127 matches
-
anaforale redactate de diferite personalități ale Bisericii. În Biserica Ortodoxă s-au păstrat în uz anaforalele Sfinților Ioan Gură de Aur și Vasile cel Mare. Având structura unei cuvântări, a unei istorisiri publice despre slava lui Dumnezeu și opera Lui, anaforaua este, mai ales în cazul Sfântului Vasile cel Mare, o adevărată sinteză a teologiei ortodoxe exprimată în formă doxologică. Ea are o structură trinitară, în cinstea Sfintei Treimi, putând identifica în cadrul ei trei părți în care se face referire specială
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
exprimată în formă doxologică. Ea are o structură trinitară, în cinstea Sfintei Treimi, putând identifica în cadrul ei trei părți în care se face referire specială la lucrarea fiecărei Persoane treimice urmate de rugăciunea de mijlocire generală a Bisericii. 8. Despre Anaforaua liturgică - rugăciunea centrală a Sfintei Liturghii În cursul anaforalei se aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale, se face pomenirea lucrării mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu, se înaltă darurile de pâine și vin și se invocă Duhul Sfânt spre
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
în cinstea Sfintei Treimi, putând identifica în cadrul ei trei părți în care se face referire specială la lucrarea fiecărei Persoane treimice urmate de rugăciunea de mijlocire generală a Bisericii. 8. Despre Anaforaua liturgică - rugăciunea centrală a Sfintei Liturghii În cursul anaforalei se aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale, se face pomenirea lucrării mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu, se înaltă darurile de pâine și vin și se invocă Duhul Sfânt spre sfințirea acestora. Cuvântul se unește astfel cu Taina, pâinea
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
se înaltă darurile de pâine și vin și se invocă Duhul Sfânt spre sfințirea acestora. Cuvântul se unește astfel cu Taina, pâinea și vinul se prefac, prin Pogorârea Duhului Sfânt, în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Anaforaua scoate în evidență faptul că actualizarea lucrării mântuitoare a lui Hristos se face prin săvârșirea Sfintei Liturghii iar primirea roadelor acestei lucrări se face prin cuminecarea celor prezenți cu Sfintele Taine (scopul acestei slujbe): „Pentru ca să fie celor ce se vor
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
Sfintele Taine (scopul acestei slujbe): „Pentru ca să fie celor ce se vor împărtăși spre trezirea sufletului, spre iertare păcatelor, spre împărtășirea cu Sfântul Tău Duh, spre plinirea împărăției cerurilor, spre îndrăznirea cea către Tine iar nu spre judecată sau spre osândă” (anaforaua Sfântului Ioan Gură de Aur). Tot anaforaua ne descoperă și sensul eclezial al împărtășaniei care depășește abordarea ei strict individualistă: „Iar pe noi pe toți care ne împărtășim dintr-o pâine și dintr-un potir să ne unești unul cu
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
celor ce se vor împărtăși spre trezirea sufletului, spre iertare păcatelor, spre împărtășirea cu Sfântul Tău Duh, spre plinirea împărăției cerurilor, spre îndrăznirea cea către Tine iar nu spre judecată sau spre osândă” (anaforaua Sfântului Ioan Gură de Aur). Tot anaforaua ne descoperă și sensul eclezial al împărtășaniei care depășește abordarea ei strict individualistă: „Iar pe noi pe toți care ne împărtășim dintr-o pâine și dintr-un potir să ne unești unul cu altul prin împărtășirea aceluiași Duh Sfânt” (anaforaua
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
anaforaua ne descoperă și sensul eclezial al împărtășaniei care depășește abordarea ei strict individualistă: „Iar pe noi pe toți care ne împărtășim dintr-o pâine și dintr-un potir să ne unești unul cu altul prin împărtășirea aceluiași Duh Sfânt” (anaforaua Sfântului Vasile cel Mare). Reiese clar astfel că participarea la Liturghie se împlinește prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Rostirea cu voce tare a anaforalei în Biserica primară era expresia împreunei-slujiri a clerului și poporului în
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
să ne unești unul cu altul prin împărtășirea aceluiași Duh Sfânt” (anaforaua Sfântului Vasile cel Mare). Reiese clar astfel că participarea la Liturghie se împlinește prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Rostirea cu voce tare a anaforalei în Biserica primară era expresia împreunei-slujiri a clerului și poporului în Sfânta Liturghie. Sfântul Ioan Gură de Aur arată că „tot poporul binecredincios, laolaltă cu ceata preoțească, în picioare și cu mâinile ridicate aduc înfricoșătoarea Jertfă”. La Sfânta Liturghie nu
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
