89 matches
-
acest termen a rămas consacrat. Tot în Germania, în anul 1667, apare o lucrare a lui J.P. Knohl, în care, acesta descrie douăzeci de soiuri de viță de vie din Saxonia. Majoritatea autorilor din această perioadă, cu preocupări în domeniul ampelografiei, fac referiri fie la soiuri deja cunoscute, fie au adăugat alte câteva soiuri noi, fără însă a le descrie. Rezultate ampelografice deosebite se înregistrează la începutul secolului al XVIII-lea, după ce Botanica își pune la punct bazele sistematice datorită lucrărilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de A.L. Jessieu (1789) în lucrarea sa "Geneza planetarum" propune o metodă nouă pentru clasificarea soiurilor bazată pe idei evoluționiste, motiv pentru care nu a rezistat în timp. Se poate concluziona că, în această perioadă, conținutul lucrărilor din domeniul ampelografiei nu s-a îmbogățit prea mult, ca urmare a lipsei metodelor științifice de investigație Înființarea colecțiilor ampelografice, ca bază de studiu și cunoaștere a soiurilor de viță de vie, reprezintă un salt calitativ în consolidarea ampelografiei ca știință. Colecțiile ampelografice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
conținutul lucrărilor din domeniul ampelografiei nu s-a îmbogățit prea mult, ca urmare a lipsei metodelor științifice de investigație Înființarea colecțiilor ampelografice, ca bază de studiu și cunoaștere a soiurilor de viță de vie, reprezintă un salt calitativ în consolidarea ampelografiei ca știință. Colecțiile ampelografice reprezintă perioada modernă a cercetărilor din acest domeniu și își are începuturile în anul 1807 în Spania, când apare lucrarea "Ensaye" (încercare) a lui Simón de Roxas Rubio Y Clemente, tradusă ulterior în limba franceză (1814
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
țări viticole, a impus rezolvarea unor probleme precum cea legată de sinonimii. În vederea rezolvării acestei situații, au început să se inițieze acțiuni de înființare a unor colecții ampelografice de nivel universal pe de o parte și editarea unei serii de ampelografii regionale și locale. Astfel, în anul 1817, Chaptal înființează prima colecție ampelografică națională pe lîngă pepiniera grădinii Luxembourg din Paris care cuprindea aproximativ 2500 de soiuri de viță de vie, achiziționate din toate departamentele Franței. O altă colecție importantă se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lor se divid în subordine în funcție de culoarea boabelor, iar acestea la rândul lor sunt împărțite în secțiuni, după mărimea boabelor.Această clasificare nu își găsește utilitatea în practică. Tot în Germania, Johan Metzer (1827), publică cel mai mare tratat de ampelografie din epoca sa, în care soiurile sunt diferențiate în primul rând după caracterele tari. În anul 1828, Johan Metzer, propune o clasificare luând în considerare mărimea boabelor. Activitatea ampelografică din această perioadă cunoaște o dezvoltare continuă în Austria, unde se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
după caracterele tari. În anul 1828, Johan Metzer, propune o clasificare luând în considerare mărimea boabelor. Activitatea ampelografică din această perioadă cunoaște o dezvoltare continuă în Austria, unde se înființează un număr mare de colecții universale și naționale, se editează ampelografii sau atlasuri de descriere a soiurilor de viță de vie. Un reputat ampelograf austriac, Franz Trummer (1855), a descris 150 de soiuri de viță de vie aflate în colecția școlii de viticultură din Marburg, identificând circa 1500 de sinonime. În
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
din această perioadă și-au mai adus și oamenii de știință italieni. Astfel, A. Targinoni - Tozzetti, editează un dicționar botanic (1825) în care publică 86 nume de soiuri. B. Mendola, realizează o colecție celebră în Favara și colaborează la elaborarea ampelografiei italiene (1862). În Rusia, P.A. Pallas în anul 1828 pune bazele colecției ampelografice universale de la Grădina botanică Nikitin din Crimeea, iar F.A. Kolenate (1846) elaborează prima lucrare ampelografică în adevăratul sens al cuvântului, în care descrie un număr de 48
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
autor rus care studiază originea viței de vie cultivată. Se poate concluziona, că în perioada de dinaintea apariției filoxerei, cunoștințele despre soiurile de viță de vie s-au îmbunătățit prin înființarea colecțiilor ampelografice în diferite țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor de viță de vie, pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ampelografică personală la Beblenheim și studiază clasificarea soiurilor după forma și mărimea boabelor, poziția staminelor și pubescența frunzelor. În anul 1897, R. Goethe, elaborează o operă clasică privind strugurii de masă. Puillat V., una dintre cele mai proeminente figuri ale ampelografiei universale, publică în 1868 descrierea sumară împreună cu sinonimia soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune un sistem de clasificare a soiurilor (1879), în funcție de epoca de maturare a strugurilor, alegând ca referință soiul Chasselas doré, față de care stabilește patru epoci
