605 matches
-
cum tot se pune acum accentul foarte mult pe dezvoltarea intelectuală, sunt “de facto” și cam prea multe nepotriviri. Despre polarizare și “determinări” sunt foarte multe de comentat, dar numai menționând pe vechii greci ce au spus foarte frumos despre androgin, anume că zeii erau invidioși pe el și l-au tăiat în două, iar de atunci o jumatate de sfera caută permanent cealaltă jumătate, numai că la nivelul fiuecarei persoane în parte trebuie să-și rezolve “căutarea”și să și-
RELATIILE DINTRE SEXE? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poate_incununa_casatoria_p_valerian_mihoc_1374585527.html [Corola-blog/BlogPost/364182_a_365511]
-
putere să-l părăsească în această grație divină, atunci când sufletul său va rătăci pe alte orbite ale trăirii, și când iubirea lor va fi în primejdie?! Ea glumise, spunându-i odată că se apropiase de el să refacă mitica ființă androgină și să-și înșele singurătatea care amenința să pună stăpânire pe ea.În singurătate își transformase închipuirea în slavă, fiindcă o atinseseră îngerii în vis. Cântau la unison, nu numai imnul senzualității, ci duceau cu ei și regretul primilor oameni
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
de albine, ca să-și „închidă bucla“ în făurar / februarie, luna iubirii, a sfinților dragobetieni / valentinieni - ceea ce trimite, fie la regăsirea emisferelor androginice de după chirurgia făcută de Zeus și de armata-i de bune asistente-zeițe asupra oamenilor-sfere (botezați de heladici drept „androgini“), desigur, pentru o „absolută“ iubire de numai un an („cosmic“), fie la nuntirea telurică a idealei perechi, Cosânzeana - Făt-Frumos, în nășirea celestă a sacrei perechi secunde din tedrada Zalmoxianismului, Lună - Soare; „binomul erotic“, emisferele Yin - Yang etc. au „corespondent lirico-semantic-sincretic
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” by http://revistaderecenzii.ro/ion-pachia-tatomirescu-emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-cantarea-cantarilor/ [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
permanentă incertitudine, de unde tonul profund elegiac al majorității poemelor, plutind ca o ceață de sunete aurii pe o vale de mirezme. Fără-ndoială, Vasilica Ilie e o poetă autentică, o vitalistă luptând pentru împlinirea într-o iubire totală, spre refacerea androginului antic despre care cuvânta Platon în „Banchetul”. La intențiile autoarei concură din plin Sfânta Natură cu alaiul anotimpurilor: poeta înflorește cu primăvara, se impune cu vigoarea fierbinte a verii, rodește bogat în toamna tainelor și își domolește trăirile în tăcerea
PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_1405866997.html [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
-
cu alaiul anotimpurilor: poeta înflorește cu primăvara, se impune cu vigoarea fierbinte a verii, rodește bogat în toamna tainelor și își domolește trăirile în tăcerea iernilor visătoare. Deci, eroina este a naturii în întregul său puternic și definitoriu. Și totuși androginul (perechea perfectă!) nu se realizează deplin, cauza fiind lipsa participării efective a lui Yng alături de Yang din dualismul asiatic. De aici starea de neîmplinire, care devine nesiguranță, iar poemele se zidesc elegiac. Deci masculinul este cețos, inactiv, puțin prezent, greul
PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_1405866997.html [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
-
zi însemnă Un mult prea frumos mai târziu. *** Mai plutește duhul rău prin casă, Parcă e adusde un v-t rău, Duhul ei, a fostr cândva frumoasă? Nu a fost, avea suflet de zmeu. Dublă-nchipuire, înșelare Pentru simțuri, vechiul androgin. Ce trăiește poate-n fiecare, Duhul ei se-ascunde în cîmin, De acolo urlăân miez de noapte, Se-mpreună cu iadul, nu mai are Chip, nici nu mai e-arătare. Astflel, că repet versuri furate- „Tu, pe veci pierdută, veșnic
