82,956 matches
-
crearea și susținerea unei industrii naționale competitive. O analiză, chiar si sumara, a celor mai profitabile companii transnaționale care dețin active și în România respinge de facto ipoteza ineficientei companiilor cu capital de stat. De exemplu, dacă ar fi să analizăm performanțele economice exprimate prin profitul net ale unor companii străine cu capital majoritar sau integral de stat care operează în România, precum OMV, Erste Bank sau Gdf Suez, putem infirmă în totalitate ipoteza imposibilității obținerii unor performanțe economice de către o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fericire (ultimul drept fiind tot o propunere a noastră, pe care am discutat-o într-un articol distinct)20. Conexiunea dintre dreptul omului la a fi la adăpost de stresul negativ excesiv și conceptele de "dezvoltare durabilă" și "dezvoltare umană" Analizat în profunzimea să, observăm că există legături complexe (juridice, sociale, de securitate) între dreptul omului la a fi la adăpost de stres (pe care il propunem în prezența lucrare că drept al omului de generația a IV-a) și diverse
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
general, nici dintre cei mai săraci și nici lipsiți de educație formală (chiar dacă se poate vorbi, în sens larg, de un eșec al educației). Lucrarea de față își propune să ofere o ipoteză legată de mecanismul de radicalizare islamică, să analizeze dacă există vreo legătură între refugiați, imigranți și radicali, precum și între Islam și terorism. Europa all-inclusive Deși numărul de solicitanți de azil în Europa crescuse în mod vizibil (ajungând la 714.0001) încă din 2014, abia în 2015 a început
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
controlul politico-ideologic, controlul juridic, controlul instituțional, controlul informațional și controlul economic. În primul capitol al lucrării, care are caracter introductiv, intitulat " Fundamentele teoretice ale controlului", Șercan realizează o istorie a relației dintre presă și puterea politică. Cele mai importante teme analizate de autoare, sunt, în concepția mea: modelul autoritarist, modelul sovietic/comunist, controlul social în statele comuniste, caracteristicile și structura presei comuniste, cenzură - instrument de control al propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
șoferi se “oprește” la cafea..scurtez heblul asta de cuvinte (nu am mai scris de mult timp!!!) și trec la “subject” (i-aș bate pe ăștia cu englezismele lor numa în gură!!!dacă ești român vorgheste ai în română!). deci, analizând profund treaba de mai sus m-am supărat! și pentru că m-am făcut de tus la inimă zic așa: “Dar pe oamenii fițoși nu-i arată cu degetul decât mîncătorii de lăcuste.” hopa..te-ai supărat cumva sau ce? câte
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
ajungi unde ținteai de fapt.) - cât despre ‘referate’... insist - acolo unde e cazul, vezi ‘umanioare’, cu precădere - să le numim ‘eseuri’, ‘studii’ (eventual); adică alea pentru care trudești cu nasu’ în cărți și-n biblioteci, te informezi, cercetezi, selectezi, digeri, analizezi, asociezi, gândești, creezi sau inovezi c-o perspectiva etc. (ce ziceai și tu, de altfel.) @Andreea Cred că știm cu toții ce înseamnă un referat, ce efort implică și ce gen de satisfacții aduce. L-am huiduit doar cu gândul la
Primii zece ani sunt grei… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82775_a_84100]
-
explozivul din TNT-ul iugoslav. Istoria recentă și situația actuală nu arata în schimb așa ceva. Mersi pentru sugestii! Mă apuc să recitesc pe nenea Iancu...: Problema trebuie analizată din două perspectie, în fine, cel puțin așa ar fi trebuit să analizeze diplomația românească: 1. cea a efectelor de domino care ar putea urma după recunoașterea de către Marile Puteri (hai că am ajuns sa vb deja de Marile Puteri) a declarației unilaterale a independenței de căte o provincen enclava 2. cea a
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
în comun: ele vorbesc despre oameni care se poartă în anumite condiții ca si cum ar fi robotizați. Există în comportamentul fiecăruia dintre noi anumite scene pe care suntem dispuși să le jucăm la nesfârșit, fără să modificăm vreodată scenariul, fără să analizăm opțiunile reale pe care la avem la dispoziție la un moment dat. Ironia face că tocmai în ceea ce poate părea marca distinctiva a fiecăruia dintre noi, să fim mai degrabă repetitivi și mecanizați. Trist este când descoperi că scenele nu
Extra-optiunea toamnei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83046_a_84371]
-
