57 matches
-
Formă "atipică" și în consecință controversată, schizofrenia având debutul dincolo de 40 de ani, a fost definită de M. Bleuler prin următoarele criterii: - debut după 40 de ani (după 45 de ani - Ey), - simptome schizofrenice, - absența semnelor de deteriorare psihică (sindrom amnestic) sau neurologice, - predominanța netă la sexul feminin, - simptomatologie paranoidă, - simptomatologie somatică intricată (în special diminuarea auzului, patologie oculară), - trăsături premorbide de personalitate de tip schizoid sau paranoid, - evoluție cronică îndelungată, - ameliorare notabilă la administrarea de neuroleptice. După același autor, 2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
său, Théodore Flournoy, este fondatorul revistei Archives de psychologie și ai Institutului Rousseau. Dezvoltă teza legăturii dintre teoria educației (a lui Rousseau) și teoria stadiilor (a lui Jean Piaget). Pe baza studiului prosopagnoziei, dezvoltă ipoteza memorării traumelor dureroase în cazurile amnestice. Părăsește grupul freudian de la Zürich (condus de C.G. Jung) și se înrolează în grupul lui Pierre Janet, care nu accepta teoria inconștientului lui Freud, dar accepta existența unei forme de subconștiință. 61 Philip Bard (1898-1977), doctorand al lui Walter Bradford
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Recuperarea calculului se face în paralel cu recuperarea citirii. (48) Afazia Broca și afazia de conducere prezintă cea mai mare frecvență de recuperare. Afazia Wernicke cu fluență crescută dar cu comprehensiune redusă se reabilitează de asemenea bine. Afaziile de tip amnestic se tratează relativ mai ușor, când sunt luate din timp, dar dacă au trecut 6 luni sau mai mult reabilitarea este dificilă. Cel mai deficitar se recuperează afaziile cu fluență și comprehensiune scăzută, în speță afazia globală. (195) Limitele recuperării
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
limbajului), apraxii (uitarea executării unor acte motorii) sau agnozii (tulburări de evocare și recunoaștere). Tulburările psihice în care sunt semnalate cel mai frecvent tulburările de memorie de natură amnezică sunt următoarele: - confuzia mintală în care întâlnim amnezia lacunară; - sindromul Korsakow, amnestic confabulator; - demențele presenile și senile care prezintă o amnezie de evocare de un tip particular. În aceste cazuri amintirile cele mai vechi sunt cel mai bine conservate, pe când cele recente se pierd. Este un proces psihopatologic specific de „deteriorare mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
repetat;. în schimb înțelegerea vorbirii și a lecturii sunt conservate, ca și limbajul interior, surditatea nominală sau afazia senzorială transcorticală a lui Wernicke, corespunde, în parte, cu afazia nominală a lui Head; tulburările predomină în domeniul înțelegerii sensului cuvintelor; - afazia amnestică a lui Pitres este o amnezie nominală. Cuvântul este corect înțeles dar nu poate fi evocat, fiind înlocuit cu perifraze; - afaziile pure sunt reprezentate prin următoarele forme clinice: surditatea verbală a lui J. Dèjerine sau afazia senzorială subcorticală a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
notează o leziune la nivelul corpilor mamilari. Sindromul descris de Korsakow constă în incapacitatea de a evoca impresiile recente cu păstrarea memoriei faptelor mai vechi cu tendință la producerea de false amintiri sau confabulații. K. Bonhoeffer păstrează termenul de „sindrom amnestic” pentru tulburările psihice care apar în cazul „tipului exogen de reacție” pentru a-l diferenția pe acesta de „sindromul Korsakow”. În ceea ce privește sindromul Korsakow, se pune problema delimitării diagnostice a acestuia de presbiofrenie (Wermcke), sindromul psiho-organic cerebral (E. Bleuler) și psihosindromul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului. Toate aceste aspecte justifică diferențele în ceea ce privește clasificarea psihozelor organice, așa cum vom arăta mai jos. În cadrul sindroamelor mintale organice, DSM-III-R include șase grupe de afecțiuni psihice, și anume: 1) deliriumul și demența în care deteriorarea cognitivă este globală; 2) sindromul amnestic și halucinoza organică, în care sunt deteriorate arii de cunoaștere relativ selective; 3) sindromul delirant organic, sindromul afectiv organic și sindromul anxietății organice, care au ca elemente comune, asemănătoare, tulburări schizofreniforme, tulburări afective și tulburări anxioase; 4) sindromul personalității organice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
