87 matches
-
plantelor heterotrofe . Respirația plantelor: Respirația aeroba - definiție, ecuație chimică, tehnici de evidențiere a respirației aerobe, influența factorilor interni și externi asupra intensității respirației. Aplicații practice ale cunoașterii respirației plantelor . Respirația anaeroba . Reproducerea plantelor: Reproducerea asexuata Reproducerea sexuata: Organizarea florii la angiosperme Fecundația la Angiosperme: Microsporogeneza și formarea gameților bărbătești Macrosporogeneza și formarea gametului femeiesc Procesul de fecundație la angiosperme Carpogeneza și seminogeneza Sămânță: Structura seminței, compoziția chimică a seminței, germinația semințelor (fără metabolismul germinației). . Mișcarea și sensibilitatea la plante 3. Filogenie
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
plantelor: Respirația aeroba - definiție, ecuație chimică, tehnici de evidențiere a respirației aerobe, influența factorilor interni și externi asupra intensității respirației. Aplicații practice ale cunoașterii respirației plantelor . Respirația anaeroba . Reproducerea plantelor: Reproducerea asexuata Reproducerea sexuata: Organizarea florii la angiosperme Fecundația la Angiosperme: Microsporogeneza și formarea gameților bărbătești Macrosporogeneza și formarea gametului femeiesc Procesul de fecundație la angiosperme Carpogeneza și seminogeneza Sămânță: Structura seminței, compoziția chimică a seminței, germinația semințelor (fără metabolismul germinației). . Mișcarea și sensibilitatea la plante 3. Filogenie vegetală - definițiile pentru
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
și externi asupra intensității respirației. Aplicații practice ale cunoașterii respirației plantelor . Respirația anaeroba . Reproducerea plantelor: Reproducerea asexuata Reproducerea sexuata: Organizarea florii la angiosperme Fecundația la Angiosperme: Microsporogeneza și formarea gameților bărbătești Macrosporogeneza și formarea gametului femeiesc Procesul de fecundație la angiosperme Carpogeneza și seminogeneza Sămânță: Structura seminței, compoziția chimică a seminței, germinația semințelor (fără metabolismul germinației). . Mișcarea și sensibilitatea la plante 3. Filogenie vegetală - definițiile pentru: sistemul de clasificare natural (filogenetic), determinare, fitotaxoni (specie, gen, familie, ordin, clasa, încrengătura). b. Manualul
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
4,2*106perechi de nucleotide. În ce privește genomul fungilor, acesta este alcătuit din 4*107 perechi de nucleotide per celulă. Majoritatea animalelor și câteva plante au aproximativ 2*109perechi de nucleotide per celulă, în timp ce majoritatea plantelor superioare (gimnosperme și angiosperme) au 1010 perechi de nucleotide per celulă. Deși, în general, se observă o creștere a mărimii genomului de la organismele mai simple cum sunt bacteriile și virusurile, spre cele mai evoluate de tip eucariot, de la această regulă există excepții, mai ales
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Reprezentarea structurii și funcțiilor sistemelor biologice pe baza modelelor Conținuturi: Alcătuirea generală a unei plante cu flori. Organele plantei. Floarea - Sarcini de lucru/ Activități de învățare: Folosiți instrumentele aplicației Paint pentru a îndeplini următoarele sarcini: -conturați structura unei flori de angiosperme; -colorați cu albastru elementul florii care se transformă în fruct după fecundație; -colorați cu roșu elementul florii care se transformă în sămânță după fecundație; Observație: Se poate importa în Paint o imagine de pe Internet și realiza operațiile cerute pe această
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
lumii vii. Regnul Plante - Sarcini de lucru/ Activități de învățare: Folosiți aplicația Paint pentru a creea un ierbar virtual. În acest scop respectați următoarele cerințe: -creați câte o pagină pentru fiecare plantă reprezentată: doi mușchi, două ferigi, patru gimnosperme, patru angiosperme dicotiledonate și patru angiosperme monocotiledonate cu imagini importate; -în partea stângă a paginii plasați imaginea plantei în mediul său de viață; -la mijlocul paginii, de jos în sus, plasați pe fond verde deschis câte o imagine a fiecărui organ vegetativ
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
Sarcini de lucru/ Activități de învățare: Folosiți aplicația Paint pentru a creea un ierbar virtual. În acest scop respectați următoarele cerințe: -creați câte o pagină pentru fiecare plantă reprezentată: doi mușchi, două ferigi, patru gimnosperme, patru angiosperme dicotiledonate și patru angiosperme monocotiledonate cu imagini importate; -în partea stângă a paginii plasați imaginea plantei în mediul său de viață; -la mijlocul paginii, de jos în sus, plasați pe fond verde deschis câte o imagine a fiecărui organ vegetativ și pe fond roșu
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
alge unicelulare) până la peste 50 m (unele alge brune, cum ar fi Macrocystis). 2. FUNGI - cu 3 Încrengături de ciuperci superioare (zigomicete, ascomicete, bazidiomicete). 3. PLANTE - cu 12 Încrengături din grupele: briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermafite: gimnosperme (pinofite) și angiosperme (magnoliofite): dicotiledonate (magnoliate) și monocotiledonate (liliate). 4. ANIMALE - cu 37 Încrengături. În ceea ce privește numărul de specii procariote și eucariote „vegetale” din primele 4 regnuri, acesta diferă după autorii luați În considerație. Cei mai mulți autori apreciază că există aproximativ 5 000 specii de
