95 matches
-
infern. Nici o doctrină nu poate epuiza poezia sa, fiindcă nici una nu e recognoscibilă în stare pură. Știindu-l în infern - o să încerc să recunosc determinațiile acestuia. Spațiul și timpul E vorba, de fapt, de un spațiu-timp al nesfârșitelor și vicioaselor anamorfoze. Configurațiile sale sunt determinate de o remarcabilă forță legiferatoare. Numesc forță legiferatoare disponibilitatea de a se situa credibil și extrem de concret într-o insolită situație imagistică. În cronotopul lui Ion Mureșan, insolitările intervin printr-o bruscare a tuturor habitudinilor lingvistice
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
jurnal, recenzii, texte lirice, proză). Referindu-se la natura și finalitățile jurnalului, chiar dacă se ferește în mod explicit să realizeze „teoria jurnalului, a literaturii subiective, a «trădării» trăirii din momentul fixării impresiilor în pagină“, Constantin M. Popa remarcă specularitatea narcisiacă, anamorfozele, jocul identitar, sau sugestiile simbolice ce articulează conformația scriiturii autobiografice: „Proiecție a autorului despre lume și despre sine, jurnalul, ca act specular, divulgă aroganța eului, inevitabila doză de narcisism care tulbură imaginile, uneori până la incredibile anamorfoze. Fatalmente subiectiv, jurnalul e
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
Popa remarcă specularitatea narcisiacă, anamorfozele, jocul identitar, sau sugestiile simbolice ce articulează conformația scriiturii autobiografice: „Proiecție a autorului despre lume și despre sine, jurnalul, ca act specular, divulgă aroganța eului, inevitabila doză de narcisism care tulbură imaginile, uneori până la incredibile anamorfoze. Fatalmente subiectiv, jurnalul e totuși credibil, cu condiția ca oglinda să nu fie strâmbă, aburită ori mincinoasă prin iluzia întreținută a autoflatării”. Desigur, scriitura diaristică adăpostește în tectonica ei autotelică și fragmentară, un amestec de stări afective și atitudini emblematice
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
ar putea specula, aici, pe marginea legăturii subterane dintre atracția traducătorului pentru Cervantes și Baltasar Gracian, pe care ni i-a redat în versiuni cvasicomplete, și metafizica „barocă” a poetului Sorin Mărculescu. S-ar putea vorbi, de asemenea, despre tehnica anamorfozelor din aceste secvențe în care biograficul capătă un caracter liturgic. Proliferarea divagantă, labirintică amintește, oarecum, „visătoria” întortocheată a unui alt poet hipercultivat - M. Ivănescu, de care autorul Cărții singure se diferențiază, printre altele, prin dimensiunea biblicoreligioasă. Riscînd un joc doar
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
fără scrupule” spre a le aduce profituri (p.12). în acord cu Aristotel, Petru Poantă notează și el (pe coperta a IV-a a cărții) că sofismele constituie versantul demonic al cunoașterii fiindcă nu urmăresc adevărul, ci coruperea lui prin anamorfoze. Sofismul însă se bucură de o judecată rece abia cu Immanuel Kant: „Raționamentul care este fals după formă, chiar dacă are aparența unui raționament corect pentru sine, se numește înșelător (fallacia). Un astfel de raționament este un paralogism, dacă prin el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
bine, s-ar putea spune că pentru asta era suficient un manual de logică sau numai unul de retorică, ori un manual are menirea prioritară de a explica; Marta Petreu demonstrează însă, precum au făcut-o în timp Jurgis Baltrušaitis (Anamorfoze sau magia artificială a efectelor miraculoase), Rudolf Carnap (The logical syntax of language), Anton Dumitru (Paradoxele logice), Dimitrie Gusti (Retorică pentru tinerimea studioasă), Ion Ianoși (Nearta-artă), Olivier Reboul (Introduction á la rhétorique. Théorie et pratique) și mulți alții menționați în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