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
asemenea pledoarie, autoarele de față doresc implicit să demoleze acel principiu devenit un veritabil fetiș (prin efortul deșănțat al mass mediei de joasă înălțime), care proclamă ca ideal feminin un singur tip uman, cel al femeii obligatoriu tinere, cu alură androgină, aseptică, de parcă ar trăi doar în Biafra. Adversare sagace ale oricărei falii strident asimetrice dintre corp și psihic, Doina și Constanța, prin însăși exemplul lor de viață și profesie, se desolidarizează de acele femei, din păcate din ce în ce mai răspândite numeric, care
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – by http://uzp.org.ro/renaste-in-fiecare-zi-decupaj-de-suflet-si-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
nu în universul sacru al Sfintei Treimi, ci în templul profund transfigurat al Fiarei, acolo unde marile orgii antice sunt readuse din întuneric la lumină prin ditirambii extrem de agresivi ai contemporaneității. Aici, cumplitul Baphomet joacă rolul demonului hâd, cu fibră androgină și convingeri, evident, antichristice, care, aidoma bacchantelor din anturajul zeului Dionysos, sfâșie cu „goale mâini” (Euripides), într-un chip deloc imprecis, tot ceea ce întâlnește în cale: minți, suflete, conștiințe (desigur, unde ... Citește mai mult „Acum trăim într-o sărăcie nu
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
nu în universul sacru al Sfintei Treimi, ci în templul profund transfigurat al Fiarei, acolo unde marile orgii antice sunt readuse din întuneric la lumină prin ditirambii extrem de agresivi ai contemporaneității. Aici, cumplitul Baphomet joacă rolul demonului hâd, cu fibră androgină și convingeri, evident, antichristice, care, aidoma bacchantelor din anturajul zeului Dionysos, sfâșie cu „goale mâini” (Euripides), într-un chip deloc imprecis, tot ceea ce întâlnește în cale: minți, suflete, conștiințe (desigur, unde ... XXX. MAGDALENA ALBU - CAMPANIA „DONÂND O CARTE, LUMINEZI UN
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
și de găină (baba). Cocoșul și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova, Iași, 1991, p. 164. Tot aici se fac și alte trimiteri interesante la androgin ). Cocoșul zămislește simbolic păsări, cirezi de vite și o movilă de galbeni, pe cînd găina - un fleac de mărgică, pe care o înghițise pe drum. Găina, ce simbolizează pe babă, este omorîtă în bătaie, baba ajungînd o comică găinăreasă, iar
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
aștrii-s, meteor-meteorit, O parte sunt din mare Univers, Un bulgăre de piatră prăvălit. La fel a fost iubirea-mi trecătoare, Lumina-a dat în cer o clipă doar Noptatic veșniciei care doare Din sufletul abis fără hotar. -Eu caut androginul rătăcind, Pierdut între înalturi, undeva, Eu, floare cea albastră, rotunjind O sferă, învârtindu-mă spre-o stea. Născute flori și fluturi care zboară Să poarte mai departe în duet Aceleași legăminte într-o doară, Același vals teatral și desuet Din
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413099376.html [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]
-
flori și fluturi care zboară Să poarte mai departe în duet Aceleași legăminte într-o doară, Același vals teatral și desuet Din pulbere și apă le-am crescut Cu sufletul mereu nemuritor... Rămâneți consternați în trup de lut, Fragmente de-androgin rătăcitor! E plină floarea-albastră de mistere, De cratere și pietre negre, tari, Ne-ntoarcem fiii ei, pierduti prin ere, Ca florile și fluturii sprințari. Și-n țărmuri arcuite de dogoare, Prin dune aurite și pustii, În locul unde pasul e lentoare
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413099376.html [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]
-
