129 matches
-
substitut de istorie și de politică, gândite puțin altfel decât oficial (dar acest "puțin altfel" însemna enorm). Cronica... lui Petru Dumitriu a fost o alternativă senzațională la istoria oficială, alternativă atractivă (așa precară cum era în adevărurile ei trucate) prin anecdotica măruntă sau prin secretele mai mult sau mai puțin cifrate. Trebuie să înțelegem din roman că tot trecutul nu e decât un preambul al prezentului, o simplă anexă a lui. Toate teoriile din epocă despre proletcultism, înlocuit ulterior cu noțiunea
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
spaimă și oroare, adică, să mai facă olecuță de ordine într-o țară pe care mulți nu și-o puteau imagina fără Iliescu la putere. A vorbi acum, în aceste momente dramatice pentru fragila democrație românească, despre expoziții curente, despre anecdotica vieții noastre artistice sau despre orice altceva din aceeași categorie ar dovedi, cel puțin, absența unei minime pudori. Cînd forțele oarbe se răzvrătesc în jur, cînd gregaritatea iese din nou la suprafață asemenea unei lave încinse, iar comportamentul patologic și
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
uralele publicului/ de la alte-aceleași alegeri generale și totale" (un fir subțire de salivă în colțul gurii). Dezmeticit din visul uranic-localist al șaizeciștilor socotiți de frunte, Nicolae Prelipceanu se consacră unui antilirism care, înlăturînd poeticul "pozitiv", îl înlocuiește cu cotidianul, narativul, anecdotica, propunînd printr-o asemenea năpîrlire o formulă de poezie cu alura firescului. Repulsia față de realitate îi fixează atenția pe această realitate inconfortabilă, anostă, greu de suportat pe care o înregistrează în exclusivitate. Polii morali între care oscilează sînt sarcasmul și
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
în zilele trecute. Pe urmă i-a relatat conținutul unui panou aflat într-un cabinet de protecția muncii: Oameni buni nu uitați că v-ați născut fără piese de schimb, o observație destul de inteligentă și adevărată, considera el și prin anecdotica ei destul de ușor de memorat. Ajuns acasă pentru câteva momente, să ia câteva lucruri de îmbrăcăminte solicitate telefonic de Fana, în mijlocul holului, privind către Sidonia care fuma de una singură la bucătărie, a exclamat: A, maman s-a dat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
după caz, cafea sau informații. Și oferindu-i, tot după caz, afecțiune ori sprijin. Perioada e dură, iar concurența unificatoare a statului e nemiloasă. Abia de aici încolo se produce transformarea unei cărți plăcute într-una deconcertantă. Căci, în definitiv, anecdotica din jurul unor vedete ale lumii artistice nu e în măsură să ia prin surprindere lectorul, așa-zicând, rodat. Se cunosc legendarele pelerinaje bucureștene ale lui Nichita Stănescu, s-a auzit de modestia gestuală a lui Marin Preda, s-a vorbit
La mica înțelegere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7614_a_8939]
-
tuturor cusururilor criticilor, ce frumoasă slavă adusă meseriei! Sar, de la articolele din Floarea de foc a lui Sandu Tudor, care-i aduc, încă înainte de punerea lor în carte, renumele - fama vagatur... - de "tânărul care l-a înjurat pe Arghezi", la anecdotica relațiilor cu Camil Petrescu, om schimbător, ca toți ai lui. Intrate în istorie, și repetate, cu actorii schimbați, de atîtea ori, dările de seamă despre lumea, vorba hulitului Arghezi, "în care toate doar au fost/ și nu mai sunt acum
Statui? by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7256_a_8581]
-
anatomia până înlocuiește complet și răstoarnă chiar rigiditatea patriotard colectivistă a primelor formule. Hazul trebuie să fi fost deplin în epocă. Cenzura era păcălită cu numai două trei artificii retorice. Ceea ce nici nu-i mult, în definitiv. Să părăsim, totuși, anecdotica aceasta ready made. Pentru că, dincolo de vâna piezișă, polemică, arțăgoasă, irascibilă și subversivă, există la Eugen Negrici o enormă energie pozitivă. El nu-i numai un constrictor, ci în primul rând un constructor. Critica lui literară rezultă prin interferarea impulsurilor teoretice
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
din perioada studiilor universitare și aici a trăit o viață, revenise și în acest fel, simbolic, în urbea natală, unde, împreună cu colegii de liceu Radu Petrescu și Costache Olăreanu, începuse joaca de-a scrisul. Omogenitatea lor ca grup literar și anecdotica primelor isprăvi adolescentine explică de ce li s-a spus „Școala de la Tîrgoviște”. Altfel, Radu Petrescu se născuse în București, iar Costache Olăreanu la Huși, doar perioada juneței petrecîndu-și-o în vechea cetate domnească. El, Mircea Horia Simionescu, avea să se reîntoarcă
Ultimul mare „tîrgoviștean“... by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/5516_a_6841]