onestitatea de a declara că o face în calitate de jurnalist? E posibil ca B să își fi dat seama de acest lucru abia în momentul în care i s-a adresat întrebarea ref la procentaj, de unde și reacția pe care o analizezi atât de tranșant și fără drept de apel. Că unul care știe atâtea despre manipulare prin imagini (și imagine), ai putea să încerci puțină prudență. În rest, de acord, apelativul nu îi face cinste. Ați instituit poliția gindului?! Ce faceti
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
Unele păreri ale tale nu le susțin, dar modul cum te implici în altele mă bucură. Important este să fi în permanență constant. Îți admir activitatea și știu că o faci din convingere și fără fățărnicie. Poate un mic sfat. Analizează mai atent contextele în care poți ajunge și care pot însemna un inutil dezechilibru. Și nu merită. Sper să nu mă fi “îmbătat”în cuvinte. Domnule Bucurenci, desi ne-ați dezamăgit profund nu o să v-o spun. Ne doare sufletul
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
facem autocritica. ei sunt profesioniști, iar profesionalismul lor se oglindește în ceea ce noi dorim să vedem și să ascultăm. Observ că ceea ce se dorește este doar un circ și nu un mesaj care să fie perceput și ulterior supus și analizat conform rațiunii proprii. acest lucru, în accepțiunea proprie nu descrie decât un singur lucru....., superficialitatea noastră Era în studioul 2? Aș fi jurat că e 3.. Și celălalt invitat era cumva Ducu Darie? Că am cam zappat aseară un pic
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale. Dar nici una dintre aceste abordări extreme n-ar putea fi pusă la adăpost de critică și ‚instituționalizata’ automat. Se știe că instituția bisericii catolice, analizând candidaturile la sanctificare și beatificare, oferea un rol în dezbatere și personajului chemat Advocatus Diaboli. În ceea ce privește considerarea rolului ce îl pot avea parcurile industriale cu „emisii poluante zero” în succesul dezvoltării durabile, „avocatul diavolului” pledând împotriva clamărilor de perfecțiune zero-emisii
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în discuție prostiile pe care CRONICA ROMÂNĂ le pune pe prima pagină despre memorialistica fostului președinte. De-a dreptul devastator este editorialul semnat de Cristian Tudor Popescu în ADEVĂRUL. Lăsînd deoparte cîteva amintiri strict personale și unele epitete scandaloase, CTPopescu analizează strîns efectele faimosului abandon de la candidatura la președinție a dlui Constantinescu, trăgînd concluzia că "prin dezertarea lui, urmată de împingerea încăpățînată în față a unui prim ministru bun, transformat într-un prost candidat la președinție, a rupt în două zona
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
e prea vizibilă pentru a înșela pe cineva. După cum vizibilă e și grosolana stratagemă de a-i antagoniza pe cei doi oameni care-i dau premierului insomnii, președintele și Mircea Geoană. și totuși, ce va face Ion Iliescu? Dacă-i analizăm cariera politică, vom observa că marele său atu e puterea de a aștepta și de a rezista în situații greu suportabile. Obsedat de putere, el este dispus să sacrifice orice și pe oricine pentru a-și atinge scopurile. în cadrul constituțional
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
că am transmis de obicei mai ales ideea toleranței față de uz. împrumuturi necesare sau de lux, calcuri semantice sau reveniri la ortografia de origine sînt supărătoare prin exces, dar nu condamnabile în sine și fiecare caz în parte se cere analizat cu atenție. Există însă și situații greu tolerabile, care apar de la început ca erori și care presupun nu atît snobism cît ignoranță și indiferență față de respectarea normelor limbii. Grafia comfort mi se pare a aparține acestei categorii. E vorba și
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
se apropie de patologic ajungem la articolul: "Cibernetică - pseudoștiință reacționară care a apărut în SUA după cel de-al doilea război mondial...". Acest item a mai fost citat după 1989, totdeauna cu sens peiorativ. Niciodată însă, el nu a fost analizat în întregime, comentatorii limitându-se la aceste prime cuvinte ale definiției. Recitind de curând pagina respectivă, cu o dorință ascunsă pentru un amuzament malițios, am constatat că efectul se lăsa așteptat. Textul nu mai părea atât de absurd: "Adepții ciberneticii
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
loc de închinare/ În care să-ți tai cu ochii cărare/ Acolo să-ți vezi iubita născînd/ Acolo să bolești, să mori aiurînd" (Îndemn). Dar - atenție! - sacralitatea negativă înscrisă în discursul blasfemator poate reveni în matca fertilității grație instrumentului poetic. Analizînd poezia descompunerii propusă de autorul Florilor Răului, Jean-Pierre Richard afirma că bardul francez "ne prezintă moartea ca pe o viață la superlativ, ca o viață dezlănțuită". Ceea ce s-a numit poezia decadentă a cultivat această putreziciune somptuoasă, triumfală prin reorientarea
