66 matches
-
într-un spirit asemănător,<a href="http://artapolitica.ro/?p=2726" target=" blank"> îndemnul</a> lui </spân><spân style="font-family: Arial, șerif;"><b>Konstantin </b></spân><spân style="font-family: Arial, șerif;">spune răspicat că, astăzi, nu mai poate exista mișcare anarhista fără o critică explicită a colonialității. În </spân><a href="http://artapolitica.ro/?p=2738" target=" blank"><spân style="font-family: Arial, șerif;"><i>Nu sunt domnite în distress</i></spân></a><spân style="font-family: Arial, șerif;">, </spân><spân style="font-family
Alianțe decoloniale: în loc de introducere () [Corola-website/Science/296085_a_297414]
-
și din stânga hărții politice, folosesc deseori, mai ales după Holocaust, cuvântul „sionist” în locul celui de „evreu”, pentru a nu fi acuzați de antisemitism. O tradiție în acest sens s-a creat încă în cercurile comuniste staliniste și troțkiste, în cele anarhiste, precum și în propaganda antisemită promovată de grupări conducătoare și intelectuale din lumea arabă și musulmană și de simpatizanții acestora, pătrunzând și în narativul de neo-emancipare islamică față de expansionismul modernist reprezentat de „Diavolul cel Mare”, adică SUA și „Diavolul cel Mic
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
consideră crearea Israelului ca un semn divin al începutului Ispășirii și Iertării, după care va veni și Mesia. La cealaltă extremă se află antisionismul de stânga, care respinge "mișcările naționale burgheze" ca un impediment față de "internaționalismul proletar". Cercurile marxiste, troțkiste, anarhiste, antiglobalizante, etc. și-au însușit o linie ideologică sinusoidă de sprijinire selectivă a unora din "mișcările de eliberare națională" din diversele continente, sionismul aparținând celor blamate sub diverse pretexte Lista evreilor care aparțin de aceste curente/cercuri/partide este lungă
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
numiții „Noii istorici” {mai puțin Benny Morris , și Tom Segev, dar mai ales Avi Shlaim, Hillel Cohen, Simha Flapan, Ilan Pappe ș.a.). Poziția actuală față de vechiul conflict arabo-israelian a istoricilor apropiați în trecut sau în prezent de cea comunistă sau anarhistă, este lipsită de echivoc: pro-palestiniană și anti-israeliană (antisionistă). Plenul Adunării Generale a ONU a adoptat, la 10 noiembrie 1975, rezoluția nr. 3379, prin care sionismul a fost declarat ideologie rasistă. Această rezoluție s-a bazat pe voturile statelor arabe, ale
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
puternice din partea mișcărilor de centru și dreapta. Calvo Sotelo era principalul politician monarhist din Spania. El protesta împotriva a ceea ce el considera a fi escaladarea terorii antireligioase, exproprierilor, și reformelor agrare pripite, pe care le considera de natură bolșevică și anarhistă. În schimb, el susținea înființarea unui stat corporativ și declarase că un dacă un astfel de stat este fascist, atunci și el este fascist. El declarase că soldații spanioli ar fi nebuni dacă nu s-ar fi ridicat la luptă
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
nu mai este nevoie să revenim la istoria pătată de sânge a individualismului economic și a capitalismului sălbatic". (4a, p. 82) Din păcate, o credință doar. Tendințelor amintite li se opun sau li se adaugă cele "democrat-liberale", conservatoare, social-democrate, socialiste, anarhiste și altele. Pentru a înțelege rezultatele negative ale evoluției țării nu se poate invoca doar felul nostru "românesc" de a fi, dar și reușitele și eșecurile din procesele de integrare, precum și evenimente repetabile de genul crizei bancar-financiare din anii 2007-
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
