un hidroxil glicozidic liber cu caracter reducător. Totuși
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
cuprinzând șase resturi de glucoză. Din această cauză în interiorul helicoidal al spirei pot pătrunde molecule străine mai mici (iod) formând compuși de incluziune. Masa moleculară a amilozei variază între 32.000 100.000, iar gradul de polimerizare între 1000 4000. Amilopectina (Izoamiloza) este componenta ramificată a amidonului. Macromolecula sa este alcătuită din resturi de * glucopiranoză legate 1,4 și 1,6 *glicozidic. Legăturile * 1,4 (de tip maltoză) se găsesc în interiorul lanțului de amiloză, iar cele * 1,6 (de tip izomaltoză
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
-se între hidroxilul glicozidic de la C1 al unui lanț și hidroxilul alcoolic primar la C6 al celuilalt lanț; legăturile 1,6 *glicozidice reprezintă ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
legăturile 1,6 *glicozidice reprezintă ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime hidrolitice asupra acestuia: * amilaza ( din salivă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ramificate). amilaza de origine vegetală desface legăturile * 1,4 de la capătul nereducător al lanțului cu formare de maltoză și dextrine limită care au ramificația compusă dintr-un singur rest de glucoză. * 1,6 glucozidaza scindează hidrolitic legăturile * 1,6 din amilopectină cu deramificarea acesteia; deci este o enzimă de deramificare. Maltoza rezultată din hidroliza amidonului este hidrolizată de maltază până la glucoză, care apoi este absorbită prin peretele intestinal al animalelor și metabolizată. 2.7.1.2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în urme și în alte organe. În stare pură, glicogenul este o pulbere albă, amorfă, care cu apa caldă formează o dispersie coloidală. Glicogenul dă o colorație roșie brună, în prezența soluției de iod. Glicogenul are o structură asemănătoare cu amilopectina din amidon. Spre deosebire de aceasta, molecula glicogenului prezintă ramificații mai dese și mai scurte, macromolecula sa având masa moleculară mult mai mare (106 107). Se apreciază că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]