3,145 matches
-
de ajutor...Am sărit să vedem ce e, dar ne-au ieșit în cale jandarmii. Cu arma întinsă. Gata-gata să tragă. Înapoi! ne-a spus un plutonier... Aici nu e de voi! E treabă de Stat. Cum arăta plutonierul ? întrebau anchetatorii, oamenii lui Horia Sima. Țăranii au o memorie și un spirit de observație grozave... După răspuns a fost identificat nenorocitul. Iar după el au urmat ceilalți. Nici șoferii n-au scăpat! Am citit declarația plutonierului. Vechiul meu prieten, Alecu Rioșanu
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
Văzând pregătirile, condamnații atârnați de speteze, au început să strige după ajutor.Tot înjurând și tot mai grăbiți, ofițerii ne-au pus în spatele condamnaților. Câte doi cu lațul trecut peste beregată. - Cine a pus ștreangul “Căpitanului” ? a întrebat cineva din anchetatori. Domnul maior ajutat de ofițeri. Ne-a ordonat să strângem până nu le mai tremură genunchii. Condamnații țipau, se rugau, plângeau. Singurul care a vorbit a fost Codreanu. Avea o voce care ne-a speriat..” Vă vede Cel de sus
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
se făceau vinovați de crime de război sau crime împotriva umanității. Nici una din guvernările care s-au perindat din 1990 și pînă în 1994 nu a vrut să traducă în justiție miniștri de interne, comandanți de închisori, comandanți de lagăre, anchetatorii penali care se făceau vinovați de torturi, crime etc. Acum, mi se pare dificil de realizat... Mulți dintre ei au dispărut (Drăghici a fugit «cu voie» în Ungaria, Nicolski a murit) sau se află din nou la putere transformați în
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
spaima În suflet”. Capitolul al cărui titlu a devenit și cel al cărții prezintă felul În care regele Înscena uciderea celor care nu se conformau regimului. Eternul suprasimbol al regelui reapare, atât legat osmotic de păr, la interogatorii („chelia lui [anchetatorului] ar fi avut nevoie de frizerul companiei care Îl Îngrijise și pe bunicul meu”; „la fel cum printre figurile de șah exista un rege care se Înclină, În anchetator exista un rege care ucide”), cât și drept cauză a folosirii
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
regelui reapare, atât legat osmotic de păr, la interogatorii („chelia lui [anchetatorului] ar fi avut nevoie de frizerul companiei care Îl Îngrijise și pe bunicul meu”; „la fel cum printre figurile de șah exista un rege care se Înclină, În anchetator exista un rege care ucide”), cât și drept cauză a folosirii firelor de păr cu rolul de indicii care să ateste controalele Securității În locuințele suspecților („Erau mici semne șirete (...) care ne spuneau dacă În absența noastră (...) Securitatea fusese acolo
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Lupte pe care fiecare le duce cu propriul sine, Într-o tăcere deplină, a gândurilor care nu pot fi fixate În cuvinte. Singura posibilitate de a face față morții este demnitatea, stăpânirea de sine și orgoliul de a nu oferi anchetatorilor moartea prin sinucidere, atunci când ei Înșiși o sugerează: „Nu mă voi Îneca niciodată. Îmi vrea moartea și mă amenință cu râul - păi atunci n-are decât să se spetească și să ducă singur la capăt murdăria asta” - aceasta este reacția
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
și mă amenință cu râul - păi atunci n-are decât să se spetească și să ducă singur la capăt murdăria asta” - aceasta este reacția autoarei când, imediat după ce plănuise sinuciderea prin Înec fiindcă nu mai suporta teroarea, este amenințată de anchetatori: „În regulă, bine și-așa, te băgăm noi la apă. Până la fund”. Întâmplări banale și obiecte comune provoacă rememorarea dureroasă a unor aspecte legate de torturile suferite. Herta Müller oferă cel mai bun exemplu folosindu-se de imaginea unei reclame
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
fusese amenințată de către Securitate, situația ei fiind cu atât mai compromițătoare, cu cât avea asupra ei niște scrisori primejdioase. Noaptea alături de străină s-a transformat Într-una de coșmar, fiindcă scriitoarea o bănuia de spionaj, de complicitate cu cei doi anchetatori care o abordaseră. Ultima apariție a cămășii se face sub forma unui cadou primit de la un maistru blănar după ce autoarea fusese concediată de la fabrica de sârme. Iar obiectele devin relicve ale trecutului și-l „Împing la paroxism pe temeiul prezentului
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
treizeci de ani În România i se citesc În priviri: este Privirea Străină, pe care germanii o atribuie sosirii Într-un mediul nou, nefamiliar. Dar Privirea Străină este, de fapt, o marcă a lucrurilor aparent apropiate și cunoscute, pe care anchetatorii le Înstrăinează treptat de cel urmărit, prin incursiunile făcute În locuința sa, prin amprentele pe care le lasă pe obiecte, transformându-le În prilejuri de autoobservare, de retragere Încetul cu Încetul din spațiul pe care ceilalți Îl limitează tot mai