că formele romanului surprind prin soluțiile inedite, infiltrate în discursul romanesc: digresiunea, spațiul analitic, punerea în abis, focalizarea și autoreferențialitatea, song-ul, jocul alternării modalităților, jocul figurilor și al măștilor, pseudobiografiile și incizia în una dintre dominantele existențiale ale personajelor, anamorfozele" (p. 104);"De la Thomas Mann sau de la Heinrich Mann, și prin Robert Musil și Hermann Broch, literatura a redescoperit rațiunea de a fi a meditației și a unei înalte și profunde intelectualizări a scrisului. Fără acestea, adevărurile n-ar fi
Un alt fel de roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10217_a_11542]
-
Românul românesc, ÎI; R. Boureanu, Văzuți în oglindă timpului, 1987; I. Negrilă, Însemnări despre scriitori, 1987; C. MINULESCU Popa, Clasici și contemporani, 1987; F. Aderca, Contribuții, ÎI; I. D. Bălan, Repere critice, 1988; D. Caracostea, Scrieri alese, ÎI, 1988; S. Mioc, Anamorfoza și poetica, 1988; MINULESCU Vasile, Conceptul de originalitate în critică literară românească, 1988; S. Cioculescu, Itinerar critic, V, 1989; Gh. Grigurcu, De la Mihai Eminescu; Perpessicius, Scriitori, IV; A. Sasu - Mariana Vartic, Dramaturgia românească, III. Ion Ionescu/Bucovu Referință Bibliografica: ION
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
simbolizând natură duală a unui Iisus „ în care cred “ : „ zbor alb / în frunză de apoi / în care cred “ ( Punct ). Poeta e imperativa în aceste versuri : „ luați și citiți / acesta-i zborul meu / răstignit - când e grâu - / ploaie - când e tânăr - / anamorfoza - cand albul se topește- “. Dacina Dan își oferă simbolic cuvintele - adica pe șine însăși - lumii întregi. *** Ineffable and diaphanous aș a transparent drawing, but also of a subtle irony, the book “Illusory” written by the poet Dacina Dan (award winning
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
generic. În atitudinile și tezele, proiecțiile de după 1990, problema limbajului care trebuie să distingă drumul de ieșire din societatea totalitară a fost remarcată doar de grupul intelectualilor. Limbajul a rămas, cel puțin pe parcursul anilor 1990-1996, același. Un limbaj În oglindă, anamorfoză a celui folosit Înainte. Am privit mereu cu admirație strategia politică, aș zice, a unor autori ca Gombrowicz, Kundera, Hrabal, Korad, dar și a altora, de a saluta și salva schimbarea printr-o renaștere a limbajului. Țintele acestor scriitori au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mea și a tatălui meu. Îndeosebi Antumele 4 și Antumele 5 sunt construcții ingenioase ale unui manierist (în sensul dat conceptului de G. R. Hocke), care, deconcertând prin asociațiile insolite și dezinvoltura (auto)producerii textului, provoacă realul să ia chipul anamorfozelor memoriei. Compozițiile sunt muzicale, contrapunctice, folosind laitmotivul. Decupajul în contingent alternează cu plăsmuirile imaginației deformante, normalitatea / anodinul cu fantasticul, suavitatea arcadică cu violența expresionistă, utopia cu demistificarea ei amară sau ironică - adevărat „bâlci cosmic”, observă Radu G. Țeposu, constatând „incoerența
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
Memoria viitoare, ST, 1984, 2; Ion Simuț, „Memoria”, ST, 1984, 2; Ion Pecie, „Memoria”, R, 1984, 9; Laurențiu Ulici, „1784. Vreme în schimbare”, CNT, 1984, 44; Valentin F. Mihăescu, „1784. Vreme în schimbare”, LCF, 1984, 48; Marian Papahagi, Document și anamorfoză, ST, 1984, 12; Condurache, Portret, 204-207; Moraru, Textul, 190-193; Alex. Ștefănescu, Călătorie în timp, RL, 1985, 28; Ioan Adam, Istorie, transfigurare și continuitate umană, RL, 1985, 35; Iorgulescu, Prezent, 227-230; Petru Poantă, „Stăpânirea de sine”, TR, 1986, 31; Valentin F.
