198 matches
-
alea. Trecură strada înapoi. Robert și Claudiu dispăruseră de lîngă BMW-ul botos, de culoarea cernelei. Ce mașină dată dracului are marchizu' ăsta, șușoteau ascunși în întuneric după altă mașină, zece metri mai încolo, de unde-i vedeau pe cei doi amușinînd pe jos după chei, și în sfîrșit Ierusalim le găsi lîngă felinar, le zăngăni ca un clopoțel și o luă înapoi peste stradă înaintea marchizului, unduind lent din șolduri, cu mișcări ademenitoare.
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
s-a apucat de ele. Nu se apucase, căci nu avea banda de bieu, doar știam cât de greu se găsește. Nu știam, dar mi-au venit în minte trufele de prin pădurile franceze și câinii pregătiți cu lunile să amușineze locul de odihnă al unei ciuperci rare, poate banda de bieu e la fel. Am aprobat și i-am zis că da, înțeleg, nu i-am mai pomenit de faptul că trecuse aproape o săptămână de când le adusesem. Mi-a
„- De ce vrei să le repari, fetiţă?” La croitorie „o doamnă de la TV cu o rochie superbă” mi-a luat fața precum Tăriceanu la permise by https://republica.ro/z-de-ce-vrei-sa-le-repari-fetita-la-croitorie-zo-doamna-de-la-tv-cu-o-rochie-superba-mi-a-luat-fata-precum [Corola-blog/BlogPost/338913_a_340242]
-
din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului împiedicată să mai dureze clipa cuvântului dintâi reînvață să bată clapele pianului pe urmă va ști să chinuie timpanele trecătorilor de fapt, același eu privind oglinzile înșirate deasupra unor principii pe care le amușin și simt cum mucegaiul le-a atins tâmplele învechindu-le nu vreau să le schimb pentru că în ele stă sămânța acelui "mereu prezent și nou" pe el îl doresc iar viu și atunci absorb toată vechimea principiilor așezate prin nișele
CLIPA CUVÂNTULUI DINTÂI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1469554093.html [Corola-blog/BlogPost/380114_a_381443]
-
proaspăt cu un vers în vârful zâmbetului povestește-mi de tata de râu de câinii adunați de prin curțile oamenilor într-un marș liniștit tu cu bucata de pâine proaspătă azimă blândă coaptă în inima ta ei cu boturile întredeschide amușinând esențele câmpurilor aruncă-mi piatra odată și hai să îi schimbăm forma șotronul ne așteaptă s-a oprit ploaia nu crezi că ne-ar fi mai bine să ne sărim pătratele prin iarbă pe urmă colorăm cu flori cifrele tu
ŞOTRON DE IARBĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Sotron_de_iarba_anne_marie_bejliu_1394530368.html [Corola-blog/BlogPost/353511_a_354840]
-
dată. După poemele gândite lângă statuia lui. Iarnă-vară. Pe bănci. Cu poezia în inimă. În minte. Pe buze. Șiroind pe trup și în șuvițe de păr. Pe din afară. Pe dinăuntru. Șuvoi de imaginație. Cuvintele - scai după mine. Precum cățelușii. Amușina. Se mângâie de picioarele mele. Se cațără. Atârnă. Strălucesc. Se sting. Învie. Renasc din cenușă. Gândesc în versuri. Doar o scânteie le-aprinde. Amnarul - același. Tăcere. Forfota copiilor. Țipete. Mingi. Cărucioare, landouri. Frunze căzute. Apă țâșnind. Bănci goale. Eminescu - privind
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Paradigme_in_parc_dragul_meu_eminescu_cezarina_adamescu_1351340779.html [Corola-blog/BlogPost/346538_a_347867]
-
de el, când vor ființa libere și-și vor găsi locul potrivit, în inimile altora. De aceea, dezlegarea de poem, deși dureroasă, este necesară. “În sfârșit, am mai îmblânzit un poem - / Dresate cuvinte, puse în lesă, mă urmează pe străzi, / Amușinând în stânga și în dreapta, / Mârâind ușor, / Dar fără să mai muște pe nimeni. În fiecare dimineață, îl scot la plimbare, / Îl dezleg / Și-l las să zburde în voie, printre tufișuri, / În căutarea unei iluzorii prăzi - / O pisică, un câine al
