5,016 matches
-
sintagme./ Apusul desenează spirale..., gândul e faun, culege vopsite insecte/ În umbră se roagă copilul, fluture/ strivit în scrumieră;/ O clipă din voce rămâne, conturul i se dizolvă în opiu./ Ruginită e aura cu care mă leg, ochii bătătoriți/ de amurguri". Textul dvs., emoționând vers după vers, lăsând în suspensie de atâtea ori sensul, este de tot atâtea ori la un pas de ratare. Verbele preferate a curge și a cădea evitați-le, răriți-le, uitați-le. În foarte puținele intervenții
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
nu avem ce vă reproșa. De fapt nici n-am avea ce să vă reproșăm. Sunteți un harnic și laborios autor de acrostihuri, catrene, epigrame, aveți deja o mulțime de apariții cu versuri în reviste precum Mesaj literar, Destine, și Amurg sentimental, și perspective înfloritoare la Ed. Perpessicius, licențiat în "Științe juridice" și "Drept internațional", autor înflăcărat în timpul liber. Întâmplarea face să nu fim, din păcate, dintre pasionații degustători ai genurilor literare preferate și cultivate de dvs. Să avem împreună răbdare
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
putem lăsa uneori conduși ori copleșiți de emoții. În definitiv însă, lectura noastră e afectată esențial de cu totul alte lucruri decît pasagerele sentimente care o însoțesc ca o umbră, mai mare cînd soarele e jos, la răsărit ori în amurg, decît cînd e, la maturitate, exact deasupra capului nostru. Și nu ne definim ca iubitori de literatură decît în măsura în care ne place s-o citim și avem ceva de spus despre ea, nicidecum în sensul manifestării vulgar-demagogice a unui sentiment. Totdeauna
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
prozatoare apreciată de Lovinescu și mai mult decît onorabilă chiar pentru cititorul de astăzi, autoare a unui roman ( Zilele nu se întorc niciodată, 1945, cu o continuare, scrisă în franceză Necruțătoarele iubiri, 1953), a unui volum de nuvele ( Întîmplări dintre amurg și noapte, 1946), și a unui "jurnal de sanatoriu", Povestea unei lupte, ultima carte înainte de moartea ei la Institutul Curie, la Paris, în 1956. Ochiurile rețelei, jurnalul Soranei Gurian din 1950, a cărui ediție românească e, trag concluzia din Post
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
suprema detașare să renunțe la tot. Mereu privisem la acest interval între viață și călătorie cu o dorință mută de a mă refugia acolo într-o zi, încercînd singurul cec în alb ce se poate cîștiga în acțiunile grandioase. În amurgurile ce se despărțeau trist de cîmp, locul de unde îmi era cel mai greu să mă desprind rămînea sălașul verde al sărmanilor înțelepți. N-avea rost să merg mai departe și să întîlnesc aceeași viață, doar că mai bine supravegheată de
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
zbătuse el acolo, cât se zbătuse, și, în spărtură, își dăduse duhul, spusese maiorul, privindu-l cu regret. Arăta într-adevăr ca un obuz de artilerie ușoară, cu ochiul lui deschis ca o capsă percutată privind spre marea agitată în amurg. Un puști, alergând cu o undiță în mână și care părea că nu prinsese nimic, se opri în spatele maiorului, întrebându-l ațâțat: - Nene, dumneata ai prins chefalul?... Maiorul se întoarce cu undița în care se zbătea un guvide, ultimul prins
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
de el însuși. în vremea din urmă, spectacolele sunt oferite și preluate în cadrul Societății Uniunii Europene de Radio și de Televiziune. Evenimentul actualei stagiuni este reprezentat de noua montare a tetralogiei, cele patru spectacole ale acesteia - Aurul Rinului, Walkiria, Siegfried, Amurgul zeilor - fiind regizate de cunoscutul om de cultură, de octogenarul Tankred Dorst, poet, dramaturg, de data aceasta director de scenă, personalitate artistică interesantă, care inaugurează cu acest prilej o carieră deloc promițătoare de regizor de operă. Marile publicații germane - atât
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
său maladiv" unui complex de inferioritate specific infirmilor. Și nu se oprește aci. "Chiar și criticul literar de la ŤContemporanulť, un tinerel cu pretenții și arivist, purtînd numele poetului exilat Ovidiu, în cronica lui despre culegerea de nuvele intitulată întîmplări dintre amurg și noapte, m-a criticat violent pentru dragostea mea față de animale, pe două coloane! (...) Și problema era în cele din urmă pusă astfel: - Dacă pretinde că-i plac animalele, de ce nu și-a luat un pechinez în locul dogului german? Asta
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
ei, erau școliți până la nuanțe de mare finețe, îndeplinind și funcții de înalți demnitari ai statului român în Italia!!). Reproducem, în cele ce urmează, pasajul cu acuzele cele mai grave, sângerânde ca rănile Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, în amurgul domniei sale, peste Moldova întreagă: ,,Dacă e să continuăm șirul mirărilor, nu ne putem explica de ce istoriografia română NU cunoaște sau ignoră redutabilul tratat The Cambridge History of India (șase volume) publicat în 1922. În primul volum al acestui tratat se
