108 matches
-
primele decenii ale secolului al XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române și în marile biblioteci din țară, o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând. De pildă, în 1970, fosta Editură Minerva, specializată
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
altele, a două fundamentale lucrări monografice, Viața lui B. P. Hasdeu sau setea de absolut (2001) și Opera literară a lui B. P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus la lumină, la Editura Vestala, în excepționale condiții grafice, prin metoda anastatică, două importante reviste scoase de marele nostru scriitor și savant la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, și anume: Foaea de storiă română, la Iași, în 1859, în "Anul Unirei I", cum se scrie pe
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
calea atât a rodnicei direcții a autohtonismului." în Addenda ediției, I. Oprișan a inclus și conferința lui B. P. Hasdeu, Cine au fost dacii?, susținută la Ateneul Român, nereprodusă niciodată până acum. Pentru a facilita consultarea celor două ediții critice anastatice ale revistelor lui B. P. Hasdeu, I. Oprișan a adăugat, la sfârșitul fiecăreia, Cuprinsul revistei, în ordinea alfabetică a autorilor și în ordinea alfabetică a titlurilor, un Indice de opere citate și un Indice de nume.
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
tentație era de a prelua ediția a patra, în virtutea principiului enunțat la început (ultima ediție supravegheată de autor), dar la o cercetare atentă se dovedește nerecomandabilă, fiind cea mai dubioasă datorită modificărilor impuse de cenzură. În 1998, Editura Teșu reproduce anastatic ediția din 1938, apărută la Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II", marcând astfel 60 de ani de la ediția necoruptă conjunctural. În 2004, Editura Semne reproduce în facsimil ediția din 1932 a biografiei lui Eminescu, apărută la Editura "Cultura
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
16 decembrie 1934, p. 4. Pocitan Ploeșteanu, Veniamin, Biserica Ortodoxă Română din Paris, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1941. Popescu Mălăesti, Ion, Ardem sau îngropăm morții, România Mare, București, 1932. Predescu Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Românesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999. Prelipceanu, Vladimir, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1962, pp. 414-428. Prelipceanu, Pr. Prof. Vladimir, În legătură cu problema incinerării, în Biserica Ortodoxă Română, LXXXV, 11-12, noiembrie-decembrie 1967, pp. 1189-1193. "Preoții
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001, pp. 99; 241. Cel care a vehiculat ca date de activitate la Crematoriul Cenușa, ca preot a lui Șerboianu, a fost Lucian Predescu. Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Romanesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999, p. 686. Năstasă și Varga au preluat această informație de la Predescu. 4 Preotului francez, doctor în teologie, Michel Riguet i se atribuie o scrisoare din 1953 adresată Papei Pius al XII-lea, redactată în numele Federației
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lui Radu Brateș, situându-l printre poeții ardeleni din perioada interbelică de reală înzestrare lirică. Dar surpriza majoră, o adevărată revelație, este volumul Scrise-n furtună, 2008, fără precizarea editurii și a locului unde a apărut, în care se reproduce anastatic caietul-manuscris, cu o admirabilă caligrafie, pe care familia l-a păstrat cu emoție și teamă, pentru că aici erau transcrise impresiile poetice dintr-o amară experiență biografică: exilul didactic la Rogojeni pe malul Prutului, în perioada 1949-1950, și anii petrecuți la
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
primele decenii ale secolului al XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române și în marile biblioteci din țară, o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând. În 1970, fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
hasdeian, autor, printre altele, a două lucrări monografice, Viața lui B.P. Hasdeu sau setea de absolut, (2001) și Opera literară a lui B.P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus la lumină, la Editura Vestala, în excepționale condiții grafice, prin metoda anastatică, două importante reviste scoase de marele nostru scriitor și savant la începutul celei dea doua jumătăți a secolului al XIX-lea, și anume: Foaea de storia română, la Iași, în 1859, în "Anul Unirei I", cum se scrie pe pagina
