88 matches
-
pe toți la distanță fără să știe că un amorezat care-i întrecea pe toți,se ascundea mereu după o tufa de liliac aflată peste drum de florărie și o urmărea cu plăcere savurandu-i toate mișcările. Era atât de amorezat și dorea atât de mult să se bucure de plăcerea de a o privi încât își petrecea foarte mult timp lângă aceea tufa de liliac. Dar într-o zi,Antoaneta privea visătoare prin vitrină magazinului și zarindu-l îi admira
CU ARIPILE FRANTE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352750_a_354079]
-
-o umezită de culoarea picturilor ce l-au înconjurat. El avea în permanență trezite simțurile plăcerii și dezgolea voit femeia în pictură, o mângâia cu pensula lui, iar culoarea era cea care umbrea voia. În Domnișoarele din Avignon, 1907 permanență amorezat Pablo Picasso își trăia viața împlinindu-se prin artă, jinduind și exprimând după senzualitate în forme bizare pe care ochiul și mintea lui au dat să le așeze în ceea ce s-a numit cubism. Anul 1907, când pictează Domnișoarele din
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
spună "te iubesc"... cu o privire care vine tocmai din Boulevard Raspail! sunt femeie și mă pierd printre lacrimi... easy come, easy go! și-aș face schimb de suflet cu el, măcar pentru câteva ore! aș vrea să fiu bărbat amorezat! să recit Nichita Stănescu și să pun numere pare la sticlele de vin... să am stofă de bărbat enigmatic! când totul începe să doară, Dumnezeu poartă o cămașă neagră și o legătură roșie la gât! la fel ca poetul Leonid
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
care și-a trăit-o umezită de culoarea picturilor ce l-au înconjurat. El avea în permanență trezite simțurile plăcerii și dezgolea voit femeia în pictură, o mângâia cu pensula lui, iar culoarea era cea care umbrea voia. În permanență amorezat Pablo Picasso își trăia viața împlinindu-se prin artă, jinduind și exprimând după senzualitate în forme bizare pe care ochiul și mintea lui au dat să le așeze în ceea ce s-a numit cubism. Anul 1907, când pictează Domnișoarele din
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
arborează o figură nobilă, o „postură pretențioasă și studiată”, trădând „dorința de a se deosebi de alții”. Brummell la porțile Orientului tc "Brummell la porțile Orientului " Tot astfel, Pantazi Ghica Îl descrie În romanul Un boem român pe tânărul „amant amorezat” din București În fraze demne de un mic tratat de modilogie. Iată veșmintele acestui filfizon: „Să pui pe piele cămăși atât de fine, Încât să se vadă razele soarelui pân ele, și atât de cusute, Încât să nu mai aibă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în limba română a unor lucrări, motive sau teme din poezia neoclasică franceză, ca și din operele unor autori aliniați ideologiei Luminilor. El însuși dă transpunerile Istoria lui Velisarie și Alchibiad sau Iubirea de sânăș, fără măsură de Marmontel, Narchez amorezatul de sâniș, recomandată ca fiind „după Metamorfozurile lui Ovidiu asupra mitologhiei”, probabil o versiune franceză a scrierii lui Ovidiu, Către Leandru că nu venea și Iulia cătră Ovidie de Claude-Joseph Dorat, fragmente din tragediile Alzire (sub forma Arzili la C.