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
marin devine scena confruntărilor dintre elementul masculin și cel feminin, ale căror consecințe dramatice se traduc prin singurătate și melancolie. Dublu manierizante, mai întâi față de lirica universală, apoi față de concepția proprie, volumele de versuri Poem scris pe suflarea pământului (1975), Anamorfoze (1983), Fragilități (1996) și Provocări imergente (2000) reiau fără variații prea marcate registrul tematic caracteristic autorului. O ușoară schimbare se înregistrează în Fragilități, unde se arată interes haikuului (Haiku în oglindă), iar imaginile redau, adesea, gesturi de o cruzime cu
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris pe suflarea pământului, București, 1975; Golful sălbatic, București, 1977; Erezii marine, București, 1980; Anamorfoze, București, 1983; Dimineața nuanțelor, București, 1989; Fragilități, Constanța, 1996; Dignidad, Constanța, 1997; Provocări imergente, Constanța, 2000. Antologii: Secvențe marine, introd. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Marin Porumbescu); Fereastra dinspre mare, Constanța, 1995. Repere bibliografice: Radu Cârneci, Pro amicitia
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Pietreanu, Un spațiu al purității, TMS, 1977, 4; Artur Porumboiu, „Golful sălbatic”, CRC, 1977, 51; Sorin Titel, Roman de analiză, RL, 1978, 5; Lucian Raicu, „Erezii marine”, RL, 1980, 39; Alex. Ștefănescu, Poesia omnia vincit, TMS, 1981, 4; Eugen Simion, „Anamorfoze”, RL, 1983, 11; Costin Tuchilă, Formă și deformare, LCF, 1983, 18; Daniela Bistriceanu, „Anamorfoze”, TR, 1984, 24; Elvira Iliescu, Alunecarea lumii spre miracol, TMS, 1986, 7; Ulici, Lit. rom., I, 39; Dumitru Mureșan, Un roman parodic, VTRA, 1998, 4; Enache
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
51; Sorin Titel, Roman de analiză, RL, 1978, 5; Lucian Raicu, „Erezii marine”, RL, 1980, 39; Alex. Ștefănescu, Poesia omnia vincit, TMS, 1981, 4; Eugen Simion, „Anamorfoze”, RL, 1983, 11; Costin Tuchilă, Formă și deformare, LCF, 1983, 18; Daniela Bistriceanu, „Anamorfoze”, TR, 1984, 24; Elvira Iliescu, Alunecarea lumii spre miracol, TMS, 1986, 7; Ulici, Lit. rom., I, 39; Dumitru Mureșan, Un roman parodic, VTRA, 1998, 4; Enache Puiu, Utopie și realitate, ST, 1998, 4-5; Grigurcu, Poezie, II, 154-158; Dicț. scriit. rom
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
mituri convergente (Faust, Orfeu, Meșterul Manole), ce compun o narațiune pluristratificată. Aceste dominante narative suportă o decantare în Depoziția (I-II, 1991-1992), cel mai reușit roman al autorului. Tehnica narativă este acum mai complexă, încorporând pluriperspectivismul și variația persoanelor gramaticale, anamorfoza onirică și imaginarul teratologic. Mărturia pe care Ioan Dabija, fost deținut într-un lagăr nazist de exterminare, o depune împotriva torționarilor se transformă lent într-o recapitulare a propriei existențe, suspendată între teroarea de extincție și speranța salvării (susținută de
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
Aurel Sasu). Repere bibliografice: Marian Papahagi, „Echinox” - alte opt nume, AFT, 1976, 6; Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Constanța Buzea, „Un munte, o zi”, AFT, 1982, 4; Ștefan Borbély, „Un munte, o zi”, AST, 1982, 5; Ioan Moldovan, Anamorfozele eului poetic, F, 1990, 4; Diana Adamek, Sărbătoarea memoriei, TR, 1990, 29; Al. Cistelecan, Alte amintiri din copilărie, VTRA, 1990, 7; Gabriela Omăt, La răspântie de stiluri, RL, 1990, 34; Gheorghe Grigurcu, Întoarcerea fiului risipitor, F, 1990, 10; Nicolae Oprea
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
agricultori. Urmează la Cluj Liceul „Emil Racoviță” (1970-1974) și cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” (1976-1980), în timpul cărora este și redactor la „Echinox” (1977-1981). În 1992 obține titlul de doctor în filosofie, cu teza Valențele estetice ale anamorfozei logice. Lucrează ca profesoară la Liceul „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca (1980-1990), redactor la „Steaua” (1990) și redactor-șef la „Apostrof”, revistă pe care o fondează în mai 1990. Va fi conferențiar, apoi profesor, din 2000, la Facultatea de Istorie și
