54 matches
-
greu să le expun în câteva rânduri. în rezumat însă: toată lumea, mai cu seamă populația de jos care suferea groaznic, e sătulă de războiu. Contele Czernin, pentru tendințele lui pacifiste, era extrem de iubit de populație, care era foarte agitată împotriva "anexioniștilor germani". în genere sunt mari nemulțumiri, mai cu seamă în Ungaria, împotriva așa zisului "deopotrivă german" grevele care au avut loc, însă din cauza disciplinei lor caracteristice nu cred să aibă vreo influență asupra războiului mai ales că de câte ori situația militară
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Călinescu (mai cu seamă cel din A citi, a reciti). Intimitatea - și, decurgând din ea, corporalitatea - se află, în strategia implicită a Simonei Sora, nu numai într-o notabilă dinamică, ci și într-o continuă expansiune. Dar, deși această tendință anexionistă operează de multe ori cu sateliți provizorii, câțiva autori par să fie, totuși, pietre de hotar în demersul Simonei Sora. Unuia dintre ei, sociologului Anthony Giddens, îi aparține de altminteri, și matricea de definiție, insinuată în carte, pentru atât de
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
Dar statutul special, de țări tributoare, a prezentat și avantaje evidente. Țările Române și-au păstrat, cu toate ciuntirile teritoriale, autonomia. De altfel, principatul Transilvaniei nu a beneficiat de acest statut decât sub dominația otomană. Suzeranitatea otomană a împiedicat tendințele anexioniste ale regatelor Ungariei și Poloniei și, mai târziu, cel puțin în parte, ale imperiilor habsburgic și țarist. Această suzeranitate a asigurat, de asemenea, în afara unor momente de conflict deschis, puține la număr și limitate în timp, lungi perioade de pace
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
drept de semnătură după 1939. Cele cîteva luni pe care le-a trăit după 23 august 1944 au reprezentat ultima, meteorica etapă a existenței sale. Readus la suprafață postum, în anii '50, a avut parte de o "recuperare" sub emblema anexionistă a regimului comunist, care-l obliga să fie în primul rînd dacă nu și în exclusivitate o "victimă" a "regimului burghezo-moșieresc" și, complementar, un martor al acuzării acestuia. "Revizuirea" avea loc în grila ideologică. Deși piesele i se joacă nu
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
necesară, ci și o probă de atașament, în tradiția istoriografiei transilvane, pentru istoria locală (Oradea, în speță, unde trăiește Ioan Tepelea) și istoria națională. Dezagregarea imperiului austro-ungar, si venirea la putere a social-democraților și comuniștilor, au coincis cu disperate accese anexioniste ale regimului comunist de la Budapesta față de Transilvania și nu numai; somata de Antanta, amenințată de haosul economic și social intern, proaspătă republică sovieto-ungară, face valuri nu numai de internaționalizare a revoluției, ci și de redobândire a teritoriilor de pe vremea imperiului
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
Maniu nu e de acord, motivînd că generalul a promis alianța țării cu Axa și el (Maniu) e convins că aceasta va pierde războiul. La 8 noiembrie 1940 Maniu citește Biroului PNȚ un document-memoriu către Antonescu, în care dezvăluie planurile anexioniste ale economiștilor germani. A doua zi memoriul, aprobat, e expediat adresantului. Nici un răspuns nu a parvenit. La 21 noiembrie 1940 Biroul PNȚ a fost prevenit de iminenta vizită a lui Antonescu la Berlin, unde va semna aderarea României la Axă
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
opinia principelui (din martie 1881 rege) Carol I, au hotărît ca, pe plan extern, România, după raptul teritorial din 1878 cînd ni s-a răpit Basarabia, să-și caute alți aliați protectori, care să pună țara la adăpost de tendințele anexioniste ale Rusiei țariste. Și cum Franța, după moartea, în 1873, a lui Napoleon al III-lea ne abandonase, singurii aliați europeni, puternici și posibili, erau Germania și chiar Austro-Ungaria, cu tot contenciosul transilvan. S-a întîmplat că același punct de
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
a clarificat perspectiva, "marginalitate" cu care a fost nevoit a se lupta fără pauză. Ele alcătuiesc fișele prețioase ale unei diferențieri în cadrul timpului ingrat care-i jugula cuvîntul. Constituie o instanță de judecată, străină atît de tabelele euforice ale oficialității anexioniste și corupătoare, cît și de punctul de vedere nu o dată convențional, "adus din condei", dintr-un condei excesiv de generos, al criticii zise liberale. Reprezentînd o dovadă a unui spirit critic intestin în decursul "epocii de aur", le-a fost dat
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