pasivi. Credincioșii slujesc alături de cler și, pentru a sluji, este nevoie ca ei să audă și să înțeleagă rugăciunile rostite de preot în numele lor. Începând cu sec. V-VI s-a răspândit tot mai mult obiceiul citirii în taină a anaforalei. Acest obicei nu s-a impus datorită unor motive care să țină de esența Liturghiei ci din dorința de a câștiga timp printr-o rostire mai grăbită a anaforalei atunci când Liturghia s-a lungit ca urmare a introducerii imnelor cântate
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
s-a răspândit tot mai mult obiceiul citirii în taină a anaforalei. Acest obicei nu s-a impus datorită unor motive care să țină de esența Liturghiei ci din dorința de a câștiga timp printr-o rostire mai grăbită a anaforalei atunci când Liturghia s-a lungit ca urmare a introducerii imnelor cântate de credincioși. Nu există nici o reglementare a autorității bisericești care să indice citirea în taină a anaforalei. Din contră, Împăratul Justinian prin Novella 137, cap. VI din 25 martie
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
din dorința de a câștiga timp printr-o rostire mai grăbită a anaforalei atunci când Liturghia s-a lungit ca urmare a introducerii imnelor cântate de credincioși. Nu există nici o reglementare a autorității bisericești care să indice citirea în taină a anaforalei. Din contră, Împăratul Justinian prin Novella 137, cap. VI din 25 martie 565 interzice citirea în taină a anaforalei”. Dar măsura sa nu a putut opri răspândirea acestui obicei. S-a ajuns astfel ca rânduiala Liturghiei să ia înfățișarea „unui
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
urmare a introducerii imnelor cântate de credincioși. Nu există nici o reglementare a autorității bisericești care să indice citirea în taină a anaforalei. Din contră, Împăratul Justinian prin Novella 137, cap. VI din 25 martie 565 interzice citirea în taină a anaforalei”. Dar măsura sa nu a putut opri răspândirea acestui obicei. S-a ajuns astfel ca rânduiala Liturghiei să ia înfățișarea „unui serviciu dublu: de o parte unul cu caracter tainic săvârșit în tăcere de către liturghisitor în altar, iar altul exterior
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
ei” . În vremurile și timpurile noastre, omul (post)modern vrea să înțeleagă ceea ce face și de aceea, în ultimul timp, tot mai mulți teologi subliniază importanța revenirii la citirea cu voce tare a rugăciunilor Liturghiei și în primul rând a anaforalei care are un rol esențial în pregătirea pentru împărtășanie: ”A frânt - După anaforaua liturgică urmează ultimele ritualuri pregătitoare pentru cuminecare: „Rugăciunea „Tatăl nostru” în care credincioșii își mărturisesc unitatea fră țească, cer iertarea păcatelor și „pâinea cea spre ființă” adică însuși
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
face și de aceea, în ultimul timp, tot mai mulți teologi subliniază importanța revenirii la citirea cu voce tare a rugăciunilor Liturghiei și în primul rând a anaforalei care are un rol esențial în pregătirea pentru împărtășanie: ”A frânt - După anaforaua liturgică urmează ultimele ritualuri pregătitoare pentru cuminecare: „Rugăciunea „Tatăl nostru” în care credincioșii își mărturisesc unitatea fră țească, cer iertarea păcatelor și „pâinea cea spre ființă” adică însuși Trupul Domnului nostru Iisus Hristos. Exclamația „Sfintele sfinților!” atrage atenția la cele sfinte
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_sfintei_liturghii_.html [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
de galbeni, au fost obținute prin subscripție publică de la marea boierime și înaltul cler. Construcția obeliscului a început cu mare grabă la 8 noiembrie 1834 (de ziua onomastică a domnitorului), când s-a pus piatra de fundație și cutia cu anaforaua semnată de boierii Divanului și de cler. Ca urmare a faptului că realizarea monumentului era în întârziere, la data de 28 aprilie 1836 arhitectul vienez Johann Freiwald - proiectant și al Catedralei Mitropolitane aflată în lucru - angajat pentru execuția lucrării, nu
Obeliscul cu lei din Iași () [Corola-website/Science/310022_a_311351]
-
14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani. În anul 1803, sătul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricina de judecată dintre banul Costache Botez (proprietarul moșiei Siliștea) și postelnicul Costache Cănănău (posesorul moșiilor Roșcani și Stârceni (Fântânele)) pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Satul Bănești apare și el târziu în documentele scrise. În
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
