208 matches
-
cu Scoția și la vest cu Țara Galilor. Este mai aproape de Europa continentală decât oricare altă parte a Britaniei, separată de Franța de 52 km de mare (22 mile nautice). Tunelul Canalului, lângă Folkstone, leagă direct Anglia de Europa continentală. Granița anglo-franceză este la jumătatea drumului de-a lungul tunelului. Mare parte din Anglia este deluroasă, în general muntoasă în nord cu un lanț de munți nu prea înalți, Munții Penini (Pennines), care despart estul de vest. Alte zone deluroase în nord
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
În primăvara anului 1855, șefii militari ai coaliției anglo-franceze au decis să ocupe strâmtoarea Kerci și portrile de la Marea Azov. Scopul acestei acțiuni era subminarea comunicațiilor și întreruperea aprovizionării trupelor rusești din Crimeea. O importanță specială a avut ocuparea portului Taganrog. În antrepozitele din acest port se aflau cantități
Asediul Taganrogului () [Corola-website/Science/303248_a_304577]
-
cu statele mici din centrul și estul Europei și prin încurajarea apropierii. După timidă intervenție occidentală în războiul civil rus și înfrângerea forțelor antibolsevice, micile state est-europene erau menite să formeze un cordon sanitar destinat împiedicării expansiunii comunismului rus. Conflictul anglo-francez era inevitabil. Britanicii își concepeau politică germană în termenii reconstrucției economice a Republicii de la Weimar, iar francezii încercau să controleze evoluția Germaniei, folosind reparațiile ca un instrument economic. Divergențele anglo-franceze erau departe de a fi limitate la problema germană căci
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
formeze un cordon sanitar destinat împiedicării expansiunii comunismului rus. Conflictul anglo-francez era inevitabil. Britanicii își concepeau politică germană în termenii reconstrucției economice a Republicii de la Weimar, iar francezii încercau să controleze evoluția Germaniei, folosind reparațiile ca un instrument economic. Divergențele anglo-franceze erau departe de a fi limitate la problema germană căci desființarea Imperiului Otoman și crearea Turciei avea să dea naștere la diviziuni adânci între cei doi foști aliați. Conflictul greco-turc a găsit cele două mari puteri în tabere opuse, Kemal
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
eșuând. După semnarea Tratatului de la Versailles, Germania a lansat întregul arsenal pentru a submina clauzele acestuia. Livrările în contul reparațiilor au fost făcute cu greutate, dar Germania a fost nevoită să cedeze căci avea de-a face cu un front anglo-francez unit care amenință cu utilizarea forței și ultimatumurile. Germania făcea tot ce putea pentru a obstrucționa activitatea comisiei interaliate de control al dezarmării. Datorită dificultăților economice, pe 12 iulie 1922, Guvernul german a înaintat aliaților un moratoriu de șase luni
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
în timp ce britanicii au reacționat favorabil, francezii fiind dispuși să accepte cererea germană dacă erau oferite o serie de garanții ca minele din Ruhr. Conferință de la Londra din 7-14 august a făcut o tentativă de soluționare, ducând dimpotrivă la tensionarea relațiilor anglo-franceze întrucât englezii făceau presiuni asupra francezilor prin forțarea problemei datoriilor interaliate, aceștia raliandu-se poziției americane care cerea plata integrală a datoriilor interaliate. Pe 31 august, premierul francez, Raymond Poincare a blocat posibilitarea unui moratoriu în cadrul Comsisiei Reparațiilor. În contextul degradării
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
englezii făceau presiuni asupra francezilor prin forțarea problemei datoriilor interaliate, aceștia raliandu-se poziției americane care cerea plata integrală a datoriilor interaliate. Pe 31 august, premierul francez, Raymond Poincare a blocat posibilitarea unui moratoriu în cadrul Comsisiei Reparațiilor. În contextul degradării relațiilor anglo-franceze, în decembrie 1922, Comisia Reparațiilor a constatat eșecul Germaniei în respectarea obligațiilor în domeniul reparațiilor. Pe 2 ianuarie s-a decis, în ciuda opoziției britanice, preluarea Ruhrului cu titlu de garanție, iar pe 11 ianuarie 1923, trupele franco-belgiene au pătruns în
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Franței în anexarea Ruhrului. Ambasadorul britanic de la Berlin a sugerat o reluare a proiectului de garantare a graniței franco-germane.Prin Tratatul de la Roma, era reinstalat suveranitatea asupra orașului Fiume. Stresemann a acceptat sperând să evite un tratat de asistență mutuală anglo-francez, obținând o retragere anticipată a trupelor aliate din Renania, eliminând posibilitatea unei noi acțiuni unilaterale franceze după modelul Ruhrului. Între 5-16 octombrie 1925, s-a reunit Conferință la care au participat Chamberlain, Briand, Stresemann, Mussolini și Vandervelde, rezultând garantarea mutuală
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Italiei pe 18 octombrie. Dar în urmă dezacordurilor dintre francezi și britanici, sancțiunile au fost ineficiente. În 1936, Etiopia era înfrântă și ocupată de italieni. Planul Hoare-Laval de împărțire a Etiopiei a eșuat, ideea de securitate colectivă era compromisă, politică anglo-franceză eșuase, iar Mussolini era recunoscător lui Hitler pentru neutralitatea binevoitoare afișată în timpul crizei etiopiene. Între timp, Franța ratifică un tratat de asistență mutuală cu URSS pe 27 februarie 1936. Hitler, folosindu-l că pe un pretext, a trimis trupele germane