dacă avantajele materiale de care fiecare partid în fiecare țară beneficiază prin ajungerea sa la putere se pot numi jafuri; un lucru însă trebuie să-l tăgăduim cu hotărîre: că tocmai acest partid ar fi legat de înscăunarea Principelui planuri anexioniste îndreptate împotriva Austriei. Un popor este o unitate psihologică dată, un subiect cu o conștiință de sine unitară, oricât de împărțit ar fi din punct de vedere statal. Această conștiință de sine își are conținutul său spiritual: limba, literatura, obiceiurile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lansa spre spectacolele de strip-tease permanent din Pigalle și strada Berri. Dacă, Împreună cu Tina, Îi dăruiam ceva tatei, era un simulacru al ortodoxiei lui. El hotăra că Îi semănam. Privirea acestui om aruncată asupra cuplului nostru era aceea a unui anexionist. Voia ca eu să știu la fel ca el - ba mai mult Încă: decreta că știam - că nu e de ajuns o Întreagă viață pentru a descoperi o singură ființă. Trebuia oare să ne purtăm În căsătorie precum Cézanne În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să ne gândim bine, nici orașul nu se poate lăuda că nu e un mediu explorat până la sațietate. Având undeva în adâncurile ei tendința de a se constitui într-o lume închisă, capabilă să se dispenseze de mișcarea turbulentă și anexionistă a orașelor, țărănimea a putut, în această încercare a ei disperată, să creeze valori morale și spirituale care au fost apoi preluate de întregul popor. În zilele noastre studierea prin artă a umanului nu mai are înainte nici un fel de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a fi reglat pe cale diplomatică acordul prin care Butamatari, dezarmând comandoul și punând stăpânire pe manuscrisul lui Flannery, garantează restituirea acestuia autorului, cerând în schimb ca el să scrie un roman dinastic, justificând încoronarea imperială a liderului și tendințele Iui anexioniste asupra teritoriilor învecinate. „Cel care a propus formula acordului și a condus tratativele am fost eu. Din momentul când m-am prezentat ca reprezentant al agenției «Mercur și Muzele», specializată în exploatarea publicitară a operelor literare și filozofice, situația a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Tristan Tzara și a lui Marcel Iancu la Zürich), iar abstracționismul constructivist european își avea un precursor în Constantin Brâncuși. Tot Contimporanul semnalase - prin același Vinea — precursoratul „paginilor bizare” ale lui Urmuz. Bilanțul revistei ilustrează, pe de altă parte, atitudinea „anexionistă” a Contimporanului față de revistele avangardiste mai tinere (75 HP, Punct, Integral), dar mai ales față de adversara unu, minimalizată prin calificativul lapidar „de prozelitism”. Înainte-mergător și portdrapel al artei noi, Contimporanul se prezintă și drept principalul promotor al acesteia în rîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
adevărat individualizat sub aspectul strategic și al statutului lor juridico-politic particular, topit într-o largă viziune antiotomană, de avans în sud-estul continentului în numele „slobozeniei” și al ortodoxismului. Constatările privitoare la Rusia pot fi extinse și asupra Austriei, animată de idei anexioniste de esență feudală. Termenii preferați erau cei de națiune greacă, pentru popoarele ortodoxe din Imperiul Otoman, și de națiune iliră, pentru ortodocșii din Imperiul Habsburgic. S-a spus că, prin pacea de la Utrecht (1713), englezii au impus modificarea dreptului public
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de forțe. Aceasta nu putea însă împiedica autoritățile politice și militare țariste, nu numai să sprijine, ci chiar să dirijeze tendințele de „alipire”. Aceste tendințe, cereri exprese chiar, înfățișate ca venind din partea „locuitorilor” Moldovei și Munteniei, dispensau Petersburgul de învinuiri anexioniste și ridicau prețul concesiilor sale, inevitabile în negocierile care au însoțit războiul. Atunci când, în septembrie 1769, generalul Elempt a intrat în Iași, Ecaterina a II-a i-a scris lui Bibikov: „Iașii au fost luați [...]. Noua Kneaghină moldoveancă vă salută
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ea hotărâtă pe aceste drum o dată cu venirea la conducerea țării, în iulie 1876, a guvernului liberal, condus de Ion C. Brătianu. Stat mic, lipsit de industrie mare și deci fără industrie de armament, România înconjurată de mari imperii cu interese anexioniste, divergente, în permanentă concurență pentru întâietate în zona Dunării de Jos, nu putea aborda singură și dezarmată lupta cu dușmanul secular încă puternic. Cooperarea numai cu popoarele balcanice, aflate într-o situație, militară, economică și politică mai grea decât a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
etnică, dreptul la nume - moldovean”. Substratul politic al lucrării reieșea astfel cu claritate încă din primele pagini. În introducerea sa, Stati justifica elaborarea lucrării ca o necesitate în fața ofensivei și a mistificărilor produse de istoriografia românească marcată de tendințe anexioniste: „românii au scris și scriu despre Moldova prin prisma expansionistă, difuzând punctul lor de vedere. Cel mare teritorial, numeric crezându-se tare, croiește istoria după închipuirile și poftele sale. Apoi, dacă are ocazia, o impune altora”. Istoria Moldovei în date
