743 matches
-
Bengescu, Camil Petrescu, Anton Holban, G. Ibrăileanu, M. Blecher, Ștefan Bănulescu, Gabriela Adamesteanu, George Bălăită, Radu Petrescu, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun. Majoritatea textelor alese sunt cunoscute chiar unui cititor mediu, nu doar criticului literar. De aici, un efect de seducție amplificat. Fiecare capitol conține, ca secvență inaugurală, chiar fragmentul ce va fi supus analizei, fapt de natură să sporească interesul oricărui cititor fascinat de exercițiul hermeneutic. Se privesc, așadar, în oglindă, de cele mai multe ori, eroinele - Nadina, Manuela, Emilia, Dania, Adela, Clară
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
recognoscibil în aproape toate lucrările sale și investit cu valoare expresiva aparte. Continuîndu-si investigația până în contemporaneitate, autoarea survolează opere diverse de la Stravinsky la Vieru, materia este într-atât de bogată (stilizarea trecutului, colajul, grafismul etc.) încât ar merita să fie amplificata într-un al doilea volum. În fine, autoarea își pune întrebarea dacă postmodernismul este un nou manierism și caută să-și definească sieși și cititorului un răspuns. Departe de viziunea îngust tehnicista sau provinciala deseori întâlnită în muzicologia noastră, dornică
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
remarcabil semnat de Richard Rorty în revista "London Review of Books" în numărul din luna martie a acestui an nu mi-ar fi amintit, printr-o asociație indirectă de idei, de scandalul stîrnit cu trei ani în urmă de Sokal, amplificat ulterior de volumul scos împreună cu Bricmont. Textul lui Rorty, o subtilă și convingătoare incursiune în istoria filozofiei, construită ca analiză la o propoziție gadameriană ( Ființa care poate fi înțeleasă e limbă), m-a ajutat să înțeleg de ce Impostura intelectuală a
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
Rodica Zafiu Recent apărutul volum al profesoarei Tatiana Slama-Cazacu, Psiholingvistica - o știință a comunicării (București, All, 1999), are la bază mai vechea sa Introducere în psiholingvistică; de fapt, cartea din 1968 e mult amplificată, mai ales prin introducerea unor studii și articole publicate de autoare între timp; se stabilește chiar un dialog explicit cu textul de acum trei decenii, care este completat, autocomentat, confirmat sau (mai rar) amendat pe parcurs. Coerența asigurată de unitatea
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
că prostul/că proasta-n târg"; "ași bate joc de orice", "n-are nimic sfânt" etc.), si a an afară ăngrijorărilor deja sugerate asupra umorului național, asociat cu neseriozitatea "balcanică", prestigiul categoriei rămâne dominant. Valorizarea pozitivă a umorului a fost amplificata la noi de contextul politic al celei de-a doua jumătăți a secolului: ăntr-un regim dictatorial, funcțiile umorului (de critică, supapa, autoconsolare) șanț mai importante, măi "vitale" decât ăntr-o societate liberă. an plus, cum fiecare țară din estul Europei a
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
apoi în rusă (1789) și în română, de mai multe ori, începând din 1825, în sfârșit în latină, după o copie imperfecta (1872, reeditata, cu o nouă traducere, în 1973): Historia Moldo-Vlachica, scrisă în 1717 (tipărită abia în 1983) și amplificata în limba română, în 1719-1722: Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, neterminat însă și publicat, cu imperfecțiuni, abia în 1835-1836, iar apoi la începutul secolului nostru. Această impunătoare opera, concepută pe o largă baza documentara (peste 150 de autori și scrieri anonime
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
însă dramă existențială pentru Vasile Păvăluță, plătind cu lungi ani de închisoare credința întru Domnul. Se petrece totuși un fapt demn de luat în considerație - de multe ori textele par a fi variante ale aceluiași model, reluat cu obstinație și amplificat sau dramatizat; explicația este poate relatarea unei experiențe similare, dar asta nu e suficient. "Poveștile" încetează uneori să fie amintirile bunicilor, părinților, rudelor transmise mai departe prin vocile copiilor, devenind limitative sau chiar teziste; cu puține excepții (mai ales scrisorile
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
unui cod, unui prag de așteptare, unui nivel de receptare. Cred că el combină faptele a două piese și aduce în spectacol două cupluri, două istorii diferite, fără legătură între ele, cu același deznodămînt: sinuciderea în doi. Tensiunea este mult amplificată astfel, fiorul tragic se instalează plenar, încă de la început, și ocupă tot spațiul. În atmosfera, în respirația actorilor, în privirile personajelor lor hăituite bîntuie revolta, neputința, scindarea conștiinței și a sufletului între datorie și sentiment: " Dacă-n lumea asta/ Uniți
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