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
mirt și vin Căci dreapta-i prăbușită spre stelele puzderii” (Sonet cu mâna stângă) Astfel, sugestiile plastice în viziuni de grații prerafaelite, pot atinge grave acorduri elegiace în rondeluri: „Mă-ndepărtez de toate câte-un pic, Imagini triumfale sunt ruine, Amurg efeminat de trestii, zic Și trestiile se dezic de mine”. (Rondel cu trestii) sau în haiku-uri: „și lacrimile/ care n-au mai fost frunze/ n-au mai fost frunze” (La moartea tatălui), „ți-e rugul monarc/ Ioană d’Arc
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
dezic de mine”. (Rondel cu trestii) sau în haiku-uri: „și lacrimile/ care n-au mai fost frunze/ n-au mai fost frunze” (La moartea tatălui), „ți-e rugul monarc/ Ioană d’Arc/ Ioana mea d’Arc/ ce a-sfințire (Amurg). În cea de-a doua plachetă - „7 rostiri” (PIM, Iași, 2015) - , îi găsim poezia într-o tonalitate de predicție: „astupă-ți urechile cu ceară/ moartea începe în zori/ odată cu plecarea primului tren” (A cincea rostire), care are ca punct de
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
întemeierea credinței creștine prăznuim, în fiecare an, la 29 August mutarea la cele veșnice a unuia dintre cei mai mari mărturisitori ai lui Iisus Hristos - Sfântul Ioan Botezătorul... În anul mântuirii 2005, in această zi de luni spre seară, spre amurg, a trecut un alt mare mărturisitor și apologet al dreptei credințe creștine - Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală de la Sibiu, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea suferinței vreme de mai mulți ani... De aceea
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
el stă-n mine-n pândă și lucrare precum ceara moartă-n lumânare RITUAL (direcțiile) hrana mea e o sărbătoare săracă mi-s umerii putrezi în acest convoi repetat pune-mi piedici Doamne și fă-mă vacă mulsă la fiecare amurg scăpătat te-am zărit Doamne te-am zărit tu mișcai direcțiile în infinit... RITUAL (egiptic) Du-te în paișpe domnule poet fă-te preot și pune-ți barbă amară tu nu ai timp nici părinți tu ști un epitet pe
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/3709_a_5034]
-
Mariana Filimon Nord Călătoria spre Nord spre fiorduri ține de o geografie a inimii asculți Grieg izvorând din piatră din apă din cer în țara zăpezii brazi poleiți întâmpină un amurg auster frigul se dă la o parte face loc scânteierii păsări oprite din zbor au stele pe aripi sinele tău atinge nota de sus dincolo de spuma răscolită a fostelor mări rămâi tot mai singur Mâine îți spui Mâine îți spui
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/3943_a_5268]
-
sept. 1979 Clivaj între a vrea și a fi dintr-o mie de cauze din nou voi fi prof de gumilastică Să tipăresc Sperietoarea fără să fiu obosit să intrăm undeva să ieșim de undeva să joc tenis într-un amurg agonic omul cu glugă poate să mai aștepte Să nu vociferez mai tare de cinci decibeli Într-o beznă ca asta generală câte un mic incendiu de rochii agită pompieria marxistă Convorbiri telefonice între pârâtorii orașului Văd oameni cărându-și
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4503_a_5828]
-
care se mișca umbra caldă a femeii curate pe care ascunși o înghițeam cu ochii o femeie în rut ca o livadă înflorită genunchii ei săltau ca iezii îmi amintesc calma solemnitate a arborilor ce se pregăteau să intre-n amurg focul verde al frunzelor sub lună pe vremea când un mare nimeni era așteptat în oraș și vorbele tatălui erau neliniștite ca vrăbiile sub ramurile duzilor din curte izbindu-se-n vânt ca săbiile unei sălbatice neașteptate hoarde cineva tânăr
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
se-ncrustează armonios în lemnul catedrei Se bucură zeii bătrâni de sub pietre își dezgroapă inima iconarii Pe nesimțite sabia dintre noi se înmoaie arginții din palmele sicofanților se topesc și se scurg printre degete în pământ Ay, ay, caii Hurmuzăcheștilor beau amurg pe cupole! O lună cu ciucuri verzi și cu ciuf stă înfiptă în dealul Țeținei. Domnul Profesor o spintecă surâzător cu un cuțit roșu de diamant și din burta ei, scoate luna „cea sfântă și clară”
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
vechilor pași, fără să mă întreb unde a dispărut nisipul din clepsidră, cu timp cu tot, unde s-a prelins trupul meu, cel subțire, șuvoi lunecos printre stânci potrivnice de i-a rămas numai forma imprimată în straturile calcinate ale amurgului? Din loc în loc grămezi de cenușă măsurând distanțe, numărând căderi, memorând anotimpuri, unde e focul, cine l-a furat să-ncununeze cu el Olimpiadele Trecerii? Mă întorc și nicio pasăre nu-și mai face cuib în palmea mea dreaptă, în
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/4525_a_5850]
-
păcătoasă și leneșă! Îți mai amintești sfârșitul ploii și amintirea curcubeului? Câtă neliniște! Și câtă tăcere sătulă plutind peste dealuri... Un corp invizibil, o trăsătură perfectă în mecanica ei nemișcare! Și urma trupului tău împrăștiată în iarba pe care niciun amurg n-o va uita. A, să nu uit... și restul de havană aruncat pe bancheta din spate însângerată de poșeta ta doldora de amintiri despre o lume nouă.