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
atenția în acest spațiu și să evite angajarea în războiul declanșat, deja, de primă Coaliție antifranceză. Pe de altă parte, ei urmăreau destrămarea acelei Coaliții, prin încheierea păcii separate cu Prusia, obiectiv ce se putea realiza cu ajutorul incitării vechilor tendințe anexioniste ale prusienilor pe seama Poloniei. Or, tocmai această concepție a stat la baza încheierii păcii separate cu Prusia, la Basel, la 5 aprilie 1795. Cum în cuprinsul tratatului de pace nu se făcea nici o referire la Polonia, concluzia care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Mediterana Orientala, ca urmare a păcii de la Campoformio, constă în obținerea permisiunii Porții Otomane că vasele de război ruse să fi putut traversa Strâmtorile. Terenul în acest scop începuse a fi pregătit, deja, așa cum am menționat, prin renunțarea la politica anexionista a mamei sale și prin gesturile de apropiere de Poartă Otomană. Zvonurile care circulau la Istanbul, în primăvara anului 1798, despre posibilul sprijin acordat de Franța rebelului pasă de Vidin, Pasvantoglu 136, pe care, de altfel, Napoleon și Talleyrand, devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de către Uniunea Sovietică, Ungaria și Bulgaria. Din acest punct de vedere, mobilurile participării românești la război nu au coincis cu cele germane, cu toate că atât România cât și Germania urmăreau înfrângerea Uniunii Sovietice. Spre deosebire de Reich, România nu a urmărit țeluri anexioniste, de cotropire a unor teritorii care nu ii aparțineau, ci doar reîntregirea teritorială 3. Cu doar câteva săptămâni înaintea declanșării conflictului, V.M.Molotov s-a deplasat la Berlin, cu scopul de a-i propune lui Hitler, în numele Kremlinului, o “alianță
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de către Uniunea Sovietică, Ungaria și Bulgaria. Din acest punct de vedere, mobilurile participării românești la război nu au coincis cu cele germane, cu toate că atât România cât și Germania urmăreau înfrângerea Uniunii Sovietice. Spre deosebire de Reich, România nu a urmărit țeluri anexioniste, de cotropire a unor teritorii care nu ii aparțineau, ci doar reîntregirea teritorială. Cu doar câteva săptămâni înaintea declanșării conflictului, V.M.Molotov s-a deplasat la Berlin, cu scopul de a-i propune lui Hitler, în numele Kremlinului, o “alianță militară
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Întreaga strategie de securitate națională este schițată și concentrată asupra respingerii unui eventual atac din partea fostului aliat - Rusia - care să aducă atingere supraviețuirii sau integrității teritoriale a României. Mai mult, România adoptă o postură militară ofensivă În vederea atingerii intereselor sale anexioniste, construindu-și și organizându-și armata de așa natură Încât să poată participa la cucerirea obiectivelor militare ce rezultau din obiectivele strategice ale politicii de securitate naționale. Decizia României de a denunța alianța secretă cu Puterile Centrale În 1914 și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
drepturilor poporului român, culminează cu studiul "Basarabia", publicat în martie 1878. Eminescu redactează materialul ca un memoriu ce ar fi servit delegației române care însă nu va fi primită la masa tratativelor, în timpul Congresului de la Berlin. Jurnalistul critică dur politica anexionistă a imperiilor vecine și prezintă argumente în favoarea păstrării Basarabiei. Poziția lui Eminescu privind retrocedarea Basarabiei generează îngrijorarea conducerii publicației conservatoare, care solicită sprijinul lui Maiorescu pentru a tempera elanurile gazetarului. În februarie 1880, Eminescu este numit redactor șef la Timpul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prezenta revendicări față de Italia, Austria, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia". Sesizând situația tensionată care s-ar fi creat în Balcani, o regiune în care influența sovietică era departe de a fi consolidată imediat după 1945, Stalin s-a opus proiectului anexionist al Iugoslaviei (Constantiniu, Pop: 2007, 27-28). În aceeași perioadă își fac loc dezamăgirea și chiar ostilitatea lui Tito față de practicile sovietice de pe teritoriul statului pe care îl conducea. Atitudinea sovietică, intruzivă și condescendentă, va fi reproșată în scurt timp de către
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
replic? istoricului sovietic Adamov, amintindu? i �n batjocur? c? din moment ce URSS? ul nu poate fi o ? ar? na? ionalist? , nu poate invoca drepturi asupra Basarabiei prin ac? iuni diplomatice sau militare. Iorga explică apoi c? �autorul sovietic manifest? clar tendin? ele anexioniste ? i na? ionaliste ale ? arilor�. Mai mult, Adamov ignoră documentele fundamentale privind Basarabia, folosite de Rakovski ? i de �venerabilul Karamzin�. Iorga sublinia faptul c? Adamov �i ignoră lucr? rile sau, dac? le men? iona, d? dea citate eronate. �n timpul guvernului lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]