și stilistice (situații de incompatibilitate semantică, folosirea neologismelor, cultisme, arhaisme, elemente de argou și de vorbire familiară, derivate, clișee). În noua ediție se adaugă o scurtă secțiune de ortoepie, iar capitolul final de sinteză, intitulat Limba română actuală, e mult amplificat. Complexitatea fenomenelor, chiar dintr-o perioadă relativ scurtă, de doar trei decenii, e greu de prins într-o sinteză. Cum era de așteptat, cea mai mare stabilitate o dovedesc tendințele morfosintactice; foarte multe din cele semnalate în trecut s-au
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
de fidelitate față de regimul lui Mussolini, aliatul japonezilor. Au fost ani de cumplite privațiuni și teroare care au marcat-o profund pe fetiță: pe moment, ea a fost lovită de o afazie de oarecare durată (experiență pe care o trăiește amplificat și eroina ei, Marianna Ucria), iar pe termen lung, de un sentiment al precarității și nesiguranței, de care se va elibera mai tîrziu, dar niciodată complet, doar cu ajutorul scrisului. Revenită după război în Italia împreună cu părinții, în existența Daciei Maraini
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
de tipul "sunt aici și sunt torturat". Este vorba de un fel de interțipăt, victimele comunicând prin urletul de durere pe care și-l împărtășesc. Unii supliciați sunt mai marcați de țipetele altora (care le intră în carne, în mod amplificat și hiperbolizat, proiectate, parcă, la nivel cosmic), decât de propriile lor urlete de durere. Torționarii păcălesc, uneori, victimele cu țipetele false ale rudelor acestora: există, de altfel, o întreagă tehnică a țipătului înregistrat pe bandă, care trebuie să fragilizeze victima
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
o limbă cu gramatica imprecisă și o ortografie nesigură. Strategia reversă, aplicată în anii '30, nu a dat nici ea roade mai bune: revenind la alfabetul latin și eliminînd dialectalismele din limba literară nu a dus decît la o confuzie amplificată. După anexarea Moldovei la USSR, la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, eforturile anterioare s-au văzut, din păcate, răsplătite: colectivizarea a produs o nație de țărani, iar în loc de șase reforme culturale între 1925 și 1941, perioada 1945-1989 s-
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
această variantă de mesaj concentrat. Asemănarea cu tipul de poezie preferat de Alecsandri sare în ochi și leagă astfel direct Pe Argeș în sus de Pasteluri. Revendicarea sfidătoare a lui Alecsandri i-a pus lui Pillat pecete distinctă. Sonetul ușor amplificat ocupă un loc central în volumele celebre; s-a răspîndit și în volumele următoare, transformîndu-se într-o „marcă poetică Pillat“ prin frecvență și prin valoarea pieselor ce îl ilustrează: „ Tot mai miroase via a tămîios și coarnă, Mustos a piersici
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
zi cu zi din satul tradițional. O săptămână de ateliere și seminarii, de punere în practica a tradițiilor vii - lemn, țesut, muzică, dans, munca în gospodărie țărănească. 3. Sus pe Bradova - concerte, 17 - 20 august 2016 Patru seri de concerte amplificate, pe o scenă într-un amfiteatru natural, Sus pe Bradova, în Bârsana, cu o priveliște fabuloasă, pe iarba proaspăt cosită, sub lună plină! 17 august - Nicu Covaci & Archaic Rock - în deschidere Adhoc (de unde am pornit!) 18 august - “Subcarpați sub lună
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92709_a_94001]
-
adesea aceste discuții spre consens sunt grevate de certuri/neînțelegeri, nu se ajunge la planuri concrete, iar leadership-ului adesea i se refuză respectul cuvenit (ex. carismă/valoarea). O cultură colectivista este caracterizată de neîncrederea în străini, neîncredere care la români, amplificata de un nivel scăzut de autodeterminare și spirit civic, așa cum spuneam, s-a generalizat într-o neîncredere cronică, inclusiv asupra cunoscuților. Cultură românilor promovează heterodeterminarea (influență tradiției/religiei), în dauna autodeterminării (autonomie în decizie) și a pragmatismului (interesul personal), în
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
jumătate a secolului XX. Dintr-o perspectivă aparent estetică, dar în fond idelogizantă și tezist politică, toată istoria literaturii se organizează schematic pe axa realism-antirealism. Realismul socialist, în cel mai sănătos spirit revoluționar proletar, crește pe solul unei tradiții artificios amplificate a realismului critic. De cealaltă parte, antirealismul uneltește reacționar, diversionist, în spirit burghez, căpătând forme derutante și detestabile: simbolismul, poporanismul și semănătorismul la începutul secolului XX, iar în deceniile interbelice: avangardismul, modernismul, ortodoxismul. Apolitismul junimist și autonomia maioresciană a esteticului
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
Cuvintelor potrivite, "sistemul oscilant al poeticității" sale nu fac decît să valideze "un discurs al cărui obiect este de presupus dincolo de text, într-o exterioritate incongruentă". Nici cu Blaga nu ajungem departe. "Oscilînd între prima ipostază a unui eu exterior (amplificat artificial într-un cadru cosmic în care se manifestă o instanță dictatorială nietzscheană) și pornirea scrîș-nită spre interiorizare a eului scindat din a doua etapă de creație", acesta ar proba oare altceva decît că eul său rămîne "inautentic"? Să fie