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
de alte lucruri mărunte (o brățară, un ceas, o legătură de chei, uneori niște tocuri, o poșetă, un ruj, o oglinjoară sau un portofel burdușit cu bancnote), Un lichid galben, amestecat cu ceva verde se prelinge peste pantofi pierzîndu-se odată cu amurgul în peisajul noptatic, cînd chipurile trase pe sfori sînt coborîte iarăși și iarăși pe scripeți înghesuite în vitrine sau pe galantar în magazinul aflat la parter. ...Buzele dorm, pleoapele clipesc alene, capetele mișcă ușor din urechi încercînd să asculte muzica
Chipuri by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/5883_a_7208]
-
de fluturi, sub bolți de miresme. Lor să-nțeleagă deloc nu li-e lesne Că trăim pe degeaba, cu secundele-n pripă. Eterni își ridică-n azur o aripă; Doar nimbul lor veșnic o clipă se-nmoaie Pe vreme de-amurg, și de vînt, și de ploaie Și parcă-i încearcă sub fulgi o durere, Privind prelingîndu-te-n părul de miere Spre calda și leneșa mea mîngîiere. Rup sufletul din mine ca pe-o creangă. Rup sufletul din mine ca pe-o
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
cozii alungă mirosul laptelui. Pe Calea Victoriei Cît de umile sunt amintirile mele din forfota senzuală-a marii metropole cum un portmoneu gol pe Calea Victoriei în dimineți ce n-au fost nici atunci în amiezi ce nu sunt nici azi în amurguri ce nu vor fi niciodată. Și toate cele Și toate cele ce vin și toate cele ce pleacă și cele ce revin și pleacă din nou în zori cînd abia adie răsuflarea umbroasă-a șesului cum o dorință prea tîrziu
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
Emil Brumaru Roua te-ngaimă, fluturii te scurma Cu áripile lor fără de urma În aerul supus blînd lui Hristos - Ademenit de-amurguri, rece-n zori Spuziți, crud ciuruit de curcubeie. Clipă mea crește numai dusă-n zbor Dulce-ntre sînii lăcomi de femeie? Tu, care-mi ești făptura coaptă-n mura Și sîngerezi întruna de-un păcat Făcut demult în raiul din
Nu poți să fii decît în ce-i frumos? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6840_a_8165]
-
-am beat -Am ajuns Marele Fecior Făt-Frumos din Focida Care, ca fluturele, părăsindu-și crisalida, Care, ca fluturele, ispășindu-și omida: Eu sunt Furga Murga Samurcaș Cu Feciorul Țugulea Mătușii din Amorgos alb cât un caș. Să facem focul de amurg La care mulgem sutina de oi, La care merele să dea în pârg Sub paza binecuvântării cu Marele Zeu - Teoi Cabiroi -Luându-și, dându-și mereu alt nume și trup, Stegar al flamurei cu cap de lup, Cu Irotisa Seculara Samolxiana
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
materne Primîvarî târzie Îmi aud numele strigat pe celălalt mal în cor de întreaga familie unită ca la vreme de doliu dar sufletul meu țopăie nerăbdător spre lumina zilei în placenta canadiană și mintea mea chefuiește încă în amintirea ultimului amurg în culorile lui deșănțate care-i cântă la harpă sub așternuturi Martie 2009 Aniversare la Ottawa Încă din zori bubuie o fanfară în fiecare oglindă din casă sunt singură cu gândul c-am câștigat un război în care n-aș
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]