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
specii (5 700 inferioare și 4 300 superioare). Vorbind despre marile grupe de vegetale se apreciază următoarele „ere” În evoluție: era algelor (din Precambrian până În Silurian), era ferigilor (din Silurian până În Permian), era gimnospermelor (din Permian până În Cretacic) și era angiospermelor (din Triasic până astăzi, În Cuaternar). În cursul evoluției lumii vii a avut loc o divergență fundamentală Între două tendințe: 1. - tendință animală care a selecționat indivizi cu viață de relație activă și perfecționată, dar aceasta În detrimentul autonomiei nutritive (heterotrofie
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
clorofilă, dar conțin pigmenți carotenoizi, responsabili de culoarea galbenă, oranj sau roșie a multor fructe (tomate, ardei), petale (stânjenel galben) sau rădăcini (morcov). Cromoplastele se Întâlnesc doar la spermafite: puțin frecvente la gimnosperme (În psuedobaca de tisă) și abundente la angiosperme. Apariția lor În cursul evoluției este, de altfel, contemporană cu cea a angiospermelor, a căror reproducere este dependentă din multe puncte de vedere (transportul polenului, răspândirea fructelor) de animale. Diferențierea cromoplastelor, semnale colore, se integrează Într-o strategie a dezvoltării
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
multor fructe (tomate, ardei), petale (stânjenel galben) sau rădăcini (morcov). Cromoplastele se Întâlnesc doar la spermafite: puțin frecvente la gimnosperme (În psuedobaca de tisă) și abundente la angiosperme. Apariția lor În cursul evoluției este, de altfel, contemporană cu cea a angiospermelor, a căror reproducere este dependentă din multe puncte de vedere (transportul polenului, răspândirea fructelor) de animale. Diferențierea cromoplastelor, semnale colore, se integrează Într-o strategie a dezvoltării plantelor zoidofile și zoochore, contribuind, fără Îndoială, Într-o mare măsură la expansiunea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
a căror reproducere este dependentă din multe puncte de vedere (transportul polenului, răspândirea fructelor) de animale. Diferențierea cromoplastelor, semnale colore, se integrează Într-o strategie a dezvoltării plantelor zoidofile și zoochore, contribuind, fără Îndoială, Într-o mare măsură la expansiunea angiospermelor. În general, cromoplastele se diferențiază târziu În cursul maturării fructelor, cel mai adesea plecând de la cloroplaste, mai rar plecând de la amiloplaste sau de la protoplaste. Originea plastidelor, ca și a mitocondriilor de altfel (ambele categorii de organite având membrană dublă, ribozomi
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
pionieri ai instalării pe soluri mobile (nisipuri) și se formează pe soluri dure după licheni, care le furnizează un substrat mai suplu. Părțile moarte ale tufelor de mușchi constituie primul humus pe care pot să se dezvolte alte plante, Îndeosebi angiospermele. Așadar, În prima etapă, strategia evolutivă a constat În a transfera activitatea de diviziune ce asigură creșterea organismului asupra celulei apicale (terminale) a fiecărui filament. Această celulă apicală este permanentă și bipartițiile sale sunt totdeauna perpendiculare pe axa de alungire
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
uneori cu ajutorul unui meristem intercalar. Meristemele primare sunt, În același timp, organogene (produc noi organe: frunze, flori, ramuri) și histogene (diferențiază țesuturi ale plantei tinere cu structură primară). Primele plante vasculare apărute În Silurianul superior erau mult mai simple decât angiospermele actuale. Lipsite de frunze și de rădăcini, ele prezentau o axă caulinară culcată, cu ramificații de origine dichotomă. Cucerirea spațiului aerian a devenit posibilă prin apariția unui sistem radicular ce asigură o ancorare și o nutriție minerală și hidrică suficientă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
rUV cele mai periculoase pentru ființele vii. Când cantitatea de oxigen a ajuns la 10% din valoarea actuală, suprafața terestră a putut deveni locuibilă pentru primele organisme care s-au instalat pe continente. Cel mai bine au reușit ciupercile și angiospermele, dar folosind strategii diferite. Adaptările ciupercilor sunt pur fiziologice și biologice; ca simbionte sau parazite, ele Își Însoțesc gazdele În diversele lor nișe ecologice; ca saprofite, ele sunt capabile (datorită bogăției În secreții enzimatice) să atace o multitudine de substraturi
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
dar folosind strategii diferite. Adaptările ciupercilor sunt pur fiziologice și biologice; ca simbionte sau parazite, ele Își Însoțesc gazdele În diversele lor nișe ecologice; ca saprofite, ele sunt capabile (datorită bogăției În secreții enzimatice) să atace o multitudine de substraturi. Angiospermele au reușit, prin adaptări fiziologice, biologice, morfologice și anatomice, să cucerească toate mediile de pe suprafața Terrei, de la cele mai umede până la cele mai uscate, de la cele mai reci până la cele mai calde. Păreri privind proveniența plantelor vasculare (terestre) După păreri
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
