51 matches
-
că a trecut o noapte, poate că au fost mai multe, nu știu... Când m-am trezit și am văzut lumina zilei în salonul în care mă aflam, am simțit niște mâini fine mângâindu-mi fruntea. Când am deschis pleoapele amorțite descopăr lângă mine pe... Adelina! Era aievea ori era un vis? - Tu ești, Adelina?!... - Da, Marian! Eu sunt! Stai liniștit! De cum am primit telegrama ta, am pornit către tine, cu primul tren, la Cluj... - Și cu examenele? - Lasă-le încolo
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
în pocalul timp călci ne însemnat pe cărări sortite ce ușor se uită realul amarnic acest chip ciudat ne tot păcălim construind castele pe nisipul straniu cântă adormirea gânduri cad firav pe un gust amar dezamagiri-n pietre cu toate amorțite mii de lacrimi curg muchie și umbră pe acest pământ. Referință Bibliografica: Muchie și umbră / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MUCHIE ȘI UMBRĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381083_a_382412]
-
mult frigul nopții de iarnă patrunzandu-l, chiar dacă ațipea puțin se trezea repede, intru-un târziu adormi pentru mai mult timp. Cand se trezi îi era foarte frig partea stângă a spatelui pe care se sprijinise pe ciment o simțea amorțita îl durea, de asemenea îi înghețaseră picioarele se scula în picioare încercând să-și miște corpul amorțit de frig, îl privi pe Mișu ce dormea adânc întins pe jos. Chiar dacă era o iarnă goală și nu atât de geroasă însă
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
Toate Articolele Autorului Rămâi Rămâi să-mi scuturi lacrimile pe flori La prima suflare a vântului rece , Nu te ascunde-ntre tăceri ce aduc fiori , Uitarea oricum va veni să le sece ... Rămâi lângă mine agățat de aripă Unei iubiri , amorțita - n minte , Doar noi doi știm cum ne tremura clipă Cu neliniști , încolțind între cuvinte ... Rămâi în adâncă constelație Sub arcada pleoapei mele , Cu visu-n vis că o nouă apariție , Rătăcind amnezic printre stele ... Rămâi același printre amintirile, Care le
RAMAI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376455_a_377784]
-
Singură pretenție dificil de îndeplinit a fost dorința Spaniei de a obține mai multe libertăți religioase și garantarea toleranței celorlalte culte religioase față de catolicii din Anglia, victime ale represaliilor fanatismului religios. Din cauza planurilor sale inovatoare, pentru o societate post elisabetana amorțita, intrată într-o rutină socială și morală disonanta cu schimbările care aveau loc peste tot in Europa secolului al XVII-lea, regele Iacob și-a făcut mulți adversari. Într-o epocă fundamental religioasă, supușii coroanei erau educați de la vârste fragede
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
unui suflet chinuit Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit. Între ziduri, printre arbori ce se scutură de floare, Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! Și din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate; Amorțită li-i durerea, le simțim ca-n vis pe toate, Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrării Și ridică mii de umbre după stinsul lumânării... Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Și câți codri-ascund în umbră strălucire de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
nfiorare! ERA ÎNĂLȚAREA DOMNULUI Era - Înălțarea Domnului, soarele nu asfințise, Peste tot era tăcere, pruncul pe lume venise Și pierdută de putere mama cu brațele - întinse Pruncu-și alăpta zâmbind și cu drag la piept îl strânse. Somnoros precum era, cu amorțitele lui pleoape El scâncea cu glas firav și ea îl privea de- aproape, În extaz de bucurie, lumea ca pe-un cerc o vede Iar la umbra unei gene, lacrima pe-obraz se pierde. Era în amurgul serii, zi de
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Capitolul 39" A ținut morțiș să-mi spună povești despre cât de grozavă fusese partea de sex. Sex, mi-am zis, pronunțând cuvântul în gând. A face sex. Era ceva imposibil de imaginat. Eram atât de lipsită de viață, de amorțită. Ironia era că, deși libidoul meu era cu desăvârșire kaput, unul din regretele mele era faptul că eu și Aidan nu făcuserăm mai mult sex. Vreau să spun, făcusem din plin - mă rog, în limitele normale. Orice ar însemna asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mic rastel, pentru pistoale și pentru muniția aferentă; în cel de-al doilea fișet, în jumătatea de sus, erau vrăfuite dosarele care se puteau, totuși, soluționa, în nu contează ce mod și în ce interval de timp: cauzele așa-zicând amorțite; în jumătatea inferioară, se înghesuiau, sensibil mai numeroase, celelalte dosare, cauzele defuncte, mai ales acelea cu autori necunoscuți, și pentru care nu mai exista nici măcar o posibilitate vag teoretică, de rezolvare. Cel puțin, nu în viața asta. Fratele revăzu, în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
