163 matches
-
În vederea rezolvării acestei situații, au început să se inițieze acțiuni de înființare a unor colecții ampelografice de nivel universal pe de o parte și editarea unei serii de ampelografii regionale și locale. Astfel, în anul 1817, Chaptal înființează prima colecție ampelografică națională pe lîngă pepiniera grădinii Luxembourg din Paris care cuprindea aproximativ 2500 de soiuri de viță de vie, achiziționate din toate departamentele Franței. O altă colecție importantă se înființează în sudul Franței în localitatea La Dorée de către contele A. Odart
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Franței. O altă colecție importantă se înființează în sudul Franței în localitatea La Dorée de către contele A. Odart, care cuprindea circa 1000 de soiuri, iar ampelograful L.B. de Bernard, înființează în aceiași perioadă în localitatea La Calmette încă o colecție ampelografică cu aproximativ 1000 de soiuri. Se poate spune, că a fost o epocă a colecțiilor ampelografice care s-au extins apoi în toată Europa. Meritul lui A. Odart, este acela de a edita în anul 1841, principala sa operă, completată
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
A. Odart, care cuprindea circa 1000 de soiuri, iar ampelograful L.B. de Bernard, înființează în aceiași perioadă în localitatea La Calmette încă o colecție ampelografică cu aproximativ 1000 de soiuri. Se poate spune, că a fost o epocă a colecțiilor ampelografice care s-au extins apoi în toată Europa. Meritul lui A. Odart, este acela de a edita în anul 1841, principala sa operă, completată și reeditată în anul 1845 sub titlul de "Ampelographie universelle", în care sunt descrise cele mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în Germania, Johan Metzer (1827), publică cel mai mare tratat de ampelografie din epoca sa, în care soiurile sunt diferențiate în primul rând după caracterele tari. În anul 1828, Johan Metzer, propune o clasificare luând în considerare mărimea boabelor. Activitatea ampelografică din această perioadă cunoaște o dezvoltare continuă în Austria, unde se înființează un număr mare de colecții universale și naționale, se editează ampelografii sau atlasuri de descriere a soiurilor de viță de vie. Un reputat ampelograf austriac, Franz Trummer (1855
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de soiuri de viță de vie aflate în colecția școlii de viticultură din Marburg, identificând circa 1500 de sinonime. În clasificarea sa, el se bazează pe caracterele morfologice ale bobului, respectiv forma și mărimea. O contribuție însemnată la dezvoltarea studiilor ampelografice din această perioadă și-au mai adus și oamenii de știință italieni. Astfel, A. Targinoni - Tozzetti, editează un dicționar botanic (1825) în care publică 86 nume de soiuri. B. Mendola, realizează o colecție celebră în Favara și colaborează la elaborarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
A. Targinoni - Tozzetti, editează un dicționar botanic (1825) în care publică 86 nume de soiuri. B. Mendola, realizează o colecție celebră în Favara și colaborează la elaborarea ampelografiei italiene (1862). În Rusia, P.A. Pallas în anul 1828 pune bazele colecției ampelografice universale de la Grădina botanică Nikitin din Crimeea, iar F.A. Kolenate (1846) elaborează prima lucrare ampelografică în adevăratul sens al cuvântului, în care descrie un număr de 48 de soiuri din Georgia și Azerbaidjan, atribuindu-le denumiri locale și latine, descriindu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
B. Mendola, realizează o colecție celebră în Favara și colaborează la elaborarea ampelografiei italiene (1862). În Rusia, P.A. Pallas în anul 1828 pune bazele colecției ampelografice universale de la Grădina botanică Nikitin din Crimeea, iar F.A. Kolenate (1846) elaborează prima lucrare ampelografică în adevăratul sens al cuvântului, în care descrie un număr de 48 de soiuri din Georgia și Azerbaidjan, atribuindu-le denumiri locale și latine, descriindu-le după caracterele morfologice și epoca de coacere, prezentând în același timp și aria lor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aria lor de răspândire. F.A. Kolenate este considerat primul autor rus care studiază originea viței de vie cultivată. Se poate concluziona, că în perioada de dinaintea apariției filoxerei, cunoștințele despre soiurile de viță de vie s-au îmbunătățit prin înființarea colecțiilor ampelografice în diferite țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor de viță de vie, pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor de viță de vie, pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape, este cea în care își face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape, este cea în care își face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei, activitatea este îndreptată către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În această etapă apare necesitatea muncii colective a colaborărilor internaționale a specialiștilor, perfecționarea metodelor de studiu, descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. O primă manifestare internațională cu influență deosebită asupra activității ampelografice viitoare, a fost Congresul de la Viena din anul 1873, când s-a hotărât printre altele, stabilirea unei sinonimii a soiurilor cunoscute în diferite țări sub alt nume, luându-se ca bază denumirea de origine; editarea unui catalog ampelografic general, cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