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
Simfonia a III-a op.21 de George Enescu . Poate că dirijorul a socotit-o, asemenea lui Wilhelm Berger ca fiind „o meditație în trei acte-poeme asupra muzicii înseși′′, deoarece din desfășurarea ei s-a desprins mai mult caracterul meditativ amplificat și de tehnica de compoziție, ciclică, pe care exegeții o consideră înfrățită cu cea a lui Liszt și Berlioz. Credem că ori de câte ori se va cânta această simfonie, indiferent ce va descoperi interpretul-estetician- dirijor, ea va fi din ce în ce mai aproape de sufletul omului
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
sau cu rafinatele dansuri medievale, universul oriental a fost extrem de interesant și a încadrat cumva întreaga evoluție, de la Mowachah Billadi ASkara Min adbi Llama cu care a debutat concertul, până la Lamento -ul maur care evoca izgonirea acestora din regat, efect amplificat de retragerea fizică a celor trei admirabili instrumentiști din perimetrul scenic. La fel de sensibil a răsunat și cvartetul bărbătesc în Oración aramea de la Hagadá de Pascua Judia. Întregul spectacol a urmărit calitatea și autenticitatea interpretării pornind de la stranii instrumente muzicale, continuând
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
banii irosiți. Tinerii de la oraș au afișat niveluri sporite de activitate în două regiuni ale creierului: amigdala, care are rolul de a procesa emoțiile și stresul, și cortexul cingular anterior perigenual, care reglementează amigdala. Pe scurt, creierele orășenilor au răspunsuri amplificate disproporționat de stresul social, devenind mai sensibile. Cu o majoritate în creștere a umanității, acum ferm urbanizate, „faptul că cea mai mare parte dintre noi va trăi în orașe pare inevitabil. Aceasta evidențiază importanța de a înțelege efectele pe care
Studiu efectuat pe un grup de studenţi germani: Viaţa la oraş, dăunătoare creierului () [Corola-journal/Journalistic/69690_a_71015]
-
din România, casele joase de paiantă sau calupi de BCA, cu garduri de șipcă și privată- gheretă de scânduri în fundul curții... Weilimdorful (satul Weilim), în care ajungi coborând patru kilometri pe culmea Solitudestrasse, e un fel de Sinaia extinsă și amplificată urbanistic, cu metrou subteran și de suprafață, autobuze cu orar afișat în fiecare stație respectat la minut și iarăși trafic aglomerat de limuzine de lux, iar pe aleile din pădure alergători și cicliști antrenându-se solitari și practicanți ai unui
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
tineretului, 1966); secțiunea despre Gr. Alexandrescu - în „Familia”, nr.3, 1966, apoi în volumul Scriitori moderni, Editura pentru Literatură, 1966 (în continuarea unor considerații privind receptarea poetului de către E. Lovinescu, G. Călinescu și S. Iosifescu); secțiunea despre D. Bolintineanu, mult amplificată - în „Caiete critice”, 1957, apoi în Scriitori moderni. Toate se vor articula, mai mult sau mai puțin revizuite, în I. Negoițescu, Istoria literaturii române, volumul I (1800 - 1945), Editura Minerva, București, 1991. Acolo regăsim și secțiunea consacrată lui V. Alecsandri
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
și respectiv războinicul, cavalerul, adică omul acțiunii. Acesta este, de obicei, domnitorul, al cărui comportament este strict reglementat de ceremonial. Scenele de ospăț ale unor domnitori precum Ștefan cel Mare, destul de dese cum apar ele în cronica lui Ureche și amplificate apoi în reconstituiri literare, nu ar fi deci consecința unui comportament mai liber în raport cu băutura, ci derivă din îndatoririle unui voievod cu o intensă activitate diplomatică și de reprezentare, unde vinul joacă iarăși un rol simbolic, în închinări, legăminte, urări
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
născut// trebuie îmi șoptește/ să sucim gîtul acestei funeste retorici// aproape adormit/ îi dau dreptate/ poetului Verlaine/ acum cînd prietenul său/ adolescentul Rimbaud/ vinde arme prin Abisinia” (Adolescentul Rimbaud). De la minimalism, se trece la grandorile cosmice. Tandra proximitate e halucinant amplificată: „la ceasul în care amurgul ne transporta dincolo de marginile pămîntului/ pe un scaun rulant pe o targă împinsă de o femeie întunecată la chip”, al cărei păr traversa frontierele, luminînd pămîntul ca o mie de sori (Părul ei negru). În
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]
-
Dilema Veche. Ada- Kaleh, Ada-Kaleh, în Lettre Internationale. Primul meu blug, într-o antologie tematică din seria lansată de Editura Art. Epoca nesului, ca anexă în studiul lui Andrei Oișteanu despre Narcotice în cultura română, în sfârșit, Eminescu reprezintă forma amplificată și nuanțată (publicată în cele din urmă ca prefață la ediția a doua din Visul chimeric) a mai vechiului Fapte, din, probabil, cel mai celebru număr al vechii Dileme. Se adaugă câteva evocări ale unor scriitori dispăruți, preluate, dacă nu
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]