9) Schimbările de personalitate sunt deosebit de frecvente în cursul sindromului psiho-organic cerebral. Tulburările constau din schimbări de temperament, schimbarea modului de reacție al bolnavului și defecte cognitive. Toate acestea configurează tabloul specific tipului psihopatologic de „personalitate organică cerebrală”. 10) Sindromul amnestic cronic este caracterizat din punct de vedere psihopatologic printr-o tulburare de memorie, legată de deficitul intelectual global al bolnavului. Acest sindrom este frecvent întâlnit în cursul encefalopatiei Wemicke și a psihozei Korsakow. Sindromul amnestic cronic se deosebește de sindromul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalitate organică cerebrală”. 10) Sindromul amnestic cronic este caracterizat din punct de vedere psihopatologic printr-o tulburare de memorie, legată de deficitul intelectual global al bolnavului. Acest sindrom este frecvent întâlnit în cursul encefalopatiei Wemicke și a psihozei Korsakow. Sindromul amnestic cronic se deosebește de sindromul demențial prin faptul că în cazul acestuia predomină în principal tulburările de memorie, pe când în cazul sindromului demențial se remarcă predominanța tulburării proceselor cognitive. II) Paralizia generală progresivă (PGP) Această afecțiune psihiatrică a fost descrisă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a corpului; crize motorii sau senzitive parțiale, interesând un segment corporal sau crizele jacksoniene; crizele adversive; crizele vertiginoase; crizele uncinate determinate de un factor situat în zona uncusului hipocampic a lobului temporal (crize vizuale, auditive, olfactive, gustative); crize afazice sau amnestice; crize vegetative. 4) Paroxismele epileptice cu manifestări psihiatrice sunt reprezentate prin apariția bruscă, cu caracter paroxistic, a unor manifestări pur psihiatrice cum ar fi: crizele halucinatorii; crizele de derealizare sau înstrăinare (deja vu, jamais vu, deja connu, jamais connu) datorate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
își fac apariția diferite fenomene psihopatologice negative. J. de Ajuriaguerra a izolat, în sensul acesta, trei grupe clinice, în cadrul demenței senile, în raport cu caracteristicile psihopatologice care le definesc pe fiecare dintre acestea: Grupa 1 cuprinde demențele senile simple cu un sindrom amnestic, mai mult sau mai puțin important, cu deficite operatorii și de organizare a spațiului, fără un sindrom afazo-apracto-agnozic și fără semne neurologice. Grupa 2 cuprinde demențele senile cu sindrom amnestic, tulburări neurologice, tulburări de limbaj, debutul unor apraxii ideatorii și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestea: Grupa 1 cuprinde demențele senile simple cu un sindrom amnestic, mai mult sau mai puțin important, cu deficite operatorii și de organizare a spațiului, fără un sindrom afazo-apracto-agnozic și fără semne neurologice. Grupa 2 cuprinde demențele senile cu sindrom amnestic, tulburări neurologice, tulburări de limbaj, debutul unor apraxii ideatorii și ideo-motorii, apraxie constructivă totală. Grupa 3 reunește bolnavi cu demență senilă, prezentând o stare de „altzheimerizare” completă. Această „Altzheimerizare” a demenței senile are un dublu aspect, atât anatomo-patologic, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de la cel mai recent la cel mai vechi, de la cel mai fragil, la cel mai solid. În felul acesta, amintirile din copilărie, cu o mare încărcătură afectivă sunt cel mai bine conservate), dezorientare temporo-spațială, tulburări de limbaj, de tipul afaziei amnestice, tulburarea funcțiilor sintetice de bază (atenție deficitară, percepții sumare și fragmentare), tulburări intelectuale, regresiunea instinctivo-afectivă, tulburări de caracter (iritabilitate, mânie, autoritarism, exaltarea sentimentului de proprietate, sgârcenie, gelozie, tulburări de comportament erotic, reacții impulsive, suicid). Evoluția clinică a demenței senile are
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
datorată altor condiții medicale / 138 7.2.2. Delirum / 139 7.2.2.1. Cauzele delirium-ului / 140 7.2.2.2. Tratamentul delirium-ului / 141 7.2.3. Amnezia / 142 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice / 143 7.2.4. Aspecte legate de gen și cultură / 144 7.3. Bolile cronice și psihoterapia la vârstnici / 145 7.3.1. Depresia, anxietatea, tulburările legate de consumul de alcool și insomnia / 147 Capitolul 8. Tulburări depresive / 149 8
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihosociale Axa V Evaluarea globală a funcționării Tabelul nr. 2.9. Tulburările de pe Axa I Aceste tulburări reprezintă condiții care provoacă oamenilor distres sau afecțiuni Tulburările sunt diagnosticate încă din primii ani de viață, copilărie sau adolescență * Deliriumul, demența, tulburările amnestice și alte tulburări cognitive * Tulburările mentale datorate unei condiții medicale generale * Tulburările în legătură cu o substanță * Schizofrenia și alte tulburări psihotice * Tulburările afective * Tulburările anxioase * Tulburările somatoforme * Tulburările factice * Tulburările disociative * Tulburările sexuale și de identitate sexuală * Tulburările de comportament alimentar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
