37 matches
-
este cel mai frecvent și abundent în plancton. Speciile de Cypridina sunt luminiscente și ofițerii japonezi le foloseau în timpul ultimului război mondial pentru a descifra mesaje, evitând astfel să apeleze la o lumină puternică. În afară de crustacee, mesoplanctonul include și chetognate, anelide și moluște. Chetognatele sunt animale fusiforme și transparente, carnivore. Cel mai cunoscut gen este Sagitta.Sunt indicatoare pentru deplasarea maselor de apă de salinități diferite și sunt folosite pentru detectarea curenților care favorizează răspândirea peștilor. Polichetele erante fac parte din
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
și Fidgi, aceste părți planctonice (ale speciei Eunice palolo) apar la suprafață la apusul soarelui în cantități uriașe iar băștinașii le colectează pentru hrană. Un fenomen asemănător are loc în apele scandinave de NE, în aprilie, la lună plină, cu anelide din genul Nereis. Moluștele planctonice fac parte din grupul pteropodelor. Dintre acestea, tecosomele au o cochilie. Se hrănesc cu fitoplancton pe care-l aglutinează cu ajutorul mucusului secretat. Sunt răspândite ain apele tropicale. Heteropodele sunt gasteropode adaptate la viață pelagica, piciorul
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
arhitecturi piranesiene, trasee labirintice sau lumile de clarobscur din românele lui Dickens (de un puternic efect sînt structurile reticulare care refac parcă atmosferă sumbră din ,Marile speranțe") ; alteori ele trimit la nave naufragiate (năpădite de alge și microorganisme), la regnul anelidelor, la un agregat industrial sau la o ,softsculpture". Tonul acestor obiecte poetice, care actualizează și potențialitățile unui sculptor disimulat, este liric și melancolic. Născut în 1943 la Craiova, absolvent al I.A.P. Nicolae Grigorescu 1974 EXPOZIȚII ÎN ȚARĂ - Trienala de
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
devine rigidă și formează exoscheletul crustaceelor, de exemplu al melcilor. Chitina găsită în cuticul artropodelor este chitină alfa, în care lanțurile de molecule de chitină sunt alineate de manieră antiparalelă prin legături de hidrogen. La brahiopode, la cefalopode și la anelide se găsește chitină beta unde lanțurile de molecule sunt aliniate de manieră paralelă. Chitina gama este mai rară, întâlnită la brahiopode. La ciuperci, chitina este un component esențial al peretelui lateral și protejează celule fungince de mediul încojurător. Chitina participă
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind filopodele, copepodele, podocopidele și amfipodele. Moluștele sunt reprezentate de gasteropode - 60 de specii acvatice și 70 terestre ("Helix pomatia", "Carychium minimum") și bivalve - 30 de specii ("Anodonta cygnea", "Adacna vitrea). Anelidele din Moldova aparțin la trei clase: polichete (2 specii, incl. "Hypania invalida"), oligochete - întâlnite în mediul acvatic și terestru ("Achaeta bohemica", "Lumbricus terrestris") și hirudinee ("Hirudo medicinalis", "Helobdella stagnalis"). O atenție deosebită este acordată nematodelor, ma ales celor fito și
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Sporozoea", încrengătura "Apicomplexa", fiind paraziți intracelulari la nevertebrate și vertebrate. Ciclul de dezvoltare este complet la cele mai multe forme, incluzând toate cele trei faze - gamogonie, sporogonie, schizogonie. Trofozoizii maturi sunt mici și se află de obicei intracelular. Parazitează la nevertebrate (moluște, anelide, enteropneuste, artropode) și vertebrate (de la pești până la mamifere). produc coccidioze grave la animalele domestice și om. Subclasa Coccidia cuprinde patru ordine:
Coccidiile () [Corola-website/Science/325900_a_327229]
-
tuberculi albicioși pe cap, iar înotătoarea anală este mult mai scurtă ca la femelă; la aceasta din urmă, înotătoarele pectorale și ventrale sunt ceva mai lungi. Se hrănește cu larve de insecte acvatice (perlide, efemeride, diptere, chironomide), crustacee (lătăuși), viermi (anelide) și vegetație acvatică. Depunerea icrelor are loc de la sfârșitul primăverii până la sfârșitul verei, în funcție de condițiile meteorologice. În epoca de reproducere, peștele urcă în cârduri pe râuri pentru a ajunge la locurile de reproducere situate în ape curgătoare puțin adânci cu
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
de culoare galben deschis. Pe înotătoarele dorsală și anală există uneori pete întunecate mici. Se hrănește pe fundul apelor. Hrana include mai ales diverse specii de larve de insecte și insecte acvatice sau care cad în apă (plecoptere, trihoptere, chironomide), anelide, moluște, crustacee, cladocere, amfipode și izopode, dar și cu spongieri de apă dulce, briozoare, zooplancton, detritus și resturi vegetale. Mai rar se hrănește și cu icrele și puietul altor pești. Puietul se hrănesc cu zooplancton. Murgoiul bălțat atinge maturitatea sexuală
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
filiformă, fixată pe partea internă a mandibulei, lungă de 2,0-2,5 cm, care îi servește pentru a atrage prada, pe care o apucă fără a ieși din nisip. Se hrănește cu pui de pește, pești mai mici, moluște, echinoderme, anelide, alge și plante. Depune icre pelagice transparente, în iulie-septembrie. Are importanță economică redusă. Se pescuiește în cantități mici.
Bou de mare () [Corola-website/Science/331064_a_332393]
-
mai larg, iar ventralele mai lungi ca femelele. Se hrănește în principal cu pești mici, puietul și icrele altor specii de pești, cu nevertebrate bentonice, cum ar fi crustacee (în mod deosebit lătăușul), larve de insecte (efemeroptere, trihoptere, plecoptere, chironomide), anelide, hirudinee și moluște. Dar poate, de asemenea, să se hrănească cu alge (diatomee, desmidiacee, alge albastre și verzi). La vârsta de 3-4 ani, atinge maturitatea sexuală. Perioada de depunere a icrelor are loc din februarie până în aprilie. Masculii sunt teritoriali
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
pe fund, ascunzându-se sub rădăcinile arborilor din mal, în brațele deschise ale râului sau sub trunchiuri de arbori. Ziua se mișcă după hrană, însă încet și greoi. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: insecte și larvele lor, crustacee, moluște și anelide. Într-o măsură mai mică, se hrănește și cu resturi vegetale și icre și puiet al altor pești. Se reproduce în aprilie-iunie, când porcușorii se urcă la ape mici; o femelă depune la suprafață 1000-3000 icre de culoare albăstruie-deschis, cu
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
marină de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu echipament de scufundare din acea vreme, pentru a studia viața subacvatică. În 1896 prezintă teza de doctorat în biologia marină consacrată structurii capsulei cefalice a anelidelor polichete. Participant la expediția în Antarctica a vasului Belgica în (1897-1899), Emil Racoviță a intrat și în istoria oceanologiei prin cercetările efectuate asupra cetaceelor și a pinguinilor antarctici. În 1926 profesorul Ioan Borcea a fondat Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]