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dau_lumii_marturie_lacrima_unei_secunde_volum_aniversar_nicolae_baciut_cincizeci_si_cinci_cronica_cezarina_adame.html [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
am trezit, ce noapte era! Și numai eu /mai rămăsesem, moale, bezmetic, nu știu unde. Și m-am târât pe lângă pereții goi și uzi. Frânt, rezemat de-o grindă, agonizam ca pe-o cruce. Călăii stihiali mai zdrobeau mădulare-mi cruzi, /și-amușinau hiene zburlite, gata să mă apuce, /îmi era limba de iască și nu mai puteam /de pe brațele crucii să mă desfac. Deodată, am auzit o șoaptă stinsă, neomenească: “Doamne, iartă-le lor că nu știu ce fac!” / Am tresărit și ridicând mâna
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
-l îndră¬gească, fiindcă era tare cuminte, căpătase chiar și un nume de... om: Vlăduț al lu’ Hobza! După ce orbise și surzise, se des¬cur¬ca mai greu singur, căci trebuia să se oprească din când în când și să amușine aerul și pământul, lungindu-și gâtul și rotindu-și încet capul pentru a-și da seama un- de se află. Atunci, Hobzoaicei i se făcea milă de el și venea zilnic cu el pe la noi, după ea era mai ușor
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
Articolele Autorului ridic tipsii de verbe în pumnii strânși nu știu cum am ajuns să le gust acidul cum mai sunt acum după ce timpul li s-a scurs au rămas aceleași sânziene cu parfumul subtil perceput când pe văile de munte le amușinam înnebunită prezența sau au devenit șerpi cu capetele mereu mușcate într-un ciclu firesc al cunoașterii necunoașterii unde să caut unde să aflu ce cum și mai ales când se produce transcenderea lor în cenușa imperiului iluziilor le ating și
LA ADĂPOSTUL NAŞTERII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1433233638.html [Corola-blog/BlogPost/377191_a_378520]
-
foarte joasă și are la bord un singur proiectil de tip Beel Zebul care poate trece de toate contramăsurile și blindajul nostru dacă lovește. Vehicolul lansat de dumneavoastră l-a interceptat de curând și am coordonatele pe ecran. Tocmai ne amușină, ajutat de satelitul ASTAN. Cer perminsiunea de a-l lichida. -Foc! Spuse locotenentul apăsând pe tasta care repunea în funcție microfonul convorbirii telefonice. Shantal Perlyn pricepu imediat despre ce era vorba și se încruntă din nou. -Avem imagini, spuse Lup
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1464721567.html [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DEBRANȘARE DIN SUPRAREALISM Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1129 din 02 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Debranșare din suprarealism Dizarmonia supraviețuise din Pleistocen. Cu alură indiferentă, dincolo de tufele de leandru, un capricios cimitir al absențelor amușina povara păcatului ancestral. Ectoplasmele fluide defilau în abisuri mânjite cu grafitti, când o ceață nefirească cuprinse cu brațe de noapte gleznele ținutului scăldat într-o lumină albastră. Debranșat decorului suprarealist, cineastul își regiza sever existența, emigrând din corzile artificialității de
DEBRANŞARE DIN SUPRAREALISM de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Debransare_din_suprarealism_mihaela_oancea_1391358324.html [Corola-blog/BlogPost/353761_a_355090]
-
pusese pe toți pe jar, trezindu-le instinctul. Nu era genul său, dar trebuia s-o aibă și-i luase urma ca un animal de pradă. A fost mai rapid. Haț! a furat-o de sub nasul unui nehotărât. Învingător a amușinat-o, acolo, în public. Mirosul proaspăt i-a invadat nările, incitându-i simțurile. Era în mâinile lui, dar nu-i aparținea întru totul. Avea preț. De-l plătea, o lua și plecau împreună. Târgul se făcea pe loc. Pregătise din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihaela_suciu/canal [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