asupra activității ampelografice viitoare, a fost Congresul de la Viena din anul 1873, când s-a hotărât printre altele, stabilirea unei sinonimii a soiurilor cunoscute în diferite țări sub alt nume, luându-se ca bază denumirea de origine; editarea unui catalog ampelografic general, cu completarea ulterioară a acestuia cu date rezultate din studiile ulterioare; ordonarea catalogului definitiv al soiurilor după un sistem natural pe familii sau urmând o clasificare artificială după caracterele morfologice, care să permită recunoașterea și determinarea lor. La acest
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu date rezultate din studiile ulterioare; ordonarea catalogului definitiv al soiurilor după un sistem natural pe familii sau urmând o clasificare artificială după caracterele morfologice, care să permită recunoașterea și determinarea lor. La acest Congres s-a ales o Comisie ampelografică internațională, care s-a întrunit an de an, până în 1882. La sesiunea din Budapesta din anul 1879 au fost puse bazele unui formular internațional unic pentru descrierea soiurilor de viță de vie. În perioada filoxerică a existat o preocupare susținută
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
s-a întrunit an de an, până în 1882. La sesiunea din Budapesta din anul 1879 au fost puse bazele unui formular internațional unic pentru descrierea soiurilor de viță de vie. În perioada filoxerică a existat o preocupare susținută în activitatea ampelografică, remarcându-se ampelografi cunoscuți și recunoscuți în întreaga lume. Astfel, C. Oberlin (1986 - 1900), considerat unul din marii ampelografi ai timpului său, înființează o colecție ampelografică personală la Beblenheim și studiază clasificarea soiurilor după forma și mărimea boabelor, poziția staminelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie. În perioada filoxerică a existat o preocupare susținută în activitatea ampelografică, remarcându-se ampelografi cunoscuți și recunoscuți în întreaga lume. Astfel, C. Oberlin (1986 - 1900), considerat unul din marii ampelografi ai timpului său, înființează o colecție ampelografică personală la Beblenheim și studiază clasificarea soiurilor după forma și mărimea boabelor, poziția staminelor și pubescența frunzelor. În anul 1897, R. Goethe, elaborează o operă clasică privind strugurii de masă. Puillat V., una dintre cele mai proeminente figuri ale ampelografiei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
boabelor, poziția staminelor și pubescența frunzelor. În anul 1897, R. Goethe, elaborează o operă clasică privind strugurii de masă. Puillat V., una dintre cele mai proeminente figuri ale ampelografiei universale, publică în 1868 descrierea sumară împreună cu sinonimia soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune un sistem de clasificare a soiurilor (1879), în funcție de epoca de maturare a strugurilor, alegând ca referință soiul Chasselas doré, față de care stabilește patru epoci de maturare. Un aport deosebit la cunoașterea soiurilor italienești a fost adus
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
De menționat din această perioadă ampelografii A. Kraft și A. Bossahard care publică o lucrare de seamă intitulată "L'Ampelographie helvetique" precum și Müller - Thurgan, un filozof cunoscut prin studiile sale referitoare la găsirea mijloacelor de apărare împotriva bolilor criptogamice. Activitatea ampelografică cea mai intensă din această etapă, care încheie și perioada filoxerică, culminează în Franța, prin apariția marii ampelografii scrise de P. Viala și V. Vermorel în perioada 1901 - 1910 intitulată "L'Ampelographie universelle" în șapte volume, la care au lucrat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de cultură. În acest tratat, soiurile românești au fost prezentate de către Gh. Nicoleanu prin lucrarea sa intitulată "Introduction a L'Ampelographie Roumaine" (1900), fiind considerat primul ampelograf român. Sunt descrise pe larg 18 soiuri de viță de vie după schema ampelografică franceză, acestea fiind însoțite de planșe alb negru, în care diferitele organe vegetative erau prezentate în mărimea lor naturală. O contribuție deosebit de importantă la descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie a adus-o marele viticultor francez Louis Ravaz