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
nu mai este mult; de la alegorismul medieval și până la suprarealism nu e cale chiar atât de mare. “Procesul care a deformat ceasurile lui Dali este ireversibil: timpul s-a oprit pentru totdeauna pe cadranele gelatioase”, afirma Dan Grigorescu în Prefața “Anamorfozelor”. În Imaginarul medieval, Jacques le Goff numește uimirea admirativă provocată de imaginarul medieval, mirabil. Izbind de la început privirea și implicând ceva de ordinul vizualului (fr. miroir = oglindă; lat. mirari, mirabilia = minune), mirabilul este diferit ca natură și funcție de supranaturalul și
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
efecte emoționale puternice și cotradictorii - râsete, orore, dezgust, groază - care trebuie asociate șocului instantaneu și năucitor al imaginii urâtului și grotescului. BIBLIOGRAFIE Bahtin, Mihail François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere, Ed. Univers, București, 1974 Baltrušaitis, Jurgis Anamorfoze, Ed. Meridiane, București, 1975 Baltrušaitis, Jurgis Evul Mediu fantastic, Ed. Meridiane, București, 1975 Baudelaire, Charles Oeuvres complètes, Ed. J. Benda, Paris, 1934 Bergson, Henri Teoria râsului, Institutul european, Iași, 1992 Breton, André Manifestes du surréalisme, Gallimard, Tolio, 1985 Burke, Edmund
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
acum umbrită de patibularul Claudius. Bogat și iubit de aproape toate femeile din București, automobilist și aviator prețuit de protipendada orașului, Fred Vasilescu descoperă, după deliciile erotice oferite de Emilia, că moartea ni se relevă oricum și oricând. Printr-o anamorfoză, craniul este reactualizat de pachetul cu scrisori dosar al unei existențe dispărute. Anamorfoza, termen folosit eminamente în artele plastice 225, înseamnă deformarea calculată, precisă a unui obiect sau idei, astfel încât forma inițială să nu poată fi remarcată decât dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
București, automobilist și aviator prețuit de protipendada orașului, Fred Vasilescu descoperă, după deliciile erotice oferite de Emilia, că moartea ni se relevă oricum și oricând. Printr-o anamorfoză, craniul este reactualizat de pachetul cu scrisori dosar al unei existențe dispărute. Anamorfoza, termen folosit eminamente în artele plastice 225, înseamnă deformarea calculată, precisă a unui obiect sau idei, astfel încât forma inițială să nu poată fi remarcată decât dintr-un punct determinat. Aceasta implică inteligență și curiozitate intelectuală din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
noi) sunt reprezentările arhetipale care converg către acest câmp. Lectura scrisorilor lui Ladima (existență dispărută), monologul lui Hamlet despre "sărmanul Yorrick" și tabloul Ambasadori francezi la curtea Angliei de Holbein cel Tânăr au fost interpretate din perspectiva procedeului arhitectural al anamorfozei. Ultimul câmp arhetipal recognoscibil în opera lui Camil Petrescu este cel eminescian. Enunțul emergent apare într-o replică a Altei din Act venețian: "Ard toată ca într-o cămașă otrăvită" și care trimite imediat către Odă. În metru antic. De
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Aerul și visele, Editura Univers, București, 1997; 6. Bachelard, G., Apa și visele, Editura Univers, București, 1997; 7. Bachelard, G., Pământul și reveriile odihnei, Editura Univers, București, 1999; 8. Bachelard, G., Psihanaliza focului, Editura Univers, București, 1989; 9. Baltruisaitis, J., Anamorfoze, Editura Meridiane, București, 1975; 10. Bataglia, S., Mitologia personajului, Editura Univers, București, 1976; 11. Blaga, L., Trilogia culturii, în Opere, vol. al IX-lea, Editura Minerva, București, 1985; 12. Bot, I., Mihai Eminescu, poet național, în România literară, nr. 22
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]