parcă... Dar știi cât ? Cinci minute ! în niciun caz nu mai mult ! Nici să visez n-am apucat ! Dar frig, într-adevăr, cred că mi-a fost, asta parcă îmi amintesc, și mulțumesc că m-ai învelit ! Sunt așa de amorțită ! Hei, ce bună o să fie cafeaua ! Dar ce tot cauți acolo ? — Ochelarii-i caut, dar-ar dracu-n ei ! Poate i-ai uitat acasă ! Sau aici, prin bucătărie ! Și adu-ți și dumneata o ceșcuță pentru cafea ! Ei, lasă, numai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
străinii și Lică nu putea suferi "liftele". Prin toată apucătura lui - bună ca si rea - era un indigen. Cam fiămînd, strâmtorat, își ascuiea dinții fără să cuteze să muște. Sia se dezvoltase acum ca o femeie. Era tot așa de amorțită însă și de ursuză. Când se lega vreunul de ea, nu se alegea cu nimic. Fata nici nu se speria, nici nu cocheta. Era tembelă și se temea de Lică - asta îi era toată virtutea și apărarea. Din mîjnile unui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Încerc să o supun unui effort oarecare, dar mi-e foarte greu s-o pun în mișcare. Urmează o răsucire a corpului... și cântecul cel șăgalnic răsună, acum, parcă mai altfel, parcă mai natural, mai aproape de mine. Mâna-mi este amorțită pentru că stătusem pe ea. Mă ntorc pe partea cealaltă și simt mai puternic roiul de furnici care-mi urcă pe mână până la cot, apoi ar vrea să treacă mai departe. Privirile-mi alunecă pe ceasul de pe noptieră: unsprezece și jumătate
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
picior, Genel își petrecu bune minute pariind dacă aseară, după ce se drojdiseră, bând direct cu frapierele, un tramvai, mai încruntat, nu i le amputase. Și de abia după ce descoperi că ambele membre inferioare îi erau la loc (atîta doar că amorțite), abia atunci taximetristul săltîndu-se într-un cot, o identifică pe gazda sa, Maria C. Nicolici, întinsă de-a curmezișul patului. Dormind cu fața în sus, răsturnată peste jumătatea de jos a trupului lui. Pufăind și horcăind, ca o chiuvetă care
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
convingerea că ar exista un drum către mântuire, ci din nevoia de a crede cu pasiune că acesta există 60. Mesajul lui Sábato, cel dintotdeauna, este că dorința de comunicare dintre oameni nu a murit în noi, ci este doar amorțita, în letargie. Pentru umanistul Sábato, omul se umanizează cedând impulsului sau moral, iar tinerilor nu li se poate oferi nimic dacă sunt privați de posibilitatea de a-și dedică viața cultivării dragostei, mai ales față de cei ce suferă, dragostea fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ceea ce tot trebuia să se întâmple până la urmă), autorul însemnărilor recurge din nou la citate (reproduce chiar un decret prin care s-a hotărât ridicarea Domului din Milano) pesemne exclusiv din nevoia de a umple pagina, pentru că simțirea îi pare amorțită cu totul, iar eterna justificare vizând disproporția dintre intensitatea emoției și caracterul limitat al posibilităților de verbalizare ("pentru a nu risipi vorbele în zadar descriind ce nu se poate descrie"44), date fiind circumstanțele, nu izbutește să convingă pe nimeni
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
plane - 140În funduri visează a lumei icoane. Și unde-n dumbravă-i săpată cărare, O mândră femee s-arată călare, Pe calul ei graur se-nvîrtește-n laturi, De dulcea-i privire nu poți să te saturi. În părul ei negru lucesc amorțite Flori roși de jeratic frumos încîlcite, Rubine, smaranduri, astfel presărate, Sălbatec-o face la față s-arate... Și ochi de-un albastru, bogat întuneric, Ca basme păgâne, de-iubire chimeric, Lucesc sub o frunte curată ca ceara - Zîmbirea-i îmbată ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și va luci departe Căci luminează din trecut Iubirii celei moarte Și se aprinde pe-orizon Pustiu de mări și stepe Și a lui farmec monoton M-a-nvins făr-a-l pricepe. {EminescuOpIV 451} MUȘAT ȘI URSITORILE Sub vântul rece-al amorțitei ierne Își pleacă codrul crengile-ncărcate; Sub alba-i haină câmpul se așterne, Cu stele dulci e bolta presărată; Din fundul lumii; ce se pierde-n zare, Prin rumeni aburi luna se arată Iar din bordeiu ce sta lângă cărare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