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
chirilice îmbinându-se, în același cuvânt, cu literele latine. De aceea, transliterarea textului original a implicat o maximă competență lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Recent, I. Oprișan a realizat, la Editura Vestala, o nouă ediție anastatică, oferind cercetătorilor și cititorilor interesați o altă revistă importantă a lui B.P. Hasdeu, intitulată Aghiuță și subintitulată Foaie umoristică, satirică și critică, apărută la București, începând din 3 noiembrie 1863, săptămânal, duminica, în 8 pagini, iar de la nr. 23, din
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
oarecare caz de memorialistica lui Timotei Cipariu, care, literar vorbind, aparține aceleiași categorii valorice. Blajul, însă, ca și înainte de 1948, are ritmurile sale culturale, diferite de ale noastre. Nu mă miră, deci, faptul că aici a apărut recent o ediție anastatică (!) a Memoriilor... lui Vasilie Moldovan*. Deși am îndoieli asupra posibilității recuperării lui Vasilie Moldovan, în urma acestui demers, el ne prilejuiește o relectură a textului său. O relectură nu lipsită de interes. În primul rând, faptul că avem de-a face
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
superior, dar, pentru cititorul cu un anume grad de cultură, nici discursul latinizant al lui Vasilie Moldovan nu e lipsit de mici „acadele" culturale și stilistice, dintr-un alt registru intelectual decât cele ale colonelului muntean. Reeditarea de la Blaj, fiind anastatică, îngreunează enorm lectura. Redactat și tipărit în Transilvania sfârșitului de secol XIX, opul lui Vasilie Moldovan ne întâmpină cu celebra ortografie etimologizantă și cu un vocabular latinist care, astăzi, și-a pierdut caracterul rebarbativ, devenind, aș zice, de-a dreptul
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
sacadată ca și mersul trepidant al bătăliilor, captivează și convinge prin autenticitate. Anticalofilismul lui Moldovan este de altă calitate decât cel al lui Lăcusteanu. Ar fi ceva de spus și despre ediție, în ciuda faptului că, de regulă, despre o reproducere anastatică nu se (poate) spune nimic. Salutând această apariție, le atrag atenția inimoșilor editori blăjeni că repunerea în circuit a unui scriitor uitat și care nu a fost niciodată prea cunoscut nu se poate face printr-o ediție anastatică. Mai ales
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
o reproducere anastatică nu se (poate) spune nimic. Salutând această apariție, le atrag atenția inimoșilor editori blăjeni că repunerea în circuit a unui scriitor uitat și care nu a fost niciodată prea cunoscut nu se poate face printr-o ediție anastatică. Mai ales când autorul scrie în limba și cu ortografia etimologică de la sfârșitul secolului al XlX-lea. O ediție critică a Memoriilor din 1848-49 este absolut necesară.
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
prejudiciază însăși înțelegerea poeziei. Am în față prima ediție a cărții, publicată la Albatros, în 1980. Nici aceea grozavă, dar, în tot cazul, acceptabilă. (Poate că n-ar fi fost contraindicat ca ediția de la Tracus Arte s-o fi reluat, anastatic, pe aceea inițială, așa cum s-a întâmplat cu alte volume-cult ale perioadei, cum e Cinciul valului al doilea de lunediști sau Pauza de respirație a grupului de la Brașov.) Acceptabilă, spun, fiindcă cel puțin așezarea în pagină consună cu intențiile volumului
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
După Aer cu diamante, după Cinci, era pe undeva normal ca și Vânt potrivit până la tare (cu subtitlul Zece tineri poeți germani din România) să reintre în circuitul literaturii de azi. Dacă, însă, primele două au beneficiat de reluări aproape anastatice, în cazul celei de-a treia ar trebui să vorbim mai degrabă despre o ediție aproape critică. Întâi, cei doi absenți (expatriați, deci indezirabili pentru regimul ceaușist) au fost incluși în pozițiile lor de drept, așa încât, din zece, autorii au
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
aș zice, mai gravă. Inadecvarea la cod. Cum să discuți tocmai despre Levantul, care e înțesat de referințe, făcând abstracție de referințe? Nu știu și nu-mi bat capul cu asta acum. Cea mai recentă ediție din Levantul o reia, anastatic, pe cea inițială, de la Cartea Românească. (Nu știu dacă neapărat cea mai frumoasă, dar în mod clar cea mai atașantă.) Mi se pare un prilej numai bun pentru a face, în spațiul acesta, câteva observații personale. S-au admis, în