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
durabile, relevîndu-le frumusețea, dar nu vom întîrzia în preajma venerabilelor grămezi de moloz, cu ingenioase căutări de crîmpeie de versuri sau de proză citabile, ca acele cartușe de pe cărămizile ruinelor romane, din care se păstrează inscripția." într-un astfel de spirit analizează Cioculescu începutul literaturii române (Văcărescu și Conachi sînt "pe drept necitiți"). Asachi este "omul regimului", Grigore Alexandrescu trebuie tolerat de cititorul contemporan (a se înțelege "cititorul interbelic") pentru unele ieșiri lirice. Alecsandri observă diferența dintre tinerii care studiaseră la Paris
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
uită la televizor și cei care citesc ziare, este de 8 la 2 (inclusiv în România). Și totuși... Starea (de fapt) a televiziunii nu este chiar una apocaliptică. Există destui (dar nu suficienți) "viruși" (mai mult decât necesari) care boicotează, analizează, ridiculizează sau care anulează (în cazurile cele mai fericite) batalioanele de fantome (telemediatice) care ne bântuie realitatea. Este de amintit, mai întâi, tradiția (e drept că firavă) a criticii de televiziune, dinspre textul scris, care s-a înfiripat și la
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
din literatura central-europeană își trage seva din rememorarea nostalgică a acestui timp al iluziilor și speranțelor sau din dezamăgirea și sentimentul de alienare care au urmat momentelor de destrămare a viselor. Scriind despre visele și amăgirile scriitorilor pe care îi analizează, Cornel Ungureanu intră pentru o clipă în pielea lor. Ajunge să se identifice cu modul lor de a gîndi, să înțeleagă organic opțiunile lor, iar atunci cînd devin imperioase, despărțirile lasă în urmă o undă de duioșie. Cel puțin în
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
Studiile despre Eliade conțin o normală schimbare de atitudine exegetică. Analiza "Domnișoarei Christina" conțiține o importantă schimbare de ton. Criticul face o descriere exactă a contextului în care a fost scris romanul (simpatiile legionare mai ales). Foarte puțini critici au analizat literatura interbelică a lui Mircea Eliade exclusiv din perspectivă estetică. Există și un mesaj transliterar în acest text, "cea mai neagră dintre prozele care îi poartă numele"... Vom găsi un discurs critic moderat, dar în care se vede că autorul
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
interbelică a lui Mircea Eliade exclusiv din perspectivă estetică. Există și un mesaj transliterar în acest text, "cea mai neagră dintre prozele care îi poartă numele"... Vom găsi un discurs critic moderat, dar în care se vede că autorul a analizat cu grijă toate "scandalurile" legate de perioada neagră ideologic din viața lui Eliade. Toată literatura sa interbelică merită o analiză în această nouă lumină.
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
e extrasă dintr-un text de poezie populară și e aleasă de Lucia Terzea-Ofrim ca titlu al cărții sale de curînd apărută la Editura Paideia. La prima vedere subiectul nu pare tocmai agreabil: urîtul, între categorie estetică și stare sufletească, analizat de autoare în contextul culturii populare române în intenția de a trasa contururile unei viziuni românești specifice asupra vieții. Lectura se dezvăluie însă tentantă și extrem de interesantă prin felul în care Lucia Terzea-Ofrim știe să privească în interiorul propriei culturi în
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
o exprimă în prezent. Critica ei este, cum spuneam, una de reconstituire fidelă a universului operei, inventariind temele, motivele structurante, examinând psihologiile și formele de trăire morală, caracterizând personajele și urmărindu-le evoluția, precum și felul în care creatoarea lor "împinge analiza mai departe, dincolo de planul vizibil al socialului". Această critică nu este deci sociologizantă, cum ar fi putut să pară, și chiar dacă nu ignoră socialul cel mai mult se interesează de ceea ce se întâmplă dincolo de "planul vizibil" al acestuia. Adică de
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
pe un fenomen de "rinocerizare", adică de isterie colectivă, de înregimentare mimetică, de adopțiune a unui crez fals, agresiv, pe cît de nociv pe atît de stupid. Eu aș descrie același fenomen în termenii "autopersuasiunii", ca o variantă a ceea ce analizează Ceslaw Milosz în The Captive Mind, deși presiunile culturale în cazul naționalismelor extreme erau diferite de cele exercitate în cazul comunismului. La București, în anii '30, mai jucau și atracțiile vag revoluționare, vag mistice și vag frivole a ceea ce Alexandru
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]