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
roză... în fine... un înger fără aripi ce s-a degradat devenind femeie... ce s-a întrupat și sufere pentru mine cum Cristos s-a-ntrupat și-a suferit pentru lume etc, etc., in infinitum. De n-aș fi fost și eu amorezat ziceam și eu ca un student sau ca un iezuit tăcut și fățarnic căruia i se scurg ochii după fete: Ce înger, ce zeitate! etc. A[LECU] Ei bine, nu! Naiba știe cine te-a făcut astfel încît să-ți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sparge de fericire... daca ea m-ar iubi. D-zeul meu! (traversă casa cu pași mari) DOCT[ORUL] Adio, Alecule! Cată de fă ce ți-am spus, m-ai auzit? [ALECU] Bine, bine! [DOCTORUL] Nu bine, bine, zi fac! Cu amorezații iștia nu poți vorbi o vorbă cum se cade. Adio! [ALECU] Adio doctore. (lese doctorul; Alecu se trântește lângă piano și trece cu mâinile în dezordine peste clape, când Emma intră, îmbrăcată // în alb, cu părul lung și despletit lăsat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cerând noutăți. În fine, un sergent de poliție mai cutezător decât ceilalți se oferi a pătrunde în pimnița cea blestemată pentru o pensiune reversibilă în caz de moarte asupra unei cusătorese numită Margot. Acesta era un om viteaz și mai amorezat decât credul. El adora pe acea cusătoreasă, care era o persoană frumușică și foarte econoamă, ba încă zgârcită s-ar putea zice, și care refuzase a se mărita cu un simplu sergent fără altă avere decât galonul său. Însă, câștigând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui”; țăranii lui Ioan Slavici îi par falși („dulcegării”), rezervele față de Năpasta lui I. L. Caragiale sunt, în esență, aceleași cu ale lui G. Călinescu, formulate ulterior. Aspirația creatoare a lui Z., neîmplinită (baciul Micu), merge spre altfel de țărani decât „amorezați și blegi”, fie ei „cinstiți”, fie „vițioși sau sceptici”, dar „oameni vii în literatură”, înzestrați „cu voință și mușchi”. Lui Caragiale îi detectează o atingere a inteligenței de „mobilitatea sceptică a raselor bătrâne”, îi contestă reprezentativitatea românească în dramaturgie, consideră
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
parte, un real document istoric care spune adevărul despre capii politici ai monstruoasei coaliții - Brătianu, Șuțu, Catargiu și, desigur, Carol de Hohenzollern - despre uneltele și slugile acestora din aparatul de stat, despre scriitorii ratați cum au fost plângăreții și veșnic amorezații Theodor Șerbănescu și căpitanul Carol Scrob. Pentru a scoate mai bine În relief câteva din concluziile mai importante ale lucrării lui Ion Pas, vom discuta trei din aspectele și caracteristicile luate separat - deși În tratarea cărții ele se Întrepătrund, se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ani, cu o femeie care își dorise mai curând o carieră, nu copii. Încă își mai trimiteau unul altuia felicitări de Crăciun, iar Jina voia să afle cum de așa ceva era posibil. De ce Mike nu se comporta ca un adolescent amorezat, lacom și răzbunător, genul de iubit care vrea să aibă toată inima adoratei lui sau nimic ? Ce știa el despre cum e să-ți fugă pământul de sub picioare de-atâta amor ? E limpede că nici unul dintre noi nu-și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Naji. Chiar înainte să plece, agentul ei a sunat-o ca s-o anunțe că pierduse încă un rol, dar durerea n-a ținut decât o fracțiune de secundă. Ar fi jucat orice fel de rol. Era ca o adolescentă amorezată, căreia nu-i mai păsa de nimic. Într-un fel, avea noroc: nimic altceva, în afară de Naji, nu mai intra pe radarul ei. Probabil c-aveau să treacă luni de zile până să înțeleagă tot ce pierduse. Când a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
moșiei și satisfăcea în tovărășia ei nevoia unei afecțiuni serioase, lipsindu-i amiciții masculine, pe care viața de amor perpetuu, la care se supusese, i le interzicea, iar ușurința de pasăre cu un singur viers în gâtlej, acel de mierlă amorezată, al Lenorei, fiind cu totul altceva. Rămasă singură, Mini băgă de seamă că libertatea, pe care o lăsa altora, nu i-o precupețea azi nici ei nimeni. Stătuse singură tot restul zilei. Acum spre seară, fără a părăsi din ochi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
bunei Lina. Pe atunci nu-i mutase catedra la București. își anunțase de o vacanță sosirea și o telegramă desperată prevenise pe Lina că a rămas în Brăila, fiindcă i s-a furat în tren mapa cu stampe. Omul astfel amorezat de "imagini" îi păruse lui Mini a fi foarte interesant... și pe urmă sosise, cu mapa regăsită, Rim - Rim cel care gemea dincolo! Acela! Dar stampele erau interesante și printre cele mai atrăgătoare, prin factura, concepția și enigma lor, acea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