soldați. În demență și delirium apar multiple deficite cognitive, printre care se pot enumera: deficitul mnezic, deficitul limbajului, dezorientarea, incapacitatea de a recunoaște obiecte sau persoane, inabilitatea de abstractizare sau de a planifica și executa o activitate, pe când în tulburarea amnestică doar memoria este afectată. O persoană afectată de amnezie nu va reuși să rețină noi informații (amnezie anterogradă) sau să evoce evenimente trecute sau informații învățate anterior (amenzie retrogradă). Tulburările amnestice sunt deseori consecutive perioadelor confuzive, dezorientării sau delirium-ului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a planifica și executa o activitate, pe când în tulburarea amnestică doar memoria este afectată. O persoană afectată de amnezie nu va reuși să rețină noi informații (amnezie anterogradă) sau să evoce evenimente trecute sau informații învățate anterior (amenzie retrogradă). Tulburările amnestice sunt deseori consecutive perioadelor confuzive, dezorientării sau delirium-ului. Pacienții amnezici din filme, care își pierd brusc toate amintirile, sunt frecvent reprezentați în mod nerealist. Cei mai mulți pacienți suferind de amnezie își pot aminti evenimente din trecutul îndepărtat, dar nu și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în cazul zugravului, prezentat mai sus. Ei pot deveni agitați când cei din jur le evidențiază lipsurile mnezice sau pot chiar să îi acuze că pun ceva la cale împotriva lor. 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice Amnezia poate fi cauzată de afecțiuni cerebrale datorate atacurilor cerebrale, traumatisme craniene, deficiențe nutriționale cronice, expunerea la toxine (de exemplu intoxicația cu monoxid de carbon) sau abuzul cronic de substanțe. Sindromul Korsakoff reprezintă o tulburare amnestică determinată de afecțiuni la
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și tratament în tulburările amnestice Amnezia poate fi cauzată de afecțiuni cerebrale datorate atacurilor cerebrale, traumatisme craniene, deficiențe nutriționale cronice, expunerea la toxine (de exemplu intoxicația cu monoxid de carbon) sau abuzul cronic de substanțe. Sindromul Korsakoff reprezintă o tulburare amnestică determinată de afecțiuni la nivelul talamusului, o zonă a creierului ce joacă rol de releu pentru ale regiuni cerebrale. Consumul îndelungat de alcool în cantități mari se asociază cu sindromul Korsakoff deoarece pacienții alcoolici își neglijează alimentația, fapt ce conduce
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
zonă a creierului ce joacă rol de releu pentru ale regiuni cerebrale. Consumul îndelungat de alcool în cantități mari se asociază cu sindromul Korsakoff deoarece pacienții alcoolici își neglijează alimentația, fapt ce conduce la un deficit de tiamină. Evoluția tulburărilor amnestice depinde de cauza acestora. Dacă apare un atac la nivelul hipocampului, pierderile de memorie includ evenimente ulterioare atacului, pe când amintirile anterioare atacului rămân intacte. Dacă pierderile de memorie sunt determinate de alcool sau alte toxine, debutul amneziei e mai insidios
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evenimente ulterioare atacului, pe când amintirile anterioare atacului rămân intacte. Dacă pierderile de memorie sunt determinate de alcool sau alte toxine, debutul amneziei e mai insidios iar la unii pacienți pot fi afectate și amintirile îndepărtate. Primul pas în tratamentul tulburărilor amnestice îl constituie eliminarea acelor factori ce contribuie la deteriorarea memoriei, precum alcoolul sau expunerea la toxine. Nutriția și tratamentul unor condiții medicale existente (de exemplu hipertensiunea) pot preveni accentuarea deteriorării. Întrucât un mediu nou și deprinderea unor noi obiceiuri se
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pacienții amnezici, se recomandă plasarea pacientului într-un mediu cât mai familiar. La fel ca în demență, se poate dovedi utilă amplasarea unor ceasuri, calendare, fotografii sau a altor stimuli mnezici în proximitatea pacientului. În final putem concluziona că: tulburările amnestice se caracterizează doar prin pierdere de memorie; amnezia retrogradă reprezintă pierderea informațiilor despre evenimente trecute, iar amnezia anterogradă e inabilitatea de a fixa și evoca noi informații; amnezia poate fi determinată de afecțiuni cerebrale datorate unor atacuri, traumatisme craniene, deficiențe
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
accentuată │ │ │ └───────────┴──────────────────┴───────────────────┴─────────────────────────┘ * Aprecierea diagnosticului funcțional va fi făcută în conformitate cu criteriile clinice și funcționale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secțiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. TULBURAREA AMNESTICĂ Tulburarea amnestică se caracterizează printr-o perturbare a memoriei cauzată fie de o condiție medicală generală, fie de efectele persistente ale unor substanțe. Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR A. Dezvoltarea unei deteriorări a memoriei, manifestată prin perturbarea capacității de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
diagnosticului funcțional va fi făcută în conformitate cu criteriile clinice și funcționale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secțiunea III. Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. TULBURAREA AMNESTICĂ Tulburarea amnestică se caracterizează printr-o perturbare a memoriei cauzată fie de o condiție medicală generală, fie de efectele persistente ale unor substanțe. Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR A. Dezvoltarea unei deteriorări a memoriei, manifestată prin perturbarea capacității de a învăța informații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]