artistică. Versurile curg limpede ca un „râu în lumina care-n suflet sapă” ( Am nevoie de tine). Doar iubind poeta se simte adânc cufundată în veghea divină. Și ca o contrapondere a liricii feminine, Alexandra Mihalache își revendică un destin androgin, rostind în locul bărbatului cuvinte de iubire în poeme tulburătoare. Ori, sunt mesajele pe care ar dori să le audă de la iubit: „Frumoasa mea de doruri mângâiată/ Eu am rugat ninsoarea să te cheme,/ Mătase să aștearnă în poeme -/ Privirea ta
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
decât vor ochii tăi să cuprindă” Absență Adresivitatea este intimă într-un dialog cu persoana iubită, un dialog care ține oniric o stare de continuă dragoste, depărtarea fiind chiar motivația acestei apropieri între ființele care se iubesc. Ajung la mitul androginului lui Platon din Banchetul, preluat de mulți scriitori (găsit în mitologiile arhaice dar și în literatura română modernă, Adam și Eva de Liviu Rebreanu, Mefistofel si Androginul de Mircea Eliade: „Acele făpturi omenești din vremurile acelea era un bărbat-femeie, numit
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
fiind chiar motivația acestei apropieri între ființele care se iubesc. Ajung la mitul androginului lui Platon din Banchetul, preluat de mulți scriitori (găsit în mitologiile arhaice dar și în literatura română modernă, Adam și Eva de Liviu Rebreanu, Mefistofel si Androginul de Mircea Eliade: „Acele făpturi omenești din vremurile acelea era un bărbat-femeie, numit androgin, iar alcătuirea lui, ca și numele, ținea și de bărbat și de femeie”. Androginii aveau patru mîini și patru picioare, și un singur cap cu două
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
lui Platon din Banchetul, preluat de mulți scriitori (găsit în mitologiile arhaice dar și în literatura română modernă, Adam și Eva de Liviu Rebreanu, Mefistofel si Androginul de Mircea Eliade: „Acele făpturi omenești din vremurile acelea era un bărbat-femeie, numit androgin, iar alcătuirea lui, ca și numele, ținea și de bărbat și de femeie”. Androginii aveau patru mîini și patru picioare, și un singur cap cu două fețe, formînd un tot întreg. De atunci oamenii își caută perechea „trupul dintru început
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
că el ne va reașeza în vechea noastră stare și, vindecîndu-ne rănile, ne va dărui fericirea deplină”. În poezia domnului Berghian această căutare a jumătății sufletești depășește neliniștea, nesiguranța, acestă căutare se desfășoară doar ideatic, întregul având ambele fețe ale androginului, iubirea e un unic și sintetic format și numai reflexivitatea și simbolistica gesturilor, definitorii ei, este preocupare poetică. Dincolo de timp, versul poetului nu găsește doar o corespondență în metafora stării sau o imagine plastică (zborul lăstunilor de exemplu) pentru expresivitate
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
cu ideea de iubire iar confesiunea devine concretețe, detaliu de aplicare în echilibristica și compensarea eventualelor sinusoide contemplative. “tu îți dorești balade pentru eternitate și dimineți interzise există doar păsări cu nume de piatră ocazional orizontale arcade.” Aplecare Iar mitul androginului reîntregit duce finalizarea iubirii ca apropiere ideatică, eternizată, absolutizată, singurătatea, absența ființei iubite fiind doar o îndurerare pasageră, pentru că.... “E bine, spui, că mă iubești la fel. Deschide larg fereastra, să mă doară Îmbrățișarea ta, cum face el Și-am
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
Chiar și atunci venea înadins o zi în care Cupidon, inspiratorul iubirii, îi dăruia un Trandafir ca recompensă pentru muțenia sa și a-i da avânt să nu se destăinuie nimănui. Dar (și doar) în acea clipă se ivea poetul- androgin spre a ofranda meditabund nume creatului sacral. Numai atunci, în starea de a fi sub Trandafir, trinitatea Cupidon (energia iubirii, capacitatea de a pune lucrurile în tălmută mișcare, Vlavia, prin urmare), Andros (principiul-foc, masculin, al luminii) și Gyne (preceptul-apă, feminin
