89 matches
-
în limba română a unor lucrări, motive sau teme din poezia neoclasică franceză, ca și din operele unor autori aliniați ideologiei Luminilor. El însuși dă transpunerile Istoria lui Velisarie și Alchibiad sau Iubirea de sânăș, fără măsură de Marmontel, Narchez amorezatul de sâniș, recomandată ca fiind „după Metamorfozurile lui Ovidiu asupra mitologhiei”, probabil o versiune franceză a scrierii lui Ovidiu, Către Leandru că nu venea și Iulia cătră Ovidie de Claude-Joseph Dorat, fragmente din tragediile Alzire (sub forma Arzili la C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
astfel: Cunoscută și sub numele de "psihoză pasională", "sindrom Clérambault" sau "nebunia fetei bătrâne" (Kraepelin 1921), erotomania este un delir cu structură paranoidă și expresie personală, pacientul său tipic fiind o femeie de vârstă mijlocie, dezamăgită în dragoste și acum amorezată - tipologia a fost apoi dezvoltată (Kretschmer 1925). Delirul se manifestă sub forma unei viziuni idealizate a iubirii, văzută ca o relație spirituală și nu ca o atracție sexuală. În erotomanie, un individ nutrește convingerea fixă, nefondată, că o altă persoană
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
i-a luat pe amândoi de braț spre Victoriei, în timp ce-a-nceput să cânte o romanță inventată pe loc. Degeaba a încercat Bildu să-i trezească la realitate, n-avea cu cine. Nu era chip de întors cu cei doi amorezați. — Birjar ! Du-ne, frate, la Răcaru să ne potolim setea și inimile înfierbântate ! țipă poetul la vederea primei trăsuri. — Sachi, stai, că n-am bani și pentru birjar, abia de una-două băuturi poate la Răcaru. — Domnișorule Cristian, am eu bani
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Și profesorii se îmbrăcau "pe puncte" un soi de cartele pentru haine-stas. În astfel de peisaj mohorât, asistentul apărea cu un impecabil costum maron, cămașă albă și cravată asortată. Purta ochelari cu ramă subțire, aurie; blonduț, delicat, distins, sugera fetelor amorezate la grămadă posibila existență a unui alt tip de ideal masculin decât mult mediatizatul mușchiulos cu cizme și bască, vedeta întrecerii socialiste de la Bumbești-Livezeni. Sturzu cocheta și cu poezia ce-și putea dori mai mult o jună romanțioasă, cu cartelă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și fructele cultivate în grădina lui din strada Polonă. Această grădină se numea, înainte de a fi proprietatea lui Ioanid, grădina „Brâslea“. Era o grădină de margine de oraș, unde se făceau petrecerile, unde mergea lumea să chefuiască; unde se întâlneau amorezații și cântau prin tufișuri lăutarii. Astăzi a dispărut grădina Ioanid, cu serele sale calde și cu pomii săi roditori din speciile cele mai renumite: astăzi, grădina, parcelată și clădită, a devenit Parcul Ioanid.10 La 27 august a murit, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui”; țăranii lui Ioan Slavici îi par falși („dulcegării”), rezervele față de Năpasta lui I. L. Caragiale sunt, în esență, aceleași cu ale lui G. Călinescu, formulate ulterior. Aspirația creatoare a lui Z., neîmplinită (baciul Micu), merge spre altfel de țărani decât „amorezați și blegi”, fie ei „cinstiți”, fie „vițioși sau sceptici”, dar „oameni vii în literatură”, înzestrați „cu voință și mușchi”. Lui Caragiale îi detectează o atingere a inteligenței de „mobilitatea sceptică a raselor bătrâne”, îi contestă reprezentativitatea românească în dramaturgie, consideră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
și nici nu era prea interesată de idilele nocturne ale unora sau altora. Tudorel a fost invitat, pentru prima oară, acasă la Raluca. Doreau să pună totul la cale în vederea unei uniri în simțuri și cuget. În seara aceea, tînărul amorezat cobora o uliță care n-avea decît lumina generată mai mult de Calea Lactee. Cîte un bec anemic mai amintea, din loc în loc, că pe acolo te afli în capitala Moldovei. Tineri fără treabă stăteau la vorbă pînă noaptea tîrziu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lăsați-Vă de muierlâcuri și de gratuități inutile! Iubiți pe cine vreți, culcați-Vă cu cine doriți, dar atunci fa ceți-o din tot sufletul, iar dacă nu iubiți aveți curajul s-o recunoașteți bărbătește și nu mai faceți pe amorezatul și nu mai oftați ca un terchea berchea pe la toate apusurile de soare! 5 martie 1951 Versurile chinezești, fermecătoare și plictisitoare în același timp. și totuși, se înalță din voi un imperativ căruia noi nu-i putem rezista... „Noi“ sunt
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