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în funcție de epoca de maturare a strugurilor, alegând ca referință soiul Chasselas doré, față de care stabilește patru epoci de maturare. Un aport deosebit la cunoașterea soiurilor italienești a fost adus de către G. di Rovasenda care la 1877 publică “Saggio di una ampelografia universale”, în care propune un sistem de clasificare a soiurilor de viță de vie mai amplu, luând în considerare mai multe organe ale viței de vie, grupând soiurile după culoarea, gustul și forma boabelor; sectarea și perozitatea frunzelor, culoarea și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de o cifră care reprezintă numărul caracterului, codul “N” (negro) pentru cele cu boabe negre și “B” (bianco), pentru soiurile albe, urmate de asemenea, de cifra caracterului analizat . Odată cu dezvoltarea viticulturii, în perioada de după apariția filoxerei, numărul lucrărilor din domeniul ampelografiei la nivel regional dar și local se măresc. De menționat din această perioadă ampelografii A. Kraft și A. Bossahard care publică o lucrare de seamă intitulată "L'Ampelographie helvetique" precum și Müller - Thurgan, un filozof cunoscut prin studiile sale referitoare la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
negre și “B” (bianco), pentru soiurile albe, urmate de asemenea, de cifra caracterului analizat . Odată cu dezvoltarea viticulturii, în perioada de după apariția filoxerei, numărul lucrărilor din domeniul ampelografiei la nivel regional dar și local se măresc. De menționat din această perioadă ampelografii A. Kraft și A. Bossahard care publică o lucrare de seamă intitulată "L'Ampelographie helvetique" precum și Müller - Thurgan, un filozof cunoscut prin studiile sale referitoare la găsirea mijloacelor de apărare împotriva bolilor criptogamice. Activitatea ampelografică cea mai intensă din această
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
L'Ampelographie helvetique" precum și Müller - Thurgan, un filozof cunoscut prin studiile sale referitoare la găsirea mijloacelor de apărare împotriva bolilor criptogamice. Activitatea ampelografică cea mai intensă din această etapă, care încheie și perioada filoxerică, culminează în Franța, prin apariția marii ampelografii scrise de P. Viala și V. Vermorel în perioada 1901 - 1910 intitulată "L'Ampelographie universelle" în șapte volume, la care au lucrat peste 80 de specialiști din viticultura internațională și în care sunt prezentate peste 500 de soiuri de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au lucrat peste 80 de specialiști din viticultura internațională și în care sunt prezentate peste 500 de soiuri de viță de vie, descrise după concepția impusă de V. Puillat, adică descrierea soiurilor să se facă în țara de origine de către ampelografii fiecărei țări, care cunosc cel mai bine aptitudinile la locul de cultură. În acest tratat, soiurile românești au fost prezentate de către Gh. Nicoleanu prin lucrarea sa intitulată "Introduction a L'Ampelographie Roumaine" (1900), fiind considerat primul ampelograf român. Sunt descrise
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viticole. Scopul acestui organism a fost acela de coordonare a acțiunilor științifice, tehnice, economice și de stabilire a legislației în domeniul vitivinicol. Dintre măsurile mai importante luate de OIV în domeniul ampelografic au fost: întocmirea de fiecare țară, a unei ampelografii naționale, în care să se stabilească sortimentele regionale și locale, pe baze științifice ecologo - geografice, acestea venind în spijinul refacerii plantațiilor viticole (Congresul OIV de la Lisabona, 1938); elaborarea Registrului ampelografic internațional, cu peste 500 de soiuri, elaborându-se și schema
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
perioada de după 1900, este reflectată în numeroasele cercetări efectuate pe plan național și regional, asupra soiurilor de viță de vie cultivate în diferite areale viticole. Rezultatele obținute au condus la elaborarea de studii, lucrări științifice dar și a mai multor ampelografii naționale. Merită menționat B. Krimbbas, care elaborează "L'Ampelographie hellénique" (1943 - 1946), în trei volume, premiată de Academia elenă și OIV. De asemenea, B. Krimbbas (1938) realizează și o metodă proprie de clasificare a soiurilor grecești, bazându-se pe forma
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
premiată de Academia elenă și OIV. De asemenea, B. Krimbbas (1938) realizează și o metodă proprie de clasificare a soiurilor grecești, bazându-se pe forma bobului, culoare, raportul dintre lungimea bobului și cea a seminței, forma, mărimea și lobia frunzelor. Ampelografia URSS, elaborată în șase volume în cadrul Institutului Unional de Cercetări Viticole și Oenologice din Magaraci, în perioada 1946-1956, are concentrată în ea toate cercetările privind studiul soiurilor, de la istoricul cercetărilor ampelografice, la sistematica familiei Vitaceae, originea viței de vie din