pot pierde până la 90% apă, intră În viață latentă și revin la viața normală atunci când condițiile redevin favorabile. Reviviscența implică profunde modificări biochimice și fiziologice. În această categorie de plante intră multe specii de mușchi și licheni, dar și multe angiosperme din regiuni aride. o Ignorarea secetei. Efemerofitele din zonele temperate Își desfășoară Întregul ciclu evolutiv În 2-3 săptămâni; „profitând” de puțina apă rezultată din topirea zăpezii primăvara ori din rarele ploi, când imediat germinează semințele, plantele cresc, Înfloresc, fructifică, mor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
a mediului, pe care am amintit-o atât de des. La o extremă se situează algele, plante inferioare, cu un optim propriu epocii Îndepărtate În care au apărut, adică reducător. La cealaltă extremă, după ce evoluția a creat gimnosperme ca brazii, angiosperme dicotiledonate ca majoritatea plantelor ce ne Înconjoară, se situează monocotiledonatele precum cerealele. Acestea din urmă necesită, aș Îndrăzni chiar să spun logic, condiții de mediu oxidante; deci o adaptare a viului la evoluția mediului. Asta din punct de vedere temporal
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
corpurilor de apă într-o anumită perioadă de timp. ... (4) Elementele biologice care stau la baza evaluării stării ecologice pentru Dunăre și râurile mari vor fi luate în considerare conform următoarei ierarhizări: ��... 1. fitoplacton; 2. fitobentos; 3. macrozoobentos; 4. macrofite/angiosperme; 5. pești (5) Se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri și lacuri naturale: foarte bună (I), buna (ÎI), moderată (III), slabă (IV) și proastă (V), pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimice și fizico-chimice prevăzute la alin. (1); pentru
NORMATIV din 16 februarie 2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179958_a_181287]
-
regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum și a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214/2002 ; ... n) plante modificate genetic - plante superioare, aparținând grupelor taxonomice gimnosperme și angiosperme, cărora, prin tehnici de inginerie genetică, li s-au transferat anumite gene "de interes", conferindu-le rezistență la anumiți dăunători sau anumite boli, toleranță la unele erbicide ori la factori nefavorabili de mediu, calități nutriționale superioare etc; ... o) produs agricol
ORDIN nr. 237 din 7 aprilie 2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176556_a_177885]
-
Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , precum și alți poluanți specifici bazinului hidrografic în funcție de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic; b) elemente de calitate biologice: ... - fitoplancton (FPL) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare; - angiosperme - componentă taxonomica - abundență, diversitate; - macroalge - componentă taxonomica - abundență, diversitate; - fauna piscicola (P) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste; - fauna nevertebrata - prezenta, abundență, diversitate; c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
Pentru mediul de investigare "biota" se monitorizează elementele de calitate: ... - biologice: FPL (fitoplancton)- componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate, index saprob, biomasă - se calculează numai în caz de eutrofizare; MĂ - macroalge - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate; A - angiosperme - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii sensibile la impact antropic; P - fauna piscicola - componentă taxonomica - lista și nr. specii, densitate; - ZPL - zooplancton
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
fitoplancton) - componentă taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/l), index saprob, biomasă (mg/l) - cu excepția apelor tranzitorii fluviale unde se va calcula numai în caz de eutrofizare; MĂ (macroalge) - componentă taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/mp); A (angiosperme) - componentă taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/mp); ZB (zoobentos) - componentă taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/mp), index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate (indice diversitate), specii sensibile la impact antropic (EPTT - nr. și %, EPTI - nr. și
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase; B - elemente de calitate bacteriologice: coliformi fecali - în carnea moluștelor și lichidul intervalvar. Elemente de calitate biologice: FPL (fitoplancton) - componentă taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/l), biomasă (mg/l); MĂ (macroalge) și A (angiosperme) - componentă taxonomica (lista și nr. specii), specii sensibile la impact antropic, densitate (exp/mp); ZB (zoobentos) - componentă taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/mp), diversitate (indice diverși țațe), specii sensibile la impact antropic. *3) - substanțe prioritare-micropoluanti organici relevanți pentru
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , precum și alți poluanți specifici bazinului hidrografic în funcție de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic; b) elemente de calitate biologice: ... - fitoplancton (FPL) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare; - angiosperme - componentă taxonomica - abundență, diversitate; - macroalge - componentă taxonomica - abundență, diversitate; - fauna piscicola (P) - componentă taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste; - fauna nevertebrata - prezenta, abundență, diversitate; c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi
ORDIN nr. 31 din 13 ianuarie 2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175547_a_176876]