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
conform jargonului Securității), cât și “bandiți” rămași în localitățile de baștină, susținători logistici (“elemente nedispersate”). În decembrie 1949, primul lot a fost transportat la București, fiind judecat de Tribunalul Regiunii a II-a Militare. Spre stupefacția judecătorilor, dar și a anchetatorilor, toți deținuții au refuzat să-și recunoască declarațiile, arătând că au fost obținute prin aplicarea torturii fizice și psihice. Toți, în afară de Alexandru Alexandrescu. În aceste condiții, Tribunalul a amânat sentința, cerând un “supliment de anchetă”. În această fază a procesului
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
fost prinși introducând buletine false de vot în urnă, în urma dispoziției prefectului Gogu Popescu). În 1949 s-a alăturat mișcării de rezistență condusă de Gheorghe Arsenescu. Prins și arestat în 1949, în urma unei trădări. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Pitești (anchetatorul Cârnu). La 6 februarie 1950 A FOST DUS LA MARGINEA SATULUI IZVOARELE ȘI ÎMPUȘCAT. CADAVRUL A FOST LĂSAT LA LOCUL EXECUȚIEI, ca un avertisment pentru țăranii recalcitranți”. 2006 - Josef Pildner, în “Universul dâmbovițean” nr. 7 din 2-8 iunie 2006, a
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
înscris la Colegiul „Saint Patrick” din Londra în baza unui curriculum vitae și a unei declarații pe propria răspundere prin care își lua angajamentul ca, până la sfârșitul celor patru ani de studii, să prezinte documentele școlare din România. La audieri, anchetatorii au constatat că mai mulți martori din dosar, inclusiv tânăra obligată să se prostitueze, erau studenți la același colegiu londonez, majoritatea fiind în aceeași situație: fără liceu. Unii dintre ei nu erau nici măcar absolvenți de opt clase. În fața judecătorilor, Alex
Ţeapă românească totală, la Londra. Cinci milioane de lire acordate ilegal [Corola-blog/BlogPost/94059_a_95351]
-
cu aserțiunea că secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc! Personajul central al Catedralei este un inginer diferit de șefii de tipul "supraomului", din garda uzinală anterioară. Roman al actualității cotidiene, "justițiar", desfășurat chiar în mediul juridic, Anchetatorul apatic, 1972, este și unul erotic, în trei secțiuni, modern, riguros structurate. Narațiunea pierde din substanța factologică, devine insistent, fin și precis analitică. Este elaborată cu o vie însuflețire critică. Ca metaroman analitic in pregress și nu deliberativ, Anchetatorul apatic
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
juridic, Anchetatorul apatic, 1972, este și unul erotic, în trei secțiuni, modern, riguros structurate. Narațiunea pierde din substanța factologică, devine insistent, fin și precis analitică. Este elaborată cu o vie însuflețire critică. Ca metaroman analitic in pregress și nu deliberativ, Anchetatorul apatic impune o omologie structurală între existență și ficțiune. Ratarea existențială ajunge să fie substituită de realizarea anchetei romanești. Perspectiva narativă aparține unui tânăr procuror, un insolit anchetator, o conștiință apatică lucidă, (auto)critică, dar suspicioasă, nehotărâtă, relativistă, ce se
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
o vie însuflețire critică. Ca metaroman analitic in pregress și nu deliberativ, Anchetatorul apatic impune o omologie structurală între existență și ficțiune. Ratarea existențială ajunge să fie substituită de realizarea anchetei romanești. Perspectiva narativă aparține unui tânăr procuror, un insolit anchetator, o conștiință apatică lucidă, (auto)critică, dar suspicioasă, nehotărâtă, relativistă, ce se confruntă cu alte conștiințe iremediabil apatice, în special femei instinctuale, triviale dar cuceritoare. Prin ancheta-roman, el se află aproape în elementul său. Citim în Anchetatorul apatic un roman
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
procuror, un insolit anchetator, o conștiință apatică lucidă, (auto)critică, dar suspicioasă, nehotărâtă, relativistă, ce se confruntă cu alte conștiințe iremediabil apatice, în special femei instinctuale, triviale dar cuceritoare. Prin ancheta-roman, el se află aproape în elementul său. Citim în Anchetatorul apatic un roman critic, atât cu realitatea, cât și cu literatura. Cele care vor urma păstrează mai mult sau mai puțin evident aceeași dublă adresă critică și ironică. Deruta, 1973, un roman al clivajului dintre istorie, politică și cotidian, aduce
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
