25,745 matches
-
care vecinătatea lui Ciubotaru poate fi invocată fără a forța nota, se întîmplă, oarecum, același lucru. în vreme ce Florin Ciubotaru construiește forme solide prin orchestrația halucinantă a unor detalii mereu ținute sub control, Mirela Dimcea folosește detaliul și își exercită vocația analitică doar spre a determina zonele de fragilitate a imaginii, acele puncte de tensiune prin care ea își exhibă și își sancționează structura. Fire hipersensibilă, dar coerentă lăuntric, aparent sigură pe sine, însă vulnerabilă și expusă în esență, artista construiește acele
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
suflul viu, cu totul special, al abordării acestora în "note". Fusese raționament exterior, dedus din sutele de pagini ale fiecăruia din cele cinci volume E. Lovinescu. Sburătorul. "Agende literare". Luciditatea, diversitatea, mobilitatea "notelor", alergările în prezent și în trecut, reconstituirile analitice, identificările relevante și, pînă a ajunge la ele, însușirea autorilor lor de a epuiza informarea și argumentele, logica interpretărilor, prin care "notele" ajung să provoace la lectură ca o bibliotecă de calitate, mă îndreptățește să revin asupra subiectului. Beneficiind acum
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
fiecăreia din aceste țări (de fapt al "sufletului" lor) este alcătuit atent, după un principiu poliedric, din fragmente de jurnal, din însemnări răzlețe dar esențiale, din adnotări și glosări pe marginea unei lecturi sau doar a unei sugestii. Stilul devine analitic, asociativ, uneori liric, autoarea nerefuzându-și subiectivismul, derutele sau jubilațiile. Notele despre Viena, în special, sunt total empatice divulgând contaminarea secretă cu ideea că pot exista națiuni care nu-și subțiază nicicând bugetul pentru cultură (mai mare decât cel al
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
am aflat din primii ani de școală. Citesc acum un astfel de manual, "Limba și literatura română", pentru clasa a doua, 2001, carte apărută la Editura Ana, manual aprobat de consiliul însărcinat cu așa ceva, agreat de minister și în conformitate cu programa analitică. Autoare: Marcela Peneș, un nume extrem de prezent pe piața manualelor de limba și literatura română. În mod firesc există o lecție despre Cuza, plasată în economia manualului astfel încât să fie sincronă sărbătoririi zilei de 24 ianuarie. Lecția cuprinde un fragment
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
analiza pregătirii confruntării omului cu puhoaiele, zbaterea pentru viață fiind concepută ca adevărat poem în proză, cu treceri neașteptate între regimuri sufletești, simplu, direct, dur și abrupt, între sacadare, fluență, reținere și elan. De aceea, atât comentariul critic, la stadiul analitic al celor două texte, fie că se numesc "prefață", fie "studiu introductiv" se simte plutind în aer ideea că Dimitrie Stelaru este "un poet atras de roman", atras de substanța epică, dirijat de intuiție mai curând decât de construcțiile teoretice
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
este semnalat a uni luciditatea observației cu fantezia poetică într-un ansamblu în care nimic nu este neutru. Ceea ce m-a frapat citind proza lui Dimitrie Stelaru a fost puritatea dureroasă imaginată de el. Există pagini antologice, semnalate pe parcursul demonstrațiilor analitice. Sunt atât de frumoase încât poartă un text ca Doi bani planeta, în care nici o vanitate literară nu-și găsește certificarea. Și aici, ca și în Fata fără lună nu se simte artificiul poetizării, ci realitatea care poartă proza spre
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
interesul de pe spectacolul lumii, în general, pe cel restrîns al lumii arcimboldești. Privită, însă, în stricta sa logică interioară, vocația lui Ion Gheorghiu dezvăluie o infailibilă continuitate și ea se sprijină pe două coordonate esențiale: o luciditate și un spirit analitic ieșite din comun și o particulară sensibilitate la ceremonialul baroc al culorii. Dacă în Grădini disponibilitatea sa analitică viza intimitatea materiei, structurile inaparente ale mineralului, vegetalului și biologicului, formelelor celulare și embrionare, în glosele plastice pe marginea lui Arcimboldo el
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
interioară, vocația lui Ion Gheorghiu dezvăluie o infailibilă continuitate și ea se sprijină pe două coordonate esențiale: o luciditate și un spirit analitic ieșite din comun și o particulară sensibilitate la ceremonialul baroc al culorii. Dacă în Grădini disponibilitatea sa analitică viza intimitatea materiei, structurile inaparente ale mineralului, vegetalului și biologicului, formelelor celulare și embrionare, în glosele plastice pe marginea lui Arcimboldo el ia în stăpînire o lume deja organizată cromatic și formal. Dar comportamentul său artistic nu suferă nici o modificare
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