idealistă" a privirii sale neafectând grav luciditatea criticului; opinia sa "datează" totuși, citită astăzi, căci creditul acordat de tânărul din 1953 celui care ordonase reprimarea "cu lovituri de tun" a unor revolte și recursese la "eliminarea uneori brutală a curentelor ’anarhiste’ și mic-burgheze’" ori criticase "fără milă" chiar la marii scriitori admirați, "valorile muribunde", nu putea fi, totuși, un spirit prea democratic... Maurice Nadeau, se vede însă limpede, nu se confunda, chiar în acei ani de adeziuni juvenile, cu stângismul de
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
Respublyka", ZUNR). Pentru controlul asupra diferitelor teritorii ucrainene au luptat forțele republicilor ucrainene, Mișcarea Albă, bolșevicii ucraineni și ruși, Polonia, Germania și Regatul României. Armata Partizanilor mahnovistă a preluat controlul unor arii întinse creînd „Teritoriul liber - o entitate ne-statală „anarhistă”. Numeroase formațiuni paramilitare lipsite de orice ideologie au luptat de partea diferitelor facțiuni, schimbând uneori tabăra. Au fost formate și refăcute numeroase alianțe efemere. În ciuda luptelor, în această perioadă a avut loc renașterea publicațiilor de limbă ucraineană. Publicațiile ucrainene au
Ucraina după Revoluția Rusă () [Corola-website/Science/319735_a_321064]
-
a le crește o coadă c-un ochi în vârf. Astfel înțelege și Louise Michel teoriile lui Darwin. Un redactor a lui "Gaulois" a avut o conversațiune cu vestita domnișoară. Următoarele pasaje caracterizează misticismul acestei eroine roșie: D-ta ești anarhistă sistematică? o întreabă redactorul. Certele școalelor nu sunt nimic pentru mine. Fiecare din aceste școale îmi pare că procură o stațiune prin care va trece societatea: socialism, comunism, anarhie. Socialismul de care ne-am apropiat va realiza și umaniza justiția
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În Rusia acelei vremi (este vorba mai ales de o traducere a cărții lui Edward Bellamy, Looking Backward șPrivind Înapoiț). Modernismul extrem s-a dovedit polimorf din punct de vedere politic; putea apărea sub orice mască, chiar și sub una anarhistă. Lenin În Chestiunea agrară Pentru a Încheia această descriere a aspectului extrem-modernist al gândirii lui Lenin, nu mai trebuie să ne Îndreptăm atenția decât asupra scrierilor sale despre agricultură, domeniu În care părerile extrem-moderniste au fost intens contestate. Cele mai multe dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
pp. 713, 874, 921, 988. Vezi de asemenea John Keegan, The Face of Battle, Viking Press, New York, 1976. Rolul acțiunii autonome În derularea revoluției chiar și după octombrie 1917 a fost recunoscut de Lenin atunci când afirma, În 1918, că „ideile anarhiste au prins acum viață”. Vezi Daniel Guérin, Anarchism: From Theory to Practice, traducere de Mary Klopper, Monthly Review Press, New York, 1970, p. 85. O mare parte din legislația bolșevică de la Începuturi, remarcă Guérin, era legalizarea ex post facto a acțiunilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
un volum mare de nemulțumire în rândul opiniei publice; * coercitiv, care vizează demoralizarea populației civile, slăbirea încrederii acesteia în autorități și instaurarea unui sentiment de teamă. Organizațiile teroriste pot fi clasificate, astfel: * grupuri etnice, religioase, naționaliste; * grupuri autointitulate ,,revoluționare"; * grupuri anarhiste, cu ideologii confuze, eterogene; * grupuri patologice sau individuale, care nu revendică scopuri definite, motivația lor constând în lipsa de acomodare într-un anumit mediu social, organizațional sau familial; * grupări neofasciste, de extremă dreaptă (ex. Ordine Nero, Nucleele Armate Revoluționare), care în
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