A TREIA VOCE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/luminita_cristina_petcu_1427794186.html [Corola-blog/BlogPost/369168_a_370497]
-
te uiți când ești gătit“! / am ascultat smerit / iatămă-s în curu’gol, / pe un nor... (p. 9). Mai la vale de-aceste texte ale „deschiderii“ dialogurilor lirice zaharian-țârliene, interesantul erou al poemelor, ivit ianusbifrontic, prin „sudură în oglindă“ a jumătăților Androginului, „jumătatea-înger“ și „jumătatea-înger[iț]ă“, își arată irepresibila-i sete de ludic, participă la o serie infinit-cotidian-cosmică de evenimente. Ea-El / Eroul Liric „se împiedică de vise“, se joacă de-a metafora, dar inventează și «un joc în doi», cu interdicția
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Prof_dr_ion_pachia_tatomires_ana_maria_gibu_1367152445.html [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
Chiar și atunci venea înadins o zi în care Cupidon, inspiratorul iubirii, îi dăruia un Trandafir ca recompensă pentru muțenia sa și a-i da avânt să nu se destăinuie nimănui. Dar (și doar) în acea clipă se ivea poetul- androgin spre a ofranda meditabund nume creatului sacral. Numai atunci, în starea de a fi sub Trandafir, trinitatea Cupidon (energia iubirii, capacitatea de a pune lucrurile în tălmută mișcare, Vlavia, prin urmare), Andros (principiul-foc, masculin, al luminii) și Gyne (preceptul-apă, feminin
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Chiar și atunci venea înadins o zi în care Cupidon, inspiratorul iubirii, îi dăruia un Trandafir ca recompensă pentru muțenia sa și a-i da avânt să nu se destăinuie nimănui. Dar (și doar) în acea clipă se ivea poetul- androgin spre a ofranda meditabund nume creatului sacral. Numai atunci, în starea de a fi sub Trandafir, trinitatea Cupidon (energia iubirii, capacitatea de a pune lucrurile în tălmută mișcare, Vlavia, prin urmare), Andros (principiul-foc, masculin, al luminii) și Gyne (preceptul-apă, feminin
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
pre-creștinismul lor fabulos, (cu peste 1000 de ani înaintea iudeo-creștinului „invadator” Hristos) credeau de atunci în nemurire, iar în societatea lor femeia era egală bărbatului și nu aveau sclavi! Străbunii noștri, așadar, priveau și-nțelegeau Divinitatea ca pe un Principiu Androgin, ca Matcă sau Matrice integrală a încolțirii tuturor celorlalte componente ale Vieții! De aceea îi pronunțau numele dintr-o răsuflare: DumneZăucuDumneZâna, sintagmă generică a contopirii tuturor începuturilor! De aici și conceptualizarea formulei Deoumaniste pentru Divinitate, pe care o intuim a
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
a expresiei simbiotice mai sus subliniate, sugerează ideea de sămânță, de mugure al vieții și, componenta feminină a aceleiași ziceri semnifică sau este receptată ca bază fertilă, roditoare, deci sine-qua-non-ă a ivirii și dezvoltării oricărui germene însuflețit. Acest principiu dual, androgin, în care credeau și Dacii străbuni, este însuși motorul esențial al Facerii, echilibrat în durabilitatea și perenitatea sa prin cei doi “stabilopozi” constituenți, care, prin îngemănarea de aport predestinat, înjumătățit, a părții naturale numită “tată” și a egalei sale, numită
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
numită “tată” și a egalei sale, numită “mamă”, devine unitaritate conștientă de menirea și devenirea proprie, fără de care nu se poate ca specia să nască fii și fiice, adică să se continue prin urmași! Iar “concretul existențial” că Dumnezeu e androgin (adică și albușul și gălbenușul cu „bănuț” al aceluiași ou primar)- ne este arătat explicit prin bipolaritatea sexulă a zidirii sale excepționale numită Om (dar nu numai) și se demonstrează universal prin faptul că orice femeie poate concepe și naște
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]