28 matches
-
prin schimbarea ordinii literelor unui alt cuvânt sau ale unei alte fraze. Termenul de anagramă (ανάγραμμα) provine de la cuvintele grecești ανά ("„ana“") = „întoarcere, răsturnare” și γραμμα ("„gramma“") = „literă”. Procedura în sine se numește "anagramare". Când în noul cuvânt format prin anagramare există mai mult de două litere care se succed identic ca în cuvântul de bază, rezultă o "anagramă imperfectă". Primele anagrame cunoscute au rămas de la poetul grec Lycophron (sec. III î.Hr.), care a trăit în Egipt, fiind unul dintre cei
Anagramă () [Corola-website/Science/317759_a_319088]
-
gratia plena, Dominus tecum“ = „Virgo serena, pia, munda et immaculata“". O altă anagramă medievală faimoasă se întemeiază pe întrebarea lui Pilat din Pont la judecarea lui Iisus din Nazaret: "„Quid est veritas ?“" („Care este adevărul ?”). Răspunsul poate fi obținut prin anagramare: "„Est vir qui adest“" („Este omul dinaintea ta”) Când regele Carol al IX-lea al Franței i-a prezentat-o pe "Marie Touchet" (amanta sa) lui Henric de Navarra, i-a cerut acestuia să compuna o anagramă din numele ei
Anagramă () [Corola-website/Science/317759_a_319088]
-
o utopie fantastică, cu titlul ""Erewhon"". Cuvântul Erewhon, inexistent în limba engleză, este anagrama cuvântului ""nowhere"" (nicăieri) și se referă la o țară imaginară, "Țara de nicăieri". Scriitorul francez Boris Vian a folosit chiar mai multe pseudonime literare obținute prin anagramarea numelui său: "Bison Ravi" (bizon încântat), "Baron Visi" (baronul Visi) și "Brisavion" (fonetic: sfarmă avion). În 1939, poetul francez André Breton i-a găsit lui Salvador Dalí anagrama „Avida Dollars”, care, fonetic, are aceeași pronunție ca "„avide à dollars”", care
Anagramă () [Corola-website/Science/317759_a_319088]