voluptatea inventarierii, în lăcomia descrierii formelor și în abia stăpînita expansiune de linii și de accente cromatice. însă performanța sa nu stă nici în generozitatea memoriei și nici în capacitatea prefigurării. Ea se regăsește, în primul rînd, în reflexivitatea sa analitică. Nu ,,alegorii manieriste relativ simple" face Arcimboldo, cum cu atîta suficiență afirmă Hocke, și nici nu realizeză ,,tablouri metonimice" cum spune Mario Praz. Demersul său nu este unul strict declamativ, al unui alegorist sau al unui retor, ci unul hermeneutic
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
cu neobrăzarea inocenței...". Seria oximoronică din acest fragment este o mărturie nu doar a dificultății de a surprinde verbal misterul feminin, ci și o confirmare binevenită a ipotezei enunțate inițial, în sensul asocierii paradoxale, la nivelul descrierii psiho-morale, de spirit analitic masculin exersat pe o realitate feminină. Riscul unei inadecvări flagrante între dimensiunea estetică a operei literare și identitatea sexuală, sublimată simbolic în plan cultural poate fi surmontat într-o manieră rezonabilă, și nu prin invocarea relativismului specific așa-numitei "postmodernități
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
epoci teribile, care, în pofida tuturor tribulațiilor ce i le-a hărăzit, i-a acordat șansa exilului parizian, adică a expresiei libere. Evident, ar fi oțios să vorbim despre o deturnare de vocație, dar considerăm că toate fibrele sensibilității, toate resursele analitice, întregul cîmp de conștiință literară a fiicei lui E. Lovinescu s-au concentrat în direcția unei lupte, analoagă cu cea pe care părintele său a purtat-o sub flamura autonomiei esteticului. În fond, e urmarea, în condiții mult mai dure
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
și să scoată în evidență, mai mult tangențial, și alte caracteristici generale noii viziuni poetice care pare să se contureze destul de clar. Meritul principal al eseului este moderația și prudența cu care, de altfel, face afirmațiile ce-i legitimează demersul analitic. Sesizând destule elemente care indică o oarecare sincronie, Lucia Țurcanu nu-i raportează pe optzeciștii basarabeni la congenerii lor din România, scopul studiului ei fiind de altfel unul așa-zicând general-teoretic: "de a dovedi că, deși savant construită, poezia livrească
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
Editurii Dacia din Cluj. E un studiu savant, riguros, ce lasă senzația epuizării oricărei surse bibliografice legată de temă. De altfel, partea a doua a studiului cuprinde, de-a lungul a aproape o sută de pagini, Materiale pentru o bibliografie analitică a șamanismului tungus. Majoritatea sînt surse de limbă rusă - unele probabil nesemnalate în Occident înainte de această carte. Cititorul român cunoaște însă lucrarea lui Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, sau alte articole ale istoricului dedicate analizei fenomenului. Modelul descris
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
general, stilul autorului este alert, încercând să controleze astfel vastitatea și complexitatea subiectului. Ceea ce se traduce totuși uneori, negativ, în calificări sumare, telegrafice, expediate. Avem, oricum, de-a face cu o vocație expozitivă, autentică și substanțială, dar mult prea puțin analitică (exigență dezirabilă - desigur, nu și obligatorie pentru o biografie). Ne putem da seama că aceste lacune ori aprecierile negative evocate anterior provin nu dintr-o abordare tendențioasă, ci în cea mai mare parte din lipsa unor nuanțe ori comentarii. Biografia
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
cele mai optimiste așteptări. Ar fi necesară aici o precizare cu privire la importanța contextului pentru o astfel de acțiune culturală. Nu e puțin lucru să știi cum să construiești un eveniment - tot așa cum în industria de divertisment e necesar să cunoști analitic și pragmatic resorturile unui spectacol. Protocolul românesc în această privință recomandă, de cele mai multe ori, o atitudine obosită, astenică și o autocompătimire neglijentă a organizatorilor, penibilă, la urma urmelor, care culminează lamentabil în cadrul solemnității finale până la totala substituire a acesteia. Am
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
a muncii de popularizare. Cartea se situează (destul de straniu, prin contrast cu nivelul bun de informare) la jumătatea drumului dintre o broșură și o lucrare de specialitate. Aș fi apreciat foarte mult un aparat de note și un spirit mai analitic; dacă lipsa acestora și o anume superficialitate flotantă - tonică uneori, în contextul unor teme atât de dificile - se datorează stilului liber al expunerii, ori ambiției de a câștiga un public-țintă cât mai larg, atunci prețul plătit de un autor altfel
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
și "criptamnezie". În acest din urmă caz este vorba, desigur, nu atât despre "amnezie", cât despre o falsă memorie sau amintire - despre "criptomnezie", așadar. Din ediția românească lipsesc, totodată, utile referințe la autor și la circumstantele interesului său pentru psihologia analitică. Vremea faptelor Semnalam nu demult, o dată cu apariția volumului I al romanului Vremea încercuirii, caracterul frust și angajat, bărbătesc aș spune, al scriiturii lui Nicolae Stroescu-Stînișoară. O asemuiam atunci, în fibra sa, cu proza de angajament ideatic și de fervoare combativă