socoate-l leu. Apa se alină, dușmanul nu. Mai bine să am dușmani pe față, decât prietin într-ascuns. Pomul alături de pom, omul alături de om. Alege marfa cea mai nouă și prietinul cel mai vechiu. Prietinia e cupă de cristal. Amorezatul și împăratul nu primesc niciodată tovarăși. Să nu se joace gătejele cu focul. Pe muiere și pe copil că nu-i mustri cu asprime. Femeia intră pe ușă, liniștea iese pe fereastră. La vorba blândă, iese chiar șarpele din pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amorezat de stăpâna casei. Doamna glumea cu el și-i declara că nu-l crede că o iubește, iar ca dovadă că nu minte, îi cerea să bea o întreagă carafă cu apă de doi litri. Iar Ionică, galant și amorezat, bea apa ca un adevărat martir. Ce nu face omul pentru o femeie iubită! Toate audițiile și le încheia Ionică cu următoarele salutări în limbile franceză și română: Je vous aime, je vous adore, Que prétendez-vous encore? Să trăiți, conașilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
iar isprava cea mai mare cu care se poate lăuda un vânător e torba plină. Ah! Torba plină sta aninată în cui, falnică ca o dovadă vie a destoiniciei mele și, de câte ori aruncam câte o păreche de ochi de om amorezat, îmi creștea inima-n piept și mă simțeam mai inspirat în dările de samă ce făceam lui Millu despre expediția mea cinegetică. Millu, ca un vechi amator și mânuitor de pușcă, nu mai sfârșea cu întrebările: cum anume am urmărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o privi stând colo sus în vecinătatea fulgerelor, îmbrobodită în taina ei ca o cimilitură istorică vecinic nedezlegată. IMPRESIUNI DE CĂLĂTORIE Pe la anul 1867, noi tinerii din Iași, câți făceam parte din cercul "Junimei" literare, eram pe rudă pe sămânță amorezați. Un fel de epidemie dăduse peste noi; ne molipseam unul de la altul și era ușor de căpătat boala, căci niciodată nu se întâmplase să fie la Iași atâta sex frumos disponibil ca atunci. Eram tocmai în epoca cea de cumpănă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rând pe rând de ochi negri, verzi și albaștri între care, de bună samă, preferam totdeauna pe cei ce mă stăpâneau în ultimul moment, așa că prietenii mei, care mă vedeau mereu distras, preocupat, suspinând, îmi stârnise că eram de profesiune amorezat. Ei! Ce pacat că nu mai sunt și astăzi în stare de a merita acest ponos!... Cred că nu se așteaptă nimene de la mine să dau pe față numele gingașilor ființi cărora au aparținut fermecătorii ochi ce mi-au învioșat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
După mama? E fou. Loco. Verruckt. Cică a fost un coup de foudre, remarcă Amelie cu sarcasm. — Da, păi, ar trebui să aibă mai multă minte decât să creadă în fulgere, zise Darcey. La urma urmei, nu e un adolescent amorezat. —E o criză de vârsta a doua, explică Tish. Fata asta i-a luat mințile și l-a făcut să-și aducă aminte de tinerețile lui. — Și eu i-am luat mințile odată, îngână Minette monoton. —Ai să-l primești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mea nedespărțităcare a ținut să fie și la Lipsca la concert, la Schkeuditz (oraș vecin cu Lipsca) unde suntem poftite la o veche cunoștință, d-șoara Martha Scholz și care e proprietara unei mari fabrici de blănuri. O persoană vârstnică, veșnic amorezată și încă plină de iluzii! De altfel, foarte muzicală. Suntem cald primite în mod foarte agreabil. Ne amintim de timpurile de studii, timpuri frumoase care nu se vor mai întoarce. Vizităm la reîntoarcere muzeul cel mare din Lipsca, spre a
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
un taxi. Place Clichy: cinăm la iuțeală (sângele începe să fiarbă) într-un bar foarte șic (plătește ea, firește!), apoi urcăm într-o cameră și, pe întuneric, urmează o partidă de sex îndrăcită. Pot spune că era expertă - și foarte amorezată! Modestia mea e pusă la grea încercare: sunt "peștișorul" visat! Jean Mimil, sluga dumneavoastră, Madam. 26 februarie 2003 Pe vremea aceea Pe vremea aceea, tinerii nu se tutuiau, nu intrase încă în obicei. Mă adresam cu "dumneata" prietenelor mele și
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
însă circumscrierea serioasă a problemei ar fi impus o altă abordare. Relația simetrică ar fi fost, cred, cu maghiarul care scoate, la rândul lui, panglici naționaliste pe gură și răgușește întru autonomia Ardealului - iar nu cu copii inocenți și tineri amorezați. Analiza clișeelor, șabloanelor, etnostereotipiilor riscă să devină ea însăși o colecție de clișee (pe invers), câtă vreme ratează sau ocolește probleme importante, ținând de esența ființei naționale, de fibra ei. Chiar exemplul lui Radu Pavel Gheo dovedește că, departe de
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