din barbarie, ca aceea care simte imboldul bizar și, totuși, istoric, de a-i face un soi de funeralii locale celui înecat la o vârstă încă tânără. "Deruta" este urmărită în două medii profesionale, artistic (abordat indirect, ca și în Anchetatorul apatic, unde anchetatorul se comportă totuși ca un scriitor) și industrial. Primul îl are ca protagonist pe Pavel Șușnea, cel de-al doilea pe Petrișor Staicu. Trecut într-un mod traumatic prin ultimul război mondial, Petrișor Staicu, un Mitică provincial
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
aceea care simte imboldul bizar și, totuși, istoric, de a-i face un soi de funeralii locale celui înecat la o vârstă încă tânără. "Deruta" este urmărită în două medii profesionale, artistic (abordat indirect, ca și în Anchetatorul apatic, unde anchetatorul se comportă totuși ca un scriitor) și industrial. Primul îl are ca protagonist pe Pavel Șușnea, cel de-al doilea pe Petrișor Staicu. Trecut într-un mod traumatic prin ultimul război mondial, Petrișor Staicu, un Mitică provincial, este, în noua
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
societatea "industrială" socialistă, curajos și poate riscant, prin perspectiva ironică și sarcastică, a punctului de vedere narativ, cu candoarea afectivă a protagonistei. Un roman-anchetă, dar într-un mediu nou, acela medical, este Măștile, 1979. Aici, conjunctura "juridică" face ca prietenul anchetatorului să fie excesiv judecat și pedepsit cu închisoarea, pentru că a făcut binele încălcând principiile impuse rigid. El a ajuns pentru două luni la închisoare, după ce a eliberat un fals certificat de sănătate. Dar inocentul pedepsit este un individ funciarmente bun
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
în pofida faptului că-i înlesnește plătirea unor polițe, atunci când își dă seama că își datorează buna situare intervenției unei dintre femei pe lângă un activist autoritar. Prezentul îl găsește pe tânărul acum maturizat, după treizeci de ani, ca obscur, dar incoruptibil, anchetator de delincvenți minori, într-un fund de provincie și în dispută cu autoritatea locală. Totul îi scapă până la urmă, pentru că tânărul pe care el îl reține, doar cu de la sine putere, se face nevăzut într-un mod senzațional. Ca într-
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
bizar și imprevizibil, este urmat cu energie narativă și gust pentru experiment (relatarea la persoana a doua), la tensiunea cea mai înaltă a ironiei și lucidității, și în Hărțuiala, 1984, o rememorare a anilor de studii juridice ai mereu prezentului anchetator. În primul plan al interesului literar se află Dănuț Bărbosu, un tânăr capricios, capabil de orice dedublare, personaj emblematic pentru o lume a simulării și a figurației în neant. El este declarat nebun, ajunge material didactic viu pentru psihiatri, unde
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
pun întrebările: "Greu ca un drug, pumnul lui mă izbi peste gură.", observă, în Vals, elevul Ursescu, suspectat de furt, "O flacără caldă flutură în fața ochilor mei, dar c-un nou pumn pedagogul stinse flacăra." (p. 25) Complicitatea sado-masochistă între anchetator și victimă se instalează însă repede, nu numai pentru că elevul într-adevăr furase, dar și din cauză că pedagogul (probabil, un fost torționar) știe să alterneze momentele educative de groază cu cele de grijă părintească: Îmi întinse batista lui, galbenă cu pătrate
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
ambiguu, de bolnavi aflați în curs de tratament și deopotrivă de persoane internate mai degrabă pentru a fi scoase din circuitul social, ca într-o instituție penitenciară. Ambiguă este de altfel și atitudinea medicului, un psihiatru ce pare uneori un anchetator travestit. Terapie sau interogatoriu, el o îndeamnă pe Ioana, fiindcă ea este tînăra femeie adusă în stare de inconștiență la spitalul de psihiatrie, să-și reconstituie viața de pînă atunci. Aparent, un exercițiu de refacere a memoriei, o anamneză, un
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
un discurs (= romanul) cu mai multe funcții. Două sînt indiscutabile, de autojustificare, una, de auto-valorizare cealaltă. O a treia este probabilă. E funcția de disimulare: cum Ioana se teme de medic, în care i se pare uneori a desluși un anchetator mascat, nu e deloc sigur că reconstituirea pe care i-o livrează (și pe care, în fond, ne-o livrează!) e cu totul sinceră. În orice caz, ea nu este o povestitoare neimplicată, o naratoare neutră, un cronicar impasibil, ci
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
putea să aibă aceeași soartă. De altfel, încă în aprilie '60, el a fost obligat să dea Securității o declarație despre relațiile lui cu Petru Dumitriu și despre rolul său în scrierea Cronicii de familie. Nu se știe, deocamdată, dacă anchetatorii sînt cei care i-au impus lui Vinea referirile și la Cronică de familie, conform unei înscenări deja proiectate, sau dacă Vinea e cel care le-a dat acestora, prin informațiile oferite, ideea acelui scenariu al paternității multiple a romanului
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]