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
etape nominalizări, cîte trei la fiecare categorie, pronunțate de un juriu format din critici de teatru, urmînd ca juriul final, mai complex, să hotărască în seara Galei cine sînt cîștigătorii. Nu vreau, de data asta, să fac un comentariu propriu-zis, analitic, ca de cele mai multe ori. Premiile vă sînt cunoscute deja de o săptămînă. Mărturisesc că nu mi-am revenit foarte tare și că mă încearcă un sentiment de tristețe și de debusolare în tot haosul care mă înconjoară, în această agitație
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
Zweig, Ernst Jünger, Churchill, Michel Leiris s-au regăsit cu gîndurile lor, pe aceeași pagină de ziar. "Die Welt", în suplimentul literar din 22 martie, în ajunul încheierii Salonului de carte, reproducea o serie de interviuri și texte polemice sau analitice ale unor istorici, scriitori, publiciști străini și germani: Benjamin Franzen, scriitorul american foarte la modă după succesul romanului său Corecturi, își manifestă rezervele față de actuala politică americană. Istoricul german Jorg Friedrich, cunoscut publicului larg mai ales după apariția cărții Pîrjolul
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Boia: "Înțeleasă în sensul ei complet, democrația e nici mai mult, nici mai puțin decît o utopie; i-ar fi și imposibil să-și țină toate promisiunile, exorbitante și contradictorii" (p. 151). Operă a unui autor cu o recunoscută forță analitică, Mitul democrației este o carte esențială pentru profesionalizarea dezbaterilor politice din spațiul public românesc. Lucian Boia, Mitul democrației, Editura Humanitas, București, 2003, 160 pag.
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
corectă înțelegere a faptelor, respingând în același timp incriminarea injustă orientată atât de explicit înspre PNȚCD. Intervenția mea, vă rog, nu o priviți, așadar, ca pe o replică (nici nu este cazul!), comentariul dumneavoastră fiind, de altfel, un excelent exercițiu analitic la un remarcabil eveniment editorial. Cu deosebită considerație, Gheorghe Mihai Bârlea Domnule Manolescu, Cu respect vă adresez următoarea întrebare: lecturând extraordinara dvs. antologie Poezia română modernă de la G. Bacovia la Emil Botta, ed. Allfa, București, 1996, la pagina 438, citim
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
se permeabilizează granița dintre comentariu și literatură, cel dintîi asumîndu-și degajarea speculației și a ținutei estetice, a doua asumîndu-și autoreflexivitatea, ergo propria proiecție exegetică. În consonanță cu Ihab Hassan, cercetătoarea noastră precizează consolator: "Operele literare au devenit material pentru enunțuri analitice. Ceea ce este, altminteri, o dovadă în plus a puterii lor de fascinație". În felul acesta, creația și teoria se nutresc reciproc, ajungînd a se întrepătrunde în substanță. Traseul larg al teoriei pare să fie cel mai încăpător și pentru români
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
cu generalizări filosofice între paranteze ce ridică la abstract personalitatea scriitorului: �o ruptură a eului, scindarea lui într-o parte subiectivă, empirică, fenomenală" și una creatoare, transfiguratoare, �mimenală", e constatată altă dată cu perspicacitate prin punerea sinelui propriu sub lupa analitică. Ioan Adam și-a propus identificarea surselor și izvoarelor spirituale ale lui Duiliu Zamfirescu. Scriitorul este astfel inclus în descendența unui Cletto Aoorighi, Emilio Pragha, Igino Ugo Tarchetti, Giovani Prati, nume necunoscute cititorului român de azi, la modă la începutul
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
poștalionul, la 1848, pe drumul dintre București și Iași. Ion Ghica se arată stăpânit de o fervoare deosebită în a surprinde climatul momentului, posedă știința dimensionării culturalului și politicului, și mai mult decât orice, știe să scoată efecte din inteligibilitatea analitică a detaliilor. De aici, punerea în scenă ca după un scenariu bine pus la punct, a expresiilor "se fură ca în vremea lui Caragea"sau "a prinde negustorul cu ocaua mică." Fără a uita psihoza colectivă. Scenele răspândirii ciumei, care
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
li se acordă un credit nejustificat. Dimpotrivă, noutatea în critică e tratată nefavorabil, cu suspiciuni ce debutează în ironii excesive și în pamflet. Cu atît mai stranie e situația cu cît opoziția se manifestă în mai mică măsură față de tehnicile analitice, cît față de opiniile "ce ies din rînd": "Drept consecință, prosperă un foiletonism plezirist, "monden", vidat de orice pasiune militantă, cîștigă teren o tendință hagiografică, de propulsări în mitologie. De la critica "limitelor" din anii '50 s-a ajuns la tabuizarea defectelor
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]