pusese pe toți pe jar, trezindu-le instinctul. Nu era genul său, dar trebuia s-o aibă și-i luase urma ca un animal de pradă. A fost mai rapid. Haț! a furat-o de sub nasul unui nehotărât. Învingător a amușinat-o, acolo, în public. Mirosul proaspăt i-a invadat nările, incitându-i simțurile. Era în mâinile lui, dar nu-i aparținea întru totul. Avea preț. De-l plătea, o lua și plecau împreună. Târgul se făcea pe loc. Pregătise din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihaela_suciu/canal [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
spun, dorul de Irina n-are nume... În Dilemă Veche de saptamana trecută, Alex. Leo Șerban a ales pentru colajul “15 ani de dileme” unul dintre textele ei: Eu cred ca Irina Nicolau trăia pe stradă. Aproape că un aurolac, amușina locurile și oamenii. Intra în curți, ca la țară, dar nu ca să cumpere lapte, ouă, oale de lut, lavițe și îi, ci ca să afle povești. Apoi le teșea cu mîna ei, ieșeau poveștile ei. Aș fi putut alege oricare dintre
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
a rămas decât strigătul. Atunci a apărut un cioban, dar și el era departe. „Nu îți fie frică, nu îți fie frică!” Și-a strigat câinii. Aceștia nu au venit spre el, ci efectiv m-au încadrat, fără să mă amușine, dar mergând la pas cu mine. Am continuat spre destinația mea inițială, în pas de balerină pe poante și încercând să iau cât mai puțin din aerul câinilor. Ciobanul s-a apropiat și am început să vorbim. Rețin și acum
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă by https://republica.ro/francezul-batran-zin-romania-e-anarhie-pe-toti-ii-doare-in-cot-raspunsul-francezului-tanar-mi-a-mers-la [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
câteva elemente împrumutate de Tolkien pentru "Hobbitul", inclusiv un dragon monstruos și inteligent. Câteva descrieri din "Hobbitul" par a fi preluate direct din "Beowulf", cu mici modificări, cum ar fi gestul fiecărui dragon de a-și întinde gâtul pentru a amușina intrușii. La fel, descrierea bârlogului la care se poate ajunge printr-un pasaj secret este similară celei din "Beowulf". Tolkien a prelucrat pasaje din acțiunea poemului pe care se pare că nu le-a considerat descrise satisfăcător, cum ar fi
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
nostru popular, cu încercările succesive la care e supus feciorul de împărat. Realizatorul folosește, însă, trama pentru cateva parodii reușite de horror, hold-up, comploturi teroriste, înfruntări marțiale și alte genuri la fel de bine prizate de public. Secv. rapel: demonstrația savanta de amușinat tomberoane sau bănuiala familiei că mezinul i-ar periclita onoarea că „homălău”.”". Părerea să nu a fost singulară. Într-un articol publicat în revista "Observator cultural", Mihai Fulger a laudat umorul filmului „provocat de discrepanta dintre explicațiile din off ale
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
Roger Bacon, mi-a spus, și mi-a fost Împrumutat de Împăratul Rudolf al II-lea. Cunoști Praga? Te sfătuiesc s-o vizitezi. Ai putea găsi acolo ceva care ți-ar schimba viața. Tabula locorum rerum et thesaurorum absconditorum Menabani... Amușinând pe-acolo, am văzut ceva ca un fel de transcriere a unui alfabet secret, pe care doctorul tocmai o Încerca. Dar el a ascuns repede manuscrisul sub un vraf de foi Îngălbenite. Să trăiești Într-o epocă și Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mai dezgustat sau mai dezamăgit, eu strigam și băteam cu pumnul În masă ca să-mi impun punctul de vedere. Dar nimeni nu mă auzea, desigur, cu excepția lui Poochini, care Își ciuli urechile, Își ridică boticul și scânci Încercând să mă amușine. —Ssst, spuse Harry, și când Poochini tăcu timp de cinci secunde, Îndesă Încă o bucățică de ficat uscat În gura iubitului meu cățel. Lăsați-mă Însă să clarific lucrurile. Chiar dacă În final nu am mai făcut nici un fel de asigurare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