calcul vreun moment. Asta însemna că întrevederea lor față în față mai putea avea un singur motiv; înțelesese la fel de clar situația ca pe o primă împușcătură în spațiu deschis. Acel prim glonț... înainte ca mușchii, urechile și pielea să devină amorțite din pricina focurilor repetate. Putea fi doar un singur motiv pentru convocarea ei acolo. Marlow urma să îi ia arma și insigna. Fusese suspendată. La naiba, la naiba, la naiba... Își mușcă buza pe interior. Închizând dosarul, Marlow o privi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cap azi-dimineață. S-a ridicat și părea În regulă. Apoi i-a fost rău acum ceva timp și a devenit moale. Îi spun Paulei să-l țină Învelit bine, să-i fie cald. Sau ar trebui să-i fie rece? Amorțită, Îmi simt degetele ca niște cioturi În timp ce formez numărul de mobil al lui Richard. Mă rog să fie el, dar e vocea nenorocitului de robot, care mă rogă să las un mesaj. —Alo. Nu vreau să las un mesaj. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ori cîte trei la despăducheat, Jane van Lawick-Goodall primită între noi de optica ei populară, locul observatorului în cultura Maimuța, viață de nevroză, sîntem gata, nu ne încape nimic, gîndirea antropomorfă animal mecanicist, guri de aer de maimuță în boxa amorțitei ierne, la cușcă mai înfundată motivul nostru viața, Domnul ține partea cuștilor, între noi și închidere motiv decorativ floral maimuța, tălpile-n sus pe zăbrele / De-mi zîmbea-ntristat cu ele, cu toatele în matematica instinctul, etiologie este matematica, pe mitul eternei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
MÂINI Memoria îmi este anesteziată De focuri ce-mi cuprind făptura Blesteme și orgolii în sonată S-alunge-n ape tulburateăura! Mi-e amorțită mâna dreaptă Ce mângâie o frunză ofilită Când nu mai știu ce mă așteaptă Când dreapta e tot amorțită. Mi-e mâna stângă ce așteaptă Să-mi fie scut pentru furtuni Tot amorțită-i mâna dreaptă Stânga mă apară de-așa nebuni.
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
va găsi liniștea. În aceeași clipă, ca și cum i s-ar fi trimis un semn de sus, simți ceva tare În mormanul de frunze uscate pe care ședea. Îl pipăi cu mâna stângă și bucuria nu-i fu mică. Degetele lui amorțite dăduseră de o piatră ascuțită ca o lamă de cuțit. O ridică cu grijă ca să nu fie văzut și, În timp ce du cea la gură o bucată de pâine, o strecură cu grijă În tivul descusut al mânecii. Lăsară focul să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din România liberă, ci și din Transilvania și Bucovina. A fost singura luptă ce s-a dat în țara noastră pe un alt tărâm decât acel politic, și ne-a redeșteptat la o nouă viață literară care părea de mult amorțită. Izbânda finală a fost a Convorbirilor, căci Revista contimporană a închinat steagul de mulți ani, iar Convorbirile trăiesc și astăzi. Însuși Hasdeu și răposatul V. A. Urechia, care erau capii mișcărei contra junimiștilor, au sfârșit prin a intra în rândurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cheie de pâslă, Stele amorțite Una câte una - Și o portocală aruncată-n noaptea goală. Luna. ̋ (Nina Cassian, Jocul cu portocala) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Găsește cuvinte cu înțeles opus (antonime) pentru cuvintele : deschisă, amorțite. 2. Formează două propoziții în care cuvintele care și lunăsă aibă sens diferit decât în textul dat. 3. Selectează trei elemente prin care este descris jocul cu portocala. B.Limbă și comunicare 4. Extrage, din textul propus, câte una din
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Rolando Matsangos, Eduard Gabia, Carmen Coțofana, Miruna Dinu, Ana Costea, Radu Burduj, Florin Flueraș, Iuliana Stoenescu, Paul Duncă, Diana Dulgheru, George Anghelescu, Lala Misosniky ș.a.) li se va adăuga poeta Elena Vlădăreanu. Și nu numai ea. Ursul din pădurea jocurilor amorțite Mihaela Michailov Am fost în pădure. M-a dus Afrim. O pădure arămie-aurie care mi-a agățat privirea în crengi. O pădure în care fâșii de traume și singurătăți - tata Luigi-sora, Marta-sora Maria, fratele Giani - se depun pe rumegușul anormalității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]