60 matches
-
probleme mari de rezolvat, nu vreau să-mi pierd postul, pe care abia l-am găsit, din cauza spitalizării. - Nu din cauza spitalizării domnișoară, ci din cauza urmărilor acestui nefericit și stupid accident care v-a transformat dintr-un om normal în unul amnezic. Putea să fie și mai rău: să deveniți o legumă pur și simplu pentru toată viața. - Poate cu timpul se va rezolva. Am înțeles că în urma unei consilieri cu un psiholog, se poate să-mi aduc aminte ce s-a
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
de un Guru amnezic ce face apel, însă, la reflexele hipermenzice ale literaturii traumelor existențiale: “secundele s-au adunat/ ca morții-n cimitir/ așteptând numărătoarea/ inversă// // degeaba // o nouă istorie începe/ istoria clepsidrei/ pe jumătate plină/ de lăcomia unui guru/ amnezic”(p. 16). Interesant e faptul că punerea în scenă a tanatofiliei ce revrăjește tema finalului și o transformă în fascinație se face pe un background vitalist, în care tonalitatea bucuriei se conjugă cu reflexele autohipnozei: „eram furios și pentru o
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
Rămâi lângă mine agățat de aripă Unei iubiri , amorțita - n minte , Doar noi doi știm cum ne tremura clipă Cu neliniști , încolțind între cuvinte ... Rămâi în adâncă constelație Sub arcada pleoapei mele , Cu visu-n vis că o nouă apariție , Rătăcind amnezic printre stele ... Rămâi același printre amintirile, Care le ascundem în tăcere Pe-un șirag înlănțuit cu perle, În jurul singurătății mele .... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Rămâi / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi de
RAMAI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376455_a_377784]
-
atenți la clipă" (ca singura realitate), "cea din urmă zi a singurătății" ( aceea a diadei ce se strânge în indivizibil), "de ce tăcem așa" (în limba pre-Babilonului), "golul dintre fluturi" (între "ieri" și "mâine", ca plin al veșnicului "azi"), "memoriile unui amnezic" (cununie intre Alethe si Lethe), "pasii nimănui" (calea, Tao), "frânghii de lumină" (reazem în ne-reazem), "cele opt Ceruri", "caligrafii din Cadora" (dănsuitori în Omega și Alfa), "emoția florii de prun" (ce în culoare își poartă moartea morții), "mări pustii
A TREIA VOCE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369168_a_370497]
-
povestesc diverse întâmplări misterioase despre viață și moarte. Pentru unele din ele misterul este imposibil de elucidat, rămâne o adevărată enigma. Vladimir povestește o întâmplare cu un motociclist, Emanuel, pe care îl salvează dintr-un accident. Motociclistul pare a fi amnezic, deoarece acesta nu știe ce se petrece cu el, povestește întâmplări stranii, neverosimile. În realitate, nu Emanuel uitase jocul în care se angajase (Moara la Iosafat), ci Vladimir era amnezic. El nu înțelege că Emanuel murise, trecuse podul spre Valea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
misterul existenței în însăși existență”. Sintagma ce servește drept titlu al cărții, „omul ciudat”, este o autodefiniție a eului liric, așa cum îl lasă traversarea „patimilor”, trăirea contingenței, finitudinea sau „urgența” morții, absența scopului ultim, lipsa libertății, precaritatea sufletească. Fără trecut, amnezic, dar și fără viitor, eul liric se percepe ca obiect („dus de viață cu trăsura”, Palma), piatră sau lemn, copac (Eu, copacul sau, într-un scenariu mai complicat, Moartea unui baobab), „de plumb”, „păpușă” (Nu-s bun de tipar, Joc
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
în mare de procedeele cinematografului. De altfel, în 1944 va fi dramatizat, fiind jucat o lună pe scena Teatrului Național din București. Protagonistul este Bogdan Cernegură, care, luat prizonier de nemți, reușește să evadeze, dar este rănit la cap, rămânând amnezic douăzeci de ani. Își revine abia în 1939, când trebuie să se adapteze unui context cu totul schimbat, găsindu-și copila fată de măritat, iar pe tovarășii de luptă din tranșee ratați în grade diferite. Trama narațiunii, cea a amneziei
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