-
încă o dată număru-mi de telefon (13.78.05), caută-mă când revii în București. Poate să nu-ți fie absolut de prisos ceea ce vom discuta. În orice caz, ceea ce socot eu să-ți dau sunt materiale care țin de curiozitățile, anecdotica și abaterile de la obișnuit ale fenomenului artistico-literar de la noi și de aiurea; un fel de jurnal și de miscellanee, cu notații scurte, profiluri, amintiri (vai! dar câteodată...) cu complicități sarcastice, cu pigmenți acizi ș.a.m.d. Sper să nu depășesc
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
că, neținându- se de ea, autorul reușește s-o compromită definitiv până la sfârșitul lecturii: aproape toți sunt la un pas de alcoolism, aproape toți comit infidelități conjugale, aproape toți se comportă după norme periferice. |sta să fie misterul scrisului? Dincolo de anecdotica propriuzisă, se ridică, am senzația, o întrebare cu plafon mai larg: cum se poate face, totuși, o portretistică literară cinstită? Cu alte cuvinte, una care să nici nu măsluiască adevărul biografic, prin idealizare grosolană, dar nici să nu devină spectacol
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
al breslei literare, avid să învețe secretele meseriei. Cei doi scriitori maturi i-au dat sfaturi utile și, mai ales, multe informații despre lumea românească din prima jumătate a secolului, despre familiile boierești și declinul lor, despre fauna literară, moravurile, anecdotica, ambientalul etc. care au fost topite în materia romanului Cronică de familie. În schimb, Petru Dumitriu l-a ajutat pe Vinea să obțină un contract editorial pentru o traducere din Shakespeare (drama Hamlet, publicată în1955, la E.S.P.L.A., sub semnătura lui
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
un contur mai articulat al reflecției programatice asupra demersului critic. Discursul critic nu mai este, acum, „impresionist”, saturat de volute stilistice, cu exces de metafore, ci mai degrabă neutru, sobru, consistent, cu substrat informativ și bibliografic solid. Fără să fetișizeze anecdotica sau biografismul, Cornel Ungureanu situează opera în context social și istoric, detașându-se de actualitatea literară strictă și comentând scriitori din epoca interbelică (Ion Pillat, Lucian Blaga, Hortensia Papadat- Bengescu), prilej de a amplifica orizontul lecturilor, într-o tentativă de
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
dosare de probleme politice, pe care le-ar fi putut dezvolta eseistic, juridic, filosofic sau sociologic, dar nu a avut răgazul unei elaborări adecvate. Alunecă adesea într-o memorialistică justițiară și pamfletară. Digresiv și nesistematic, Petre Pandrea e savuros în anecdotica din jurul personajelor sale celebre, din protipendada politică, mai veche sau mai nouă. E un anti-brătienist violent, cu argumentul reprimării sângeroase a răscoalei din 1907. Dar nu numai atât: "În 1915, Ionel Brătianu și Barbu Știrbey au dat dispoziții de ucidere
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
și de imperativele unei credințe implicite, pictorul identifică - și, în parte, construiește - o lume intermediară, o a treia realitate, perfect îndreptățită și inteligibilă în principiu, dar complet lipsită de suport exterior și de orice existență în istoria măruntă sau în anecdotica experienței individuale. În mod paradoxal, instrumentul percepției nu mai este aici ochiul exterior, fiziologia previzibilă a privirii, ci memoria, ochiul interior, capacitatea mentală, oarecum extrasenzorială, de a genera și, mai apoi, de a fixa viziuni. Pictura lui Vladimir Zamfirescu pune
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
cea mai recentă carte e cu atât mai autentică cu cât nu mai are nimic de demonstrat din punct de vedere stilistic. Lipsesc, poate, piesele de rezistență, însă imaginarul e mai autonom, iar vocea, mai coaptă. Ce-i drept, însăși anecdotica volumului pare să vizeze o etapă ulterioară în biografia personajului central. Erupțiile încrâncenat-adolescentine la suprafața discursului dispar, de aceea, în favoarea unei resemnări transcrise sub forma albă a procesului-verbal. Primul poem, cel mai puternic din volum, așa se și numește: „Maică
Post-sentimente by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4168_a_5493]
-
să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi toți. Amin”. Eu cred că trebuie reținut și subliniat faptul că interesul cărții nu stă atât în faptele relatate, cât în deschiderea duhovnicească (de care am pomenit și mai sus): căci anecdotica se completează, se întregește și se transcende prin adevărate pagini de Filocalie contemporană, relevând cu prisosință că în temnițele comuniste, în jurul unora ca: Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Daniil Sandu Tudor, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Ioan Gh.