aș aștepta vreodată să reușești tu, a continuat Vivian, uitându-se la mine, din cap până-n picioare, cu o expresie plină de batjocură, pe care nu și-o ascundea defel. Tu nu faci altceva decât freci țiparul, ca o școlăriță amorezată, cu manuscrisul ăla cretin al lui Luke Mayville! Gândul ăsta a părut s-o facă să-i sară țandăra din nou, așa că ochii i-au ieșit din orbite, din cauza furiei regăsite. — știi ceva?! Ar trebui să las baltă cartea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
un cuplu, mai bine de atât nici nu se putea într-o noapte de Ajun, căci eram îndrăgostită nebunește de Patrick. Mă simțeam ca Ingrid Bergman în Fascinație, când îl săruta pe Gregory Peck pentru prima oară. Eram așa de amorezată, atât de legată de Patrick, chiar și din punct de vedere sexual, încât, dacă s-ar fi întâmplat ca Gregory Peck să apară și să-mi ceară o întâlnire, l-aș fi refuzat. Nu fără regrete. I-aș fi cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
sub umbrelă, ținîndu-se cu amândouă mâinile de brațul meu, alintîndu-se, apoi în hol (Never change your Iove) și apoi, stând alături, în fund, pe treptele scării, discutând exquisite de serios despre dragoste, apoi lovitura în plex, pe neașteptate: "Știi, sânt amorezată..." și eu crezând mai întîi, crezând neîncrezător și sperând fără să pot spera, că se referă la mine, dar după un moment: "Azi am băut pentru divorțul nostru, OK? Știu cine va fi viitorul..." La care, deși știam că vorbea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Tarzan." Apoi se lovi pe ea: "Jane." Apoi iar: "Tarzan." "Jane." "Tarzan." "Jane." Eu râdeam așa cum fac de obicei, fără zgomot, înecîndu-mă. Urangutanul roșu, cu labele lungi ca ale lui Popeye Marinarul, avea însă o față melancolică de clovn alb, amorezat sans espoir de-o Colombină sortită altcuiva. Apoi însă ne trecu cheful de râs. Intraserăm într-o sală rotundă, care încerca să prezinte procesul ontogenezei, mai întîi paralel, la pești, reptile, păsări și mamifere, apoi la om. Pe lamele scufundate
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai ales, perdele care făceau noapte chiar ziua-n amiaza mare. În fața casei un tei al cărui frunziș acoperea curtea ca o umbrelă, iar ceva mai departe o grădină cu pomi roditori. ― Aici, să știi, e un adevărat paradis pentru amorezați, zise proprietarul, un bătrânel oacheș, adus de spate, cu chelie strălucitoare și prietenos din fire. Până acum a stat o funcționară de la C.F.R.; a făcut nunta duminica trecută. Plângea când a plecat, pe cinstea mea, pentru că, să vezi dumneata, casa
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
însurat; pe urmă o studentă. Și asta s-a măritat. ― După câte văd, i-am spus surâzând, volens-nolens va trebui să-mi pun și eu pirostriile... ― De ce nu? Dumneata n-ai o fată? Adu-o-ncoace. Doamne tare-mi plac amorezații ăștia! Parcă întinersc și eu pe lângă ei. Și iubiți-vă cât vă place, tinerețea e scurtă și pe urmă îi duceți dorul ca mine. Aveți colea grădinița, dincoace teiul cu umbra lui. Zău, nepoate, dacă te muți aici, prinzi rădăcini
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
slabă, bolnavă. Am înmărmurit la auzul cuvintelor zgomotoase și agitate: Atac de cord! Azi, lângă al tău mormânt, mă gândesc cât de scurtă și diafană ți-a fost viața. N-am venit la înmormântare, regret. M-am comportat ca un amorezat și totuși te știam doar de o oră. Așez două lalele pe mormânt și plec... Postu Denisa, clasa a VIII-a Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu” Vaslui profesor coordonator Cârlescu Maria Dragostea nu are limite Am pășit pe plajă fredonând. Pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ursului; clipea palid, zâmbea palid, dar într-însa pulsa frenetic inima unei tinere fete. Fața osoasă a lui Victor se îneca în valurile părului ei, doar ochii strident de albaștri distingându-se o comoară pe fundul mării învolburate. Cei doi amorezați, pe canapea, nu se potriveau cu decorul auster al salonului. Fiecare inspira suflul celuilalt cu jind, ținându-l cât mai mult în plămâni. În al lor glob de sticlă, trăiau dependeți unul de celălalt. Grav, o lovitură de tobă ne
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
Întristare, cînd s-o afla cineva, Cum să-și mai afle scăpare, cînd și dragostea nu va, Dragoste, fii milostivă, la amară starea mea, Lasă, nu mai sta-npotrivă și blîndețea iar ți-o ia.” E mulțumit, În consecință, atunci cînd, amorezat, află o veste bună și inima Își dă În fire, revine, altfel zis, la starea de tihnă: „Tocm-așa fără-ndoială Cu firească orînduială Acum și inima mea D-o dumnezeiască știre S-au mai dat și ea În fire S
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Conachi vorbește de un rapt În serie („ochii tăi ce m-au răpit”), de o veritabilă capacitate de a electriza sau de a Înlemni corpul: „Doi ochi porți Ce fac morți Ca niște gelați Și aruncă Tot În munci Pre amorezați...” Ioan Cantacuzino (CÎntec grădinăresc) vorbește și el de „doi ochișori” care: „... omoară și Învie”, Văcăreștii, Pann, preromanticii, toți sînt adoratori fanatici ai ochilor. Grigore Alexandrescu rezumă acest cult al privirii În poezia română: „O singură privire viața vestejește Cu lanțuri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]