trib stăteau ceva mai reținuți, pe rogojinile lor, Întorcându-se să vadă fața cărui străin mai apare pe ecranul televizorului. Prietenii mei se simțeau ușurați acum că aflaseră că Walter nu-și găsise sfârșitul pe fundul prăpastiei. Era În spital, amnezic, din cauza unei lovituri la cap cauzate de o cărămidă desprinsă din pagoda pe care se urcase căutându-l pe Rupert. —Vezi ce li se poate Întâmpla celor care umblă după fundul tău? Își certă Moff fiul. Ceilalți suportă consecințele actelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cel care l-a ucis pe tata, v-o jur! Am vrut să mă interpun, dar probabil că mi-a dat cu ceva În cap, după aia nu-mi mai amintesc nimic. - La fel ca atunci, cu Gwen? Lovit, apoi amnezic de două ori la rînd e cam mult, nu crezi? susură Lucas Înainte ca Marie să preia ștafeta. - Mama mi-a povestit că atunci cînd erai copil aveai crize de somnambulism și de amnezie, ai putut ucide Într-o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Această descoperire rezultă din studierea tinerilor ce prezintă leziuni ale hipocampului (răni de război etc.). Hipocampul este o structură a creierului ce înregistrează toate informațiile noi din procesul cunoașterii (cuvinte, imagini sau chipuri). Prin urmare, bolnavii privați de hipocamp sunt amnezici, nu-și amintesc conținutul ziarului citit cu o oră mai devreme sau persoanele venite să-i viziteze. În ciuda acestui fapt, ei păstrează amintiri anterioare rănirii sau îmbolnăvirii lor. Unii cercetători au descoperit că pacienții puteau totuși să memoreze deprinderi motorii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
astfel protejând scopurile inconștiente decelate în transă pentru a nu contamina mintea conștientă (Erickson, 1996Ă. De asemenea a insistat ca pacienții să fie disociați de mediul înconjurător în timpul transei. Oricum, nu este considerat esențial ca pacientul să fie disociat sau amnezic pentru soluțiile orientate spre viitor (Phillips și Frederick, 1995Ă. Se pare că progresiile de vârtsă pozitive sunt extrem de valoroase prin aceea că pot ajuta pacienții să contracareze unele din sentimentele trecute și prezente de neajutorare. Frederick și Phillips (1992Ă exprimă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
nepăsare (8); tristețe (7); mereu (6); totul (6); durere (5); omite (5); șterge (5); aminte (4); copil (4); indiferență (4); gînd (4); greșeală (4); iertare (4); lapsus (4); neatent (4); neatenție (4); neimportant (4); știe (4); Alzheimer (3); amețit (3); amnezic (3); bătrînețe (3); ceva (3); lăsa (3); minciună (3); neinteresant (3); poezia (3); privi (3); răul (3); vedere (3); vezi (3); aminti (2); bani (2); boală (2); bolnav (2); cuvinte (2); des (2); fată (2); informație (2); împrăștiat (2); lasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și tocmai asta le justifică toate abdicările, valoarea lor supremă e bășcălia, uneori îmi fac impresia că există numai pentru a flecări și gesticula, gata la orice compromis, pregătiți pentru orice lașitate, trăiesc ca în vis, se comportă ca niște amnezici, auzul lor nu mai este demult sincer și de aceea le vorbești în zadar, deși altminteri apreciază estetica discursurilor morale (...)." Pe fondul vieții de provincie universală, al colportajului benign, ispitit de otrava invidiei și a dihoniei, apare brusc senzaționalul cazului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Ce făcuse cu uriașul său IQ? în ce strat spongios al minții lui, acum dizolvată probabil de bucuria vieții ca de-o otravă perfidă, se resorbise marele vis de evadare? Ochii lui, deveniți senini ca ai Clarei, ca ai unui amnezic, mi-au readus 167 în minte ceea ce ruminasem de-atîția ani: că nu există supliciu mai mare și infern mai adânc decât fericirea. Că, pătrunzând în femeia pe care-o iubești, ratezi de fapt Marea Pătrundere. Că vulva nu este adevărata
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ororile frontului, pentru ea. Este ciudat, spune deodată Marius. Ce anume? Liniștea, calmul. În definitiv, totul. Nici până acum nu m-am obișnuit. Încă nu reușesc să scap de sentimentul că ultimii doi ani am trăit viața confuză a unui amnezic și nici acum nu-mi vine a crede că sunt acasă. Și acolo... cum...? întreabă Smaranda într-un oftat. Pentru câteva clipe Marius simte o sfârșeală puternică. O paloare accentuată se înstăpânește pe fața lui, ca și cum cuvintele ei ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sanatoriu psihiatric, ca spațiu al „ademenirii”, fie ea și spre descifrarea „adevărului”, amintește de Augustin Buzura. Evenimentele petrecute la Cluj în anii 1945-1946 sunt relatate prin prisma unui tânăr comunist, apoi ofițer de securitate, Ioachim C. Pajură, alias Iozom. Devenit amnezic în urma unui traumatism, Iozom reface sub tratament întreaga istorie la care a fost martor. În calitate de tânăr activist, participase la multe evenimente și acțiuni politice, nu era străin de situațiile-limită pe care acestea le provocaseră - o istorie plină de violențe, asasinate
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