ura față de societatea „burgheză” și voința de a o distruge din temelii prin violență. Spre deosebire de social-democrație*, favorabilă democrației* parlamentare, anarhiștii recuză parlamentarismul. Totuși, unii - anarhosindicaliștii și cooperatorii - doresc să deschidă, prin greva generală, calea către o societate a libertății - libertară, anarhistă deci - în care producția ar fi autogestionată de către muncitori. Ceilalți vor să provoace, prin „acțiune directă” sau prin „propaganda prin fapte”, o revoltă generalizată a celor oprimați, distrugând simbolurile societății prin campanii de terorism*, Ravachol fiind una din figurile cele
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
colectivism, larg răspândită în rândul claselor posedante și al țărănimii din secolul al XIX-lea, și are în zdrobirea Comunei din Paris din 1871 manifestarea sa cea mai spectaculoasă. La începutul secolul XX, ea este convergentă cu teama de atentatele anarhiste* și de mișcările revoluționare, socialismul* și comunismul fiind adesea asociate într-o aceeași execrare. De la anticomunism la antibolșevism și antisovietism Odată cu revoluția din Octombrie*, termenii dezbaterii se schimbă radical. Comunismul nu mai reprezintă o amenințare ipotetică ci o realitate care
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
condamnați la moarte și împușcați, aproape 6.500 sunt deportați în lagăre, 8.000 de marinari se refugiază împreună cu familiile lor în Finlanda, traversând golful printre ghețuri. Amintirea insurecției a rămas vie în mediile socialiste și mai ales în cele anarhiste*; acestea considerau că episodul Kronstadt marca declinul sovietelor și triumful „dictaturii proletariatului” asupra proletariatului. Totuși, trăgând învățămintele din această lecție de respingere a politicii sale de „comunism de război” de către susținătorii săi cei mai fideli, Lenin* hotărăște s-o înlocuiască
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Ea incarnează un sentiment de apartenență la o colectivitate supranațională și, prin intermediul internaționalismului proletar, poartă ideea unei misiuni specifice a proletariatului. Dizolvată în 1876, AIM este înlocuită în 1889 de Internaționala muncitorească socialistă, hotărât europeană și marxistă. Luptând împotriva curentelor anarhiste*, anarhico-sindicaliste și trade-unioniste, aceasta nu este decât o „confederație secundară de forțe naționale inițiale” (A. Kriegel), ce organizează întâlniri periodice în care se exprimă o dreaptă - social-democrația* germană de marxism ortodox -, o stângă - Jean Jaurès - și o extremă stângă - Lenin
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în care teoriile științifice își reglează coerența internă) și ordinea tematică, ce distribuie în mod aleatoriu gândirii științifice subiecte de reflecție. Prezența elementului de iraționalitate și contradicție va fi remarcat cu vehemență de Paul Feyerabend 1, autorul unei viziuni epistemologice „anarhiste”. Feyerabend se ceartă mai ales cu metodologia iluministă anistorică, ce a produs o întreagă mitologie în legătură cu raționalitatea diafană a științelor. El susține că diversele mutații epistemice înregistrate în istoria modernă a științelor nu au avut criterii obiective de justificare. Adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Comunist. Poezia sa angajată aduce în discuție motivele specifice, muncitorii, nevoia de pâine, de dreptate, de o viață nouă, conducătorii (Gheorghiu-Dej), sirena. Apar câteodată însă și secvențe de o ironie amară, de un anumit tragism, astfel poliția arestează "câte-o anarhistă primejdioasă/ cu doi dușmani ai poporului agățați de fuste". Un alt caz este cel al poetului Victor Tulbure care inițial oscilează între o poezie mesianică anunțând vremurile noi (Vioara roșie - ce poartă cu ea un "cântec care nu mai poate