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII? de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/384831_a_386160]
-
noua sa carte: Celălalt Ioan, povestiri, Editura Sitech, Craiova, 2015: “ - Va fi răgaz, va fi și tihnă. Atunci am zis inimii mele: ‘Haide! Vreau să te încerc cu veselie, și gustă fericirea’. Dar iată că și aceasta este o deșertăciune”. Anecdotica acestui volum e vie, pe alocuri pasionantă, ea vizează diverse întâmplări, relatate cu o minuțiozitate când compasivă, când vag ironică, niciodată rece, crudă sau distantă. Cadrul este divers: un târg de provincie, zugrăvit, cu umor și duioșie acidă (Aura singurătății
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
lumii acesteia pământești, din a doua jumătate a secolului al XX - lea!... Eu cred că trebuie reținut și subliniat faptul că interesul cărții nu stă atât în faptele relatate, cât în deschiderea duhovnicească (de care am pomenit și mai sus): anecdotica se completează, se întregește și se transcende prin adevărate pagini de Filocalie contemporană, relevând cu prisosință că în temnițele comuniste, în jurul lui Valeriu Gafencu, s-a constituit, mutatis mutandis, o mișcare spirituală corespunzătoare celei promovate, dincoace de gratii, de gruparea
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
se pronunțe asupra acestui document”), această carte este fără îndoială una dintre cele mai bune din întreaga literatură a închisorilor. Dar interesul ei nu stă atât în faptele relatate, cât în deschiderea duhovnicească (de care am pomenit și mai sus): anecdotica se complinește și se transcende prin adevărate pagini de Filocalie contemporană, relevând cu prisosință că în temnițele comuniste, în jurul lui Valeriu Gafencu, s-a constituit, mutatis mutandis, o mișcare spirituală corespunzătoare celei promovate, dincoace de gratii, de gruparea „Rugului Aprins
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
final, fără putință de greșeala, ar fi -niciuna. Sigur, cu anumite nuanțări și explicații punctuale. Folosind o limbă românească uzuală, comuna, si marcat de poetica tradiționalista a formulării identitare, poetul uneori începe admirabil poemul, dar îl încheie cam derizoriu, în anecdotica pură, chiar dacă în stilul neaoș moralizat a lui Marin Sorescu. Dacă e vorba de o evoluție interioară, discretă, intimă, putem analiza două texte întâmplător puse față în față: “Pasăre măiastra”(cu indicația North Carolina 5 aprilie 2004) pag. 96 și
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
textuală, abordăm, ca pe-o necesitate, impusă de asimilarea intelectuală a mesajului (întrucât, sesizându-i, intuitiv, profunzimea, dorim să-l scrutăm mai atent și să-l înțelegem), cea de a doua lectură - cea structural-funcțională. Aceasta lasă deoparte, lasă în urmă, anecdotica și, dat fiind că ține de teoria literară, caută configurații și mecanisme. Așa se face că un studiu cât de cât aplicat și răbdător va releva, drept model al nucleelor prozastice (micro-evenimentele pomenite mai sus) cercul; și drept model al
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
lumii acesteia pământești, din a doua jumătate a secolului al XX - lea!... Eu cred că trebuie reținut și subliniat faptul că interesul cărții nu stă atât în faptele relatate, cât în deschiderea duhovnicească (de care am pomenit și mai sus): anecdotica se completează, se întregește și se transcende prin adevărate pagini de Filocalie contemporană, relevând cu prisosință că în temnițele comuniste s-a constituit, mutatis mutandis, o mișcare spirituală corespunzătoare celei promovate, dincoace de gratii, de gruparea „Rugului Aprins” de la Antim
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
jaf, înainte de a-și schița măcar demagogia electorală publicând lozincile ieșirii din criză, iar deciziile politice majore noi le încredințăm, auzi, Curții Constituționale! Am ajuns, când se moare masiv de criză, să nu se dezbată programe de redresare, ci doar anecdotica reîmpărțirii politic mafiote a puterii de stat jefuitoare! Cum să nu vină atunci peste noi implacabil Explozia Socială ca la 1907 sau, mâniindu-se Atotputernicul, Marele Cutremur Catastrofal anticipat statistic, ca în anul de necotitură 1977, când extrem de puțini intelectuali
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
să le deslușim și să le parcurgem, oricât de sumar. Accedem, deci, în acel areal căutat și găsit de narator, în “camera cu iluzii, pe care (declară, confesiv, eroul, n. n. ) nu știu s-o numesc altfel decât suflet”. Mai întâi, anecdotica iubirii (a erosului), fie ea umană ori mitică. Sunt trecute în revistă, evident, cu toate agrementele expunerii meditative, vag - și asumat - patetice, cupluri și povești (“povestiri”) de viață curentă sau extrase din ficțiune și mit (idila de la Ponor, drama umilitoare
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
e adevărată: Coșbuc e locul unde s-a întâmplat totul. Chestia cu generațiile și nostalgiile e că sunt constructe sociale, produse ale memoriei și identității culturale - adică invenții ale modernității, care nu pot fi demonstrate cu statistici și adevăruri istorice. Anecdotica ne salvează. Despre generația mea (România, 30-35 de ani) ne cam lipsesc datele, dar marketerii și brandurile sunt convinși oricum că avem o super putere de consum și ne vânează ca pe hoții de cai salvatorii economiei globale. Realitatea mea
Întâlnirea de 10+ ani: De ce (n-)am plecat din România? () [Corola-blog/BlogPost/338515_a_339844]