Veneția, în 1994, trofeul celei mai bune imagini. Însuflețit de succes reușește să mai realizeze, în același an, CHONGQJING SENLIN / Chungking Express, film simpatic, sentimental, cu aurå poeticå. În DUOOLO TIANSHI / Fallen Angels din 1995 , un killer ostenit, o femeie amorezata de el, o tânără care vrea să-și răzbune o trădare, o altă în căutarea mării iubiri, un mut vagabond și alte personaje solitare își încrucișează drumurile în noaptea metropolei. Cu acesti “îngeri” Kar-wai se vede plasat din nou aproape de
Wong Kar-Wai: Omul zilei la Berlinală! Corespondență de la Tudor CARANFIL by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72730_a_74055]
-
lor epistolare, nu se exprimă mulțumitor în limba română curentă nu întrucât ele ar fi depozitare ale unui fond cultural arhaic sau străine de neam, cu privire proaspătă și lexic împiedicat. De fapt, după cum se poate observa, tânărul occidental amarnic amorezat, la Veneția, de est-europeana întoarsă acasă cu tot cu inima lui scrie exact la fel ca ea și ca "prozatoarea" noastră: execrabil. E un calificativ prea dur? N-aș crede: "Inteligenta mea prăjitură, voi fi bucuros" (p. 19), "mi-e inima prichindea
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
O noapte futunoasă de I.L. Caragiale. Pentru că, se știe, esența unui dandy este dată de propria sa apariție publică, de felul în care se îmbracă, de forma mustății, de aerul său aerian, de disprețul pentru natură (inclusiv femei, aici exemplul amorezatului Rică Venturiano nu mai este valabil), de sfidarea regulilor de comportament recunoscute de societate și, în general, a tot ce este omenesc. Trăsăturile specifice dandy-ilor sînt însă infinit mai multe și simpla lor enunțare (în ordine alfabetică) de către Adriana
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
și datat: Paul Constantinescu, 1943. Alături de manuscrisul lui Paul Constantinescu există o anexă de o pagină scrisă cu altă grafie, probabil a lui Ion Anestin: Pretext de Ion Anestin pentru o muzică de Paul C-tinescu dansată de Oleg. Țiganul este amorezat și gelos pe sergentul din post care, bun ochitor, trage întotdeauna la țintă, în vreme ce el nu poate ochi. Adoarme, visează că trage necontenit încât mireasa abia are timp să se ivească și se retrage ca să apară iar. Mireasa - el sfârșind
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
creația sa și uită că baza este un balon de săpun. Jucător de cărți, courreur, om de lume cu maniere fine, Krecinski, strîns cu ușa datoriilor, nu mai are decît o unică soluție: căsătoria cu o tînără fată, inocentă și amorezată lulea. Atît piesa, cît și spectacolul - poate chiar într-un mod mult mai tranșant - pun față-n față două lumi: cea înțepenită, banală, nespectaculoasă pentru care model este o familie de moșieri provinciali cu aere de orășeni și cea a
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
cele incandescente, s-a constituit într-o obsesie. Destule pasaje ale Jurnalului nu sînt decît stenogramele pătimirii eroticești în cauză: "M-am lăsat ca un dobitoc prins într-o poveste care știam de la început că nu duce nicăieri. Iată-mă amorezat, gelos pe toți bărbații cu care s-a culcat, preocupat la fiecare moment de ce face, sau de ce ar putea să facă, fericit cînd surîde, nenorocit cînd e prea veselă, tremurînd cînd îi aud glasul la telefon". Epicul ce i se
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
puternic, stăpîn, dar cu accese de înduioșare sau de răzvrătire, o femeie urîtă, mare, cu cozi groase în jurul capului, o adolescentă nerușinată cu un tată securist, o lume întreagă cu ceva dereglat, mutant și în mijlocul acestei lumi un tînăr încăpățînat, amorezat, pervers și inocent deopotrivă. Toate tensiunile și fracturile pe care le suportă sau le provoacă sînt în relație cu adaptarea entuziasă la o lume nouă, o lume prea aproape de personaj pentru ca acesta să-i poată sesiza absurdul. Titlul nu e
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
face cu Joseph-Marie (cu zece ani mai în vârstă, figură foarte distinsă) iese imediat în evidență, stârnind interesul așa-zis entomologic al cronicarului. Cu balansurile, ezitările și revenirile tipice jurnalelor, pasiunea acestuia pentru frumoasa cincuagenară se desenează tot mai clar, amorezatul căzând în capcana retorică obișnuită. "Nu mă interesa nimic", vrea el să creadă, deși e vizibil că vorbește (scrie) numai despre Norma; "nu sunt curios", se apără la un moment dat, punând însă multe întrebări pentru a afla noutăți în legătură cu
O surpriză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10237_a_11562]