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-i, în 1899, expulzarea. Aproape un deceniu și jumătate va dura exilul la Paris, răstimp în care cunoaște scriitori celebri, cum ar fi Anatole France și Francis Carco, publică prin gazete, se agită la adunări mai mult sau mai puțin anarhiste. În urma unor intervenții, i se permite, în 1914, să revină în țară. Departe de a exhiba o figură de nihilist, inspiră simpatie prin felul de a fi, cuviincios și delicat în maniere. Ca pentru a alunga imaginea indigenței de odinioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
începuturile aplicării unei noi politici mediteraneene. Comuna din Paris, acest scurt regim de teroare, ar fi putut permite, îngreunînd acțiunea lui Thiers prin anarhie și dezordine, justificarea prezenței unei armate germane de ocupație, pentru mult timp. În Franța, perioada atentatelor anarhiste precedă războiul din 1914, însoțind, în contrapartidă, un vag antimilitarism activ; de asemenea, revoltele din Irlanda și din Europa centrală, mișcările naționaliste. Deoarece chiar din acest moment apar semnele ripostei Rusiei, neliniștită de amestecul prusac în afacerile sale interne, prin
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ținut la Paris pe 22 mai 1881, "tovarășii" numele pe care și-l dau între ei anarhiștii vor preconiza neobosit "propaganda prin faptă, destinată să afirme prin acte revoluționare principiile anarhiste". În rubrici intitulate "Studii științifice" sau "Produse antiburgheze", ziarele anarhiste ca "Le Drapeau noir", "L'Affamé", "La Lutte sociale" explică cititorilor cum să fabrice bombe pentru a face revoluție. De altfel, în zadar, pentru că aceste acte vor fi rare. Începînd din 1887-1888, această propagandă încetează și sfîrșește chiar prin a
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
În ciuda acestei mărturisiri de neputință un incendiu terorist bulversează Franța. Cizmarul Léauthier înjunghie pe "primul burghez venit" la 13 noiembrie 1893: de fapt, ambasadorul Serbiei la Paris. În acest caz ne putem întreba ce-i cu pretinsa orbire a atentatelor anarhiste. Vaillant aruncă o bombă în Camera Deputaților pe 9 decembrie în același an. Ce importanță au victimele dacă gestul este frumos" proclamă cu această ocazie poetul Laurent Tailhade (cf. Ravachol et les anarchistes, prezentat de Jean Maitron, op. cit., pag. 13
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
aș pârî toate defectele la Securitate, să se ocupe și alții de ele, nu-mi place deloc ceea ce văd în fiecare dimineață în oglindă. Nu văd nimic în înfățișarea mea care să amintească de daci și de romani, am impulsuri anarhiste, aș da foc Parlamentului, aș pune bombe la Guvern, una la democrați și două la liberali, aș pleca din țară... Ați observat ce bine seamănă între ei românii care și-au găsit de lucru în străinătate? Seamănă între ei, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
diferită de cea a celor mai multe mișcări eugeniste din străinătate prin modul În care prezenta legătura dintre ereditate și politică și prin condamnarea totală a regimului politic parlamentar. În Statele Unite și Marea Britanie, de exemplu, cei mai mulți eugeniști (cu excepția câtorva autori, printre care anarhista Emma Goldman) formulau critici la adresa instituțiilor politice și Împotriva anumitor partide sau grupuri de politicieni, dar nu Împotriva Întregului sistem. Nici chiar În Germania cei mai mulți adepți ai eugeniei nu au subscris tendinței antiparlamentare decât după preluarea puterii de regimul nazist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
mult. Imediat după atacurile din 11 septembrie, NATO pe de o parte și Rusia pe de alta, dar de fapt În solidaritate, au declarat război terorismului. În America a urmat ceea ce știm, reacția destul de enervată a mediilor politice de stânga, anarhiste etc., În timp ce rușii chiar s-au ținut de cuvânt și de acest război Împotriva terorismului. Ne amintim foarte bine de atacul cecen din vara anului 2002, În care forțele rusești nu au avut absolut nici o problemă să extermine 118 oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]