om și luptând din greu cu necazurile vremii. La sfatul vrâncenesc pentru susținerea procesului a participat din satul Bîrsesti, locuitorul Ilie Cojocaru - namesnicul satului. Procesul ia sfârșit în anul 1817, când mitropolitul Viniamin Costache - secretarul divanului domnesc de judecată - dă Anaforaua cu numărul 1813 din 1 martie, prin care se consfințesc drepturile vrâncenilor asupra întregului ținut. După câștigarea procesului are loc o nouă împărțire a munților, proporțional cu cheltuielile făcute. Munții sunt împărțiți între 14 sate iar Bârseștenii și Topeștenii primesc
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
mai veche dintre cele 13 care au fost ridicate în oraș). A fost distrusă într-un incendiu, a fost reconstruită în 1854, fiind și acum în funcțiune. Orașul s-a numit, la început, Târgul Șoldănești sau Târgul Șomuzului, iar prin anaforaua din 29 martie 1826, emisă de către domnitorul Ioniță Sandu Sturdza, Târgul Fălticeni, unde, după 1775, de când Austria a ocupat nordul Moldovei, numit apoi Bucovina, s-a stabilit și prefectura noului ținut Suceava, după ce mai întâi fusese la Rădășeni. Numele se
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
dar care sunt comune tuturor riturilor hispano-galice. Folcloriștii Maurice Delbouille și Auguste Doutrepont au scos la lumină o serie de colinde și viflaemuri valone foarte asemănătoare colindelor românești. În plus, o mare parte a colindelor românești sunt glose populare ale anaforalelor galice. Cuvintele liturgice de bază din limba română vin din limba latină liturgică a ritului galic, și nu din limba latină a ritului latin. Astfel avem de-a face cu cuvinte de genul: Pe la 990, ritul local (presupus galic) a
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
era datoare vornicului Șerban Negel cu sinet, motiv care a determinat-o să scoată la mezat moșia Frenciugi . Căminarul Iordachi Râșcanu și sora sa Maria Holban se judecau la 19 februarie 1814 pentru moșiile Drăgușeni și Frenciugi, așa cum ne demonstrează anaforaua boierilor. Iordachi Râșcanu a dat jalbă domnului , o parte a averii rămasă de pe tatăl lor fiind vândută la sultan mezat cu prețul de 21260 de lei, folosiți pentru a , pe care a căsătorit-o În 1810. La 1809 stolniceasa Maria
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
restituie, Ecaterinei, decedată curând după căsătorie. Este prezentată o diată (izvod de zestre), fără veleat și lună, Încredințată de mitropolitul Iacov și Antonie, episcopul Romanului. . Lupul Balș, vel logofăt, expune la 27 februarie 1814 motivele, după pravilă, de nesemnare a anaforalei În procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie 1814 s-a decis
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
20 martie 1768 Episcopul Ioanichie dă danie moșia Frenciugi și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești clucerului Alexandru Râșcanu și soției sale Casandra . În motivația vel logofătului Lupul Balș din 27 februarie 1814 se arată motivele nesemnării anaforalei În procesul căminarului Iordachi Râșcanu cu sora sa Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca biv vel clucer În zapisul paharnicului Ioniță Cuza, cumnatul său, iscălit și de Tudosiica Cuzoae, născută Râșcanu. Biv vel paharnicul Alexandru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la Liești, un loc de crâșmă În târgul Bârladului (este aceeași cu Măriuța) ; Ghiorghi, primește o casă cu jumătate de loc În Iași, șase pogoane cu livadă la Valea Cozmoaei, ținutul Iași ; Ecaterina, o casă cu jumătate de loc . Potrivit anaforalei boierilor din 19 februarie 1814, privitoare la procesul dintre căminarul Iordachi Râșcanu și Maria Holban, sora sa, , hotărându-se ca , , din care urmau să fie eliminate cheltuielile Înmormântării lui Alexandru T. Râșcanul, Casandra Râșcanu și a Ecaterinei, fiica lor, plata
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Catinca (Ecaterina), a cărui dată este apreciată eronat . Odată cu o serie de obiecte, printre care o icoană ferecată cu argint, o candelă de argint, un inel diamant, Îmbrăcăminte veselă de argint, Catinca primește și suma de 10000 de lei . Potrivit anaforalei boierilor din 19 februarie 1814, bazată pe jalba căminarului Iordachi Râșcanu, Ecaterina, rămasă În casa părintească, . Ecaterina s-a . O Însemnare de pe la 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Catincăi: pomenirea de 40 de zile s-a realizat de un arhiereu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
punct de vedere se întâlnește în răspunsul pe care boierii moldoveni îl dau guvernatorului austriac, în 1782: “tot locul țării Moldovei, dintr-un început loc domnesc au fost și mai pe urmă stăpânitorii domnii, au dat cui au vrut.” În anaforaua, pe care boierii moldoveni o alcătuiesc în 1817, se susține că Dragoș, când a venit în Moldova, pământul era locuit, iar moșiile au fost stăpânite din moși strămoși. În anafora se preciza că “locurile care den veac au fost domnești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]