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
creștere și producție, pe baza concepției proprii, conform căreia soiurile s-au format în diferite condiții ecologo-geografice, pornind de la diferitele forme ale aceleiași vițe sălbatice, sub acțiunea îndelungată a selecției artificiale. În Cehoslovacia, J. Blaha publică în anul 1950 o Ampelografie de popularizare, însoțită de planșe color. În Ampelografia Ungariei, editată în două părți în perioada 1955 - 1960, de către P. Csepregi și J. Zilai, autorii folosesc pentru descrierea soiurilor o schemă ampelografică completă apropiată celei folosite în prezent. Ampelografia soiurilor de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
căreia soiurile s-au format în diferite condiții ecologo-geografice, pornind de la diferitele forme ale aceleiași vițe sălbatice, sub acțiunea îndelungată a selecției artificiale. În Cehoslovacia, J. Blaha publică în anul 1950 o Ampelografie de popularizare, însoțită de planșe color. În Ampelografia Ungariei, editată în două părți în perioada 1955 - 1960, de către P. Csepregi și J. Zilai, autorii folosesc pentru descrierea soiurilor o schemă ampelografică completă apropiată celei folosite în prezent. Ampelografia soiurilor de viță de vie din Jerez și Andaluzia occidentală
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1950 o Ampelografie de popularizare, însoțită de planșe color. În Ampelografia Ungariei, editată în două părți în perioada 1955 - 1960, de către P. Csepregi și J. Zilai, autorii folosesc pentru descrierea soiurilor o schemă ampelografică completă apropiată celei folosite în prezent. Ampelografia soiurilor de viță de vie din Jerez și Andaluzia occidentală, întocmită de G. Fernandez (1956), descrie 30 de soiuri după caracterele morfologice, acordând importanță mare diagramei foliare și mai puțin caracteristicilor tehnologice. O lucrare de valoare deosebită pentru această perioadă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-l ca autor pe cunoscutul viticultor și ampelograf P. Galet, tratează soiurile pentru struguri de vin și soiurile franțuzești și străine pentru struguri de masă, pe care autorul le clasifică după epoca de maturare a acestora. De menționat este și Ampelografia Turciei elaborată de N. Oraman în anul 1963 în care sunt descrise și clasificate soiurile după culoarea și forma boabelor ca și după absența semințelor. În România, în perioada 1958-1970 sub conducerea academicianului Gherasim Constantinescu s-a editat Ampelografia R.S.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și Ampelografia Turciei elaborată de N. Oraman în anul 1963 în care sunt descrise și clasificate soiurile după culoarea și forma boabelor ca și după absența semințelor. În România, în perioada 1958-1970 sub conducerea academicianului Gherasim Constantinescu s-a editat Ampelografia R.S. România, în opt volume, la care au colaborat numeroși specialiști, cercetători, ampelografi recunoscuți. Informațiile științifice cu caracter ampelografic dar și cele practice reieșite din aceste lucrări, au influențat pozitiv evoluția ulterioară a ampelografiei ca știință. Ele au contribuit la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
academicianului Gherasim Constantinescu s-a editat Ampelografia R.S. România, în opt volume, la care au colaborat numeroși specialiști, cercetători, ampelografi recunoscuți. Informațiile științifice cu caracter ampelografic dar și cele practice reieșite din aceste lucrări, au influențat pozitiv evoluția ulterioară a ampelografiei ca știință. Ele au contribuit la cunoașterea gradului de variabilitate existentă în cadrul speciei Vitis vinifera L., au înlesnit procesul de ameliorare a soiurilor de viță de vie, prin cunoașterea însușirilor valoroase ale acestora și utilizării lor ca genitori în lucrările
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Ungaria, A. Stark crează soiul cu maturare extratimpurie Perlă de Csaba. În România în anul 1970 a fost creat soiul pentru struguri de masă cu maturare timpurie, Muscat timpuriu de București, de către Gherasim Constantinescu și Elena Negreanu. Cercetările din domeniul ampelografiei, în ultimile decenii ale secolului XX au fost orientate către crearea de soiuri cu rezistență biologică sporită și complexă la factorii de stres, boli și dăunători în scopul simplificării tehnologiilor de cultură, permițând practicarea unei viticulturi biologice, dat fiind faptul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prin cifre, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință, astfel încât fiecărui soi i se poate întocmi o fișă ampelografică codificată, fișe care pot fi prelucrate în sistem informațional, deschizându-se astfel o nouă etapă în cercetare, în ampelografie, denumită ampelografie descriptiv informațională. Fiecare descriptor contribuie la elaborarea unui pașaport însoțit de o scurtă explicație a sistemului de codificare, facilitându-se astfel, schimbul de date computerizate în rețea. Neajunsurile acestei metode intervin atunci când se pune problema identificării unui soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]