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
forma și perozitatea frunzelor, forma și culoarea boabelor) și cantitative (mărimea frunzelor, a strugurilor și internodiilor) care prezintă variații puternice sub acțiunea mediului. În primele decenii ale secolului XX, după invazia filoxerei a existat, mai ales în Franța, o activitate ampelografică intensă în favoarea hibrizilor producători direcți, atât pentru crearea de noi soiuri franco-americane, cât mai ales pentru răspîndirea lor (L. Rouggeri, J. Boultes, P Castel, A. Carre, V. Villard, S. Bertille, H. Gaillard etc). În anul 1924 ia ființă la Paris
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
internațional, la care au aderat cele mai importante țări viticole. Scopul acestui organism a fost acela de coordonare a acțiunilor științifice, tehnice, economice și de stabilire a legislației în domeniul vitivinicol. Dintre măsurile mai importante luate de OIV în domeniul ampelografic au fost: întocmirea de fiecare țară, a unei ampelografii naționale, în care să se stabilească sortimentele regionale și locale, pe baze științifice ecologo - geografice, acestea venind în spijinul refacerii plantațiilor viticole (Congresul OIV de la Lisabona, 1938); elaborarea Registrului ampelografic internațional
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
domeniul ampelografic au fost: întocmirea de fiecare țară, a unei ampelografii naționale, în care să se stabilească sortimentele regionale și locale, pe baze științifice ecologo - geografice, acestea venind în spijinul refacerii plantațiilor viticole (Congresul OIV de la Lisabona, 1938); elaborarea Registrului ampelografic internațional, cu peste 500 de soiuri, elaborându-se și schema ampelografică a OIV-ului pentru descrierea soiurilor; măsuri de stăvilire a entuziasmului exagerat în favoarea hibrizilor producători direcți și orientarea cercetărilor în direcția ameliorării soiurilor nobile europene. Activitatea ampelografică, din perioada
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
naționale, în care să se stabilească sortimentele regionale și locale, pe baze științifice ecologo - geografice, acestea venind în spijinul refacerii plantațiilor viticole (Congresul OIV de la Lisabona, 1938); elaborarea Registrului ampelografic internațional, cu peste 500 de soiuri, elaborându-se și schema ampelografică a OIV-ului pentru descrierea soiurilor; măsuri de stăvilire a entuziasmului exagerat în favoarea hibrizilor producători direcți și orientarea cercetărilor în direcția ameliorării soiurilor nobile europene. Activitatea ampelografică, din perioada de după 1900, este reflectată în numeroasele cercetări efectuate pe plan național
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
elaborarea Registrului ampelografic internațional, cu peste 500 de soiuri, elaborându-se și schema ampelografică a OIV-ului pentru descrierea soiurilor; măsuri de stăvilire a entuziasmului exagerat în favoarea hibrizilor producători direcți și orientarea cercetărilor în direcția ameliorării soiurilor nobile europene. Activitatea ampelografică, din perioada de după 1900, este reflectată în numeroasele cercetări efectuate pe plan național și regional, asupra soiurilor de viță de vie cultivate în diferite areale viticole. Rezultatele obținute au condus la elaborarea de studii, lucrări științifice dar și a mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și cea a seminței, forma, mărimea și lobia frunzelor. Ampelografia URSS, elaborată în șase volume în cadrul Institutului Unional de Cercetări Viticole și Oenologice din Magaraci, în perioada 1946-1956, are concentrată în ea toate cercetările privind studiul soiurilor, de la istoricul cercetărilor ampelografice, la sistematica familiei Vitaceae, originea viței de vie din cultură, morfologie, anatomie, metode de descriere botanică și studiul agrobiologic al soiurilor de viță de vie. În ceea ce privește sistematica este remarcabilă contribuția lui A.M. Negrul (1936 - 1938) care abordează o clasificare a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
În Cehoslovacia, J. Blaha publică în anul 1950 o Ampelografie de popularizare, însoțită de planșe color. În Ampelografia Ungariei, editată în două părți în perioada 1955 - 1960, de către P. Csepregi și J. Zilai, autorii folosesc pentru descrierea soiurilor o schemă ampelografică completă apropiată celei folosite în prezent. Ampelografia soiurilor de viță de vie din Jerez și Andaluzia occidentală, întocmită de G. Fernandez (1956), descrie 30 de soiuri după caracterele morfologice, acordând importanță mare diagramei foliare și mai puțin caracteristicilor tehnologice. O
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]