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
Cosmin Ciotloș După Aer cu diamante (republicat la sfârșitul anului trecut), a venit, acum, și rândul Cinciului. O ediție, din nou, aproape anastatică, în care singura intervenție notabilă constă în corectarea tacită a erorilor de tipar. În rest, totul, absolut totul, de la tipul de literă și până la culoarea literei, a fost respectat. Chiar și (pe cât s-a putut) decalajul de timp care separă
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
Nicolae Manolescu Vara aceasta se împlinesc 72 de ani de la apariția Istoriei literaturii române de la origini până în prezent a lui G.Călinescu și 31 de ani de la prima ediție postbelică, dacă o ignorăm pe aceea anastatică, cu falsuri, comandată de Iosif Constantin Drăgan. Ca orice operă monumentală, Istoria și-a avut criticii, lăudătorii și detractorii. Receptarea ei a cunoscut două momente penibile, imediat după apariție și imediat după război, o lungă perioadă de ignorare oficială și
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
deja mai multe volume de versuri și de istorie literară și culturală. Cel pe care îl comentez aici este o reluare, de data aceasta într-o ediție obișnuită, mult îmbogățită, a volumului Scrise-n furtună, apărut în 2008 în ediție anastatică. Editoarele au adăugat celor 21 de poezii din caietul manuscris datând din perioada alungării din Blaj și a detenției (interesante în contextul literaturii carcerale și al evoluției tradiționalismului după război) scrisorile trimise de cărturar acasă, la Blaj, precum și documente din
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
s-a liberalizat regimul comunist, Securitatea nu se liberalizase deloc, iar impactul ei negativ asupra vieții publice românești rămânea, chiar dacă în forme mai puțin ostentative, la fel de mare ca înainte. Poemele din Scrise-n furtună, s-a observat deja de la ediția anastatică precedentă, au alt ton decât cele din Cântece de pe coline. Sunt, firește, tragice și mesianice, dar nu la modul energic din poezia lui Goga. Este aspectul cel mai original, cred, al poeziei lui Radu Brateș, în numele căruia reintegrarea lui în tabloul
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
Bizanțul nostru deschiderea către toate zările a poetului George Ciorănescu. Grea în mână, grea de înțelesuri, cartea poate că nu ne va găsi dormind, cum s-a întâmplat apostolilor în răcoroasa grădină Ghetsemani! 1 Editura „Universal Dalsi”, Buc., 2003; ediție anastatică a antologiei cu același titlu, apărută în anul 1985, la München.
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
Acasa > Stihuri > Momente > EUGENIA ȚARĂLUNGĂ - POEME LA DOMICILIU Autor: Eugenia Țarălungă Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului CÂT SPAȚIU SĂ OFERI? să salvăm integralitatea spuneau agitatorii aligatorii acesta părea cuvântul de ordine anastatic reprodus pe toate zidurile spitalului pe tricourile guarzilor pe tatuajele brancardierilor din Moartea domnului Lăzărescu clima era temperat-continentală mama era căldura căldura era mama tata era răceala răceala era tata spiritus rector arcul costal este hemispiralat opus verticalei și orice
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
control (CNATDCU, CNCS, ARACIS etc.) 5 p. fiecare atribuție *7) Lucrările se consideră exclusiv la categoria din care fac parte, deci nu pot fi punctate decât o singură dată. La subpunctele 1.1., 1.2. și 1.3, pentru lucrările republicate (în ediții anastatice, revizuite sau/și augmentate), se ia în considerare o singură ediție - cea indicată de candidat. *8) Se pot folosi, orientativ, listele elaborate de către Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS). Încadrarea rămâne la latitudinea comisiei de evaluare, în corelație cu evoluția
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294783]
-
control (CNATDCU, CNCS, ARACIS etc.) 5 p. Fiecare atribuție *6 Lucrările se consideră exclusiv la categoria din care fac parte, deci nu pot fi punctate decât o singură dată. La subpunctele 1.1., 1.2. și 1.3, pentru lucrările republicate (în ediții anastatice, revizuite sau/și augmentate), se ia în considerare o singură ediție - cea indicată de candidat. *7 Se pot folosi, orientativ, listele elaborate de către Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS). Încadrarea rămâne la latitudinea comisiei de evaluare, în corelație cu evoluția
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294784]