și-au pus în timp informațiile strânse de o viață sau în viețile anterioare... Insist asupra acestui punct pentru că o amnezie se referă în primul rând la pierderea de memorie obiectivă. Cea mai bună dovadă constă în faptul că unii amnezici, după ce au ieșit din starea lor, au fost capabili să-și amintească tot ceea ce uitaseră, lucru care nu ar fi fost posibil dacă trecutul le-ar fi fost șters din structura profundă a personalității lor. De altfel, ei pot descrie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a pierdut memoria din indiferent ce motiv, se află în situația de a reînvăța totul și de a reconstitui potențialul său de referință. Acesta este din nefericire cazul celor care, ca urmare a unui accident vascular sau traumatism cerebral devin amnezici, pierd funcțiile vorbirii, praxiei sau gnoziei. În toată perioada de pierdere a memoriei, ei sunt în incapacitate de a face judecăți corecte asupra situațiilor cărora trebuie să le facă față, și asta deoarece le lipsesc datele indispensabile efectuării lor. Acest
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
N-a fost o anchetă dură, dar a fost o anchetă otrăvită, drogată. Am ajuns la concluzia asta mult mai târziu, când am ajuns din nou în Aiud, că deși trecuseră două-trei luni, am fost tot tulburat așa... am fost amnezic. Și după ce am ajuns la penitenciarul Aiud mi-am reluat aceeași viață de celulă ca și înainte. Cu regim mai aspru, mai acceptabil... Cu cine ați stat de data aceasta în celulă? De data aceasta n-am mai stat singur
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fusese deja abordată în Cadrele sociale, fără ca trimiterea la memoria socială să fie explicită (aceasta fiind totuși cea vizată), atunci cînd, la începutul introducerii, Halbwachs evoca o povestire transmisă de un ziar care cita un altul, și anume povestea sclavului amnezic descoperit în pădure. Este așadar vorba despre o memorie transmisă de pe un suport jurnalistic pe altul, fără a fi susținută de un grup. În general, ori de cîte ori se face, în Cadrele, o aluzie la ziare sau la discuri
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
căderea în timp, de căderea din timp), posibilitatea ca întreaga operă a lui Eliade să fie "un rechizitoriu împotriva acestei uitări care este marea, dacă nu singura problemă a omului contemporan"99 apare ca evidentă. (Astfel se explică frecvența personajului amnezic și încercările de anamneză prin diverse tehnici; o narațiune ca Les trois Grâces va oferi o soluție de recuperare a stării paradisiace.) În Fragmentarium, Eliade vorbea de necesitatea romanului românesc de a impune literaturii universale "măcar două-trei personaje-mituri. Nu e
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
poate fi vindecat"289, și o exemplifică prin amnezicul Adrian din În curte la Dionis care își amintește semnificantul, dar nu și semnificatul și nici codul care ar putea produce semnificatul. În această situație se află bovaricul profesorul de pian, amnezic cu privire la semnificat sau la codul care l-ar putea produce. Neîmplinirea semiotică înțeleasă ca o cădere, înscrie numele în seria mitonimelor desacralizate. Monemul de bază din structura numelui protagonistului este Gavriil/ Gabriel (primul care a sesizat această analogie, precum și semnificația
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
interesează: "Eu v-am văzut de la început că aveți inimă bună. Semănați cu un bun prieten al meu, unul Dorobanțu"449). Din acest moment toată narațiunea se concentrează în jurul anamnezei. Într-o replică adresată lui Borza, Dumitrescu afirmă: "Atunci ești amnezic. Ți-ai pierdut memoria"450, iar despre Fărâmă spune că "are o memorie extraordinară"451). La a treia întâlnire, Dumitrescu îi cere ferm să-și mărginească povestirile la Darvari ("Întoarce-te la Lixandru și la Darvari'452, "Mărginește-te la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
glas unor vechi cântece doar la cârciumele modeste; când cântecul a devenit cunoscut, adică "un mister popularizat"532, ea refuză să-l mai cânte. Vehicule ale mesajului sacru, cântecele Leanei se adresează oamenilor de rând care trăiesc fără gândul salvării, amnezici 533; cântecele ei declanșează anamneza 534. Aceste cântece și balade vetuste și "melodii arhaice", Leana le interpretează recreându-le: "le crea din nou, le cânta așa cum trebuiau cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe atunci, după război"535. Citatul, în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 247. 827 Matei Călinescu, op. cit., p. 160. 828 Despre "dublul" care complică țesătura povestirii și care nu poate lipsi din text: "cum s-ar putea explica altminteri tot ce i se întâmplă bătrânului amnezic", în Mircea Eliade, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 259. 829 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 196. 830 Constantin Noica, op. cit., p. 30. 831 Ioan Viorel Boldureanu, subcap. "Basmul și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]