marchează teritoriul și rod este un dat. Și dacă au ceva În comun cu Homo erectus, sunt acele trăsături ale masculului inadaptat la viața În societate. Ambii fac numai ce le place: se scarpină la testicule, dorm pe canapea și amușină Între picioare pe oricine Întâlnesc. Iar voi, ca niște dresori de câini străluciți ce sunteți, trebuie să-i dresați pe stăpâni - da, chiar așa, acele ființe umane neevoluate care umblă cu ziare făcute sul În mână cam cum umblau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tânăr stătea cu pușca Îndreptată spre el. —Buletin, Îi ceru polițistul militar mai bătrân și mai solid folosind unul dintre puținii termeni englezești pe care-i știa. Și mișcă ușor din țeava puștii, care semăna cu botul unui câine sălbatic amușinând. Harry se căută În buzunar. Oare era bine sau rău să le arate pașaportul american? Citise că În unele țări era considerat un fel de medalie de onoare. În altele, era o invitație la a te Împușca. În astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Era Înaintea sau În urma lui? Mașina poliției zbură pe lângă ei. Peste douăzeci de secunde, domnul Joe văzu o lumină intermitentă În oglinda retrovizoare. Walter se uită În spate. Mașina poliției era drept pe urmele lor, ca un câine care-i amușină sub coadă. Domnul Joe se uită la Walter, iar Walter, a cărui inimă Îi ajunsese În gât și-i bătea nebunește, Își impuse să rămână calm și-i ceru să tragă pe dreapta. Când autocarul opri, Walter se adună, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
copacilor. Echipa Saskiei fusese implicată În două cazuri de crimă În care cadavrul a fost dezgropat, unul lângă un pin, iar altul lângă un arbore gingko. Ca și În cazul celorlalte descoperiri ale lui Lush, aceasta se Învârtise În cerc amușinând, iar apoi se Întorsese la sursa cea mai puternică de miros și dăduse semnalul hotărâtor luând poziția de „șezi“, ceea ce Însemna că a găsit obiectul care-i va aduce recompensa râvnită, un joc de-a aruncatul și prinsul mingii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
trecem la treabă! Câinii săriră În picioare cu cozile Învârtindu-li-se ca niște elice de elicopter. Saskia Îi zâmbi lui Harry, cu un pic prea multă adorație, i se păru Marlenei. Îmboldiți cu blândețe de Saskia, câinii țâșniră Înainte amușinând pământul din mers. Prietenii mei și membrii Armatei Domnului Îi urmăriră pe Harry și Saskia Îndepărtându-se unul lângă altul, Într-un apus orbitor de frumos. Siluetele lor se estompară, iar camera făcu o panoramă și apoi imaginea dispăru treptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
repede cărțile pe raft, fără să le deschid, în spatele Hortensiei și-al lui Camil. Deosebirile nu se-opreau aici. Maria citea Eco și Dan Brown, eu Gibson și Rudy Rucker. Aptitudinile mele polițienești se dovedeau limitate. Nu mă vedeam deloc amușinând pe lângă butoaiele cu vin și sânge ale abației din Melk, așa cum nu reușeam să mă plimb nici pe culoarele Vaticanului, în căutarea pergamentului secret despre Cina cea de Taină. Iubeam în schimb poveștile dure și reci cu planete îndepărtate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]