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
, Duce de Fitz-James, Duce de Liria și Jérica (21 august 1670 - 12 iunie 1734) a fost un lider militar anglo-francez, fiul nelegitim al regelui Iacob al II-lea al Angliei și al amantei sale, Arabella Churchill, sora Ducelui de Marlborough. În 1695 el s-a căsătorit cu Honora de Burke, fiica Contelui de Clanricarde și văduva Contelui de Lucan. S-
James FitzJames, Duce de Berwick () [Corola-website/Science/324026_a_325355]
-
muntenească, pe vremea lui Mircea cel Bătrân. La începutul secolului al XV-lea, Dobrogea, împreună cu Constanța, au fost cucerite de Imperiul Otoman. Importanța localității scade, fiindcă turcii rupseseră relațiile comerciale cu republicile maritime din Peninsula Italică. În 1855, când flota anglo-franceză pornită spre Crimeea împotriva Rusiei, poposește aici pentru a lua apă și merinde (carne de oaie), Constanța, așa cum o descrie doctorul Camille Allard se întindea numai pe peninsulă, la sud-est de actuala stradă Negru-Vodă; la nord-vest de această limită erau
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
încheiat acordul cu Israelienii pentru a avea un pretext de a ocupa Canalul Suez. Israelul a fost atacat de Egipt, iar britanicii și francezii au cerut ambelor părți să se retragă. Atunci cand, așa cum era de așteptat, egiptenii au refuzat, forțele anglo-franceze au invadat și preluat controlul asupra canalului. Forțele israeliene, comandate de Generalul Moshe Dayan au atacat Egiptul în 29 octombrie 1956. În 30 octombrie, Marea Britanie și Franța au cerut ambelor parți să se retragă din zona canalului și astfel să
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
parți să se retragă din zona canalului și astfel să permită ocuparea unor poziții cheie la Canal. Egiptul a refuzat iar aliații au început atacurile în 31 octombrie neutralizând forțele aeriene egiptene. Până în 5 noiembrie, israelienii au ocupat Sinaiul. Invazia anglo-franceză a început chiar în acea zi. La Națiunile Unite, pentru prima dată Statele Unite și URSS au fost de acord să denunțe acțiunile Israelului, Marii Britanii și Franței. Cererea pentru un armistițiu a fost cu greu acceptat în 7 noiembrie. La cererea
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
a pierdut 15 avioane iar egiptenii doar 8. Echipamente egiptene în valoare de 50 de milioane de dolari au fost capturate de israelieni. Ofensiva israelieana a fost ajutată de elementul surprizei și de distrugerea a 200 de avioane de către forțele anglo-franceze chiar înainte de a pleca de la sol. Conflictul a semnalizat sfârșitul dominației vest-europene în Orientul Mijlociu. Rudolph Kastner, un funcționar politic minor a fost acuzat de colaboraționism cu naziștii și ia dat în judecată pe acuzatorii lui. Kastner a pierdut procesul și
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
militară deplină cu Franța și Regatul Unit; puterile occidentale nu aveau însă voința să se confrunte cu Germania Nazistă și asigurările lor de acțiune militară iminentă aveau doar scopul de a pune presiune pe Hitler. La jumătatea lui august, convorbirile anglo-franceze cu sovieticii pentru formarea unei alianțe militare antinaziste au eșuat, parțial din cauza refuzului guvernului polonez de a permite operațiuni ale Armatei Roșii pe teritoriul Poloniei. La 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au semnat Pactul de neagresiune Molotov-Ribbentrop, care
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
ilustra rolul jucat de tehnica auto, este suficient să menționăm răsturnarea de situație în timpul primei bătălii de pe Marna, când guvernul francez rechiziționează 600 de taxiuri pariziene pentru a transporta mai rapid Divizia a VII-a infanterie, rezultatul fiind victoria trupelor anglo-franceze. În această perioadă devin predominante mașinile cu motorul în față. Începe epoca acelor automobile numite astăzi "mașini retro", perioadă ce durează până la declanșarea crizei din 1929. Diverse îmbunătățiri și inovații marchează o evoluție continuă a automobilului. În 1919, Malcolm Loughead
Istoria automobilului () [Corola-website/Science/322394_a_323723]
-
comanda lor în Golful Argos și au luat legătura cu reprezentanții grecilor la bordul HMS Asia. După ce delegația elenă condusă de Mavrocordatos a acceptat termenii anglo-franco-ruși, aliații au declarat că sunt sprijinitorii semnării unui armistițiu. În același timp, forțele navale anglo-franceze au primit ordinul să intercepteze transporturile de provizii pentru forțele lui Ibrahim. Când flota lui Mehmet Ali a părăsit Alexandria în ciuda avertismentelor franco-britanice și s-a alăturat restului flotei otomano-egiptene la Navarino pe 8 septembrie, Codrington s-a deplasat aici
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
care regii locali succesivi au luat partea când unora când altora, s-a încheiat când în 1882 acesta a devenit protectorat francez iar britanicii au stabilit posturi în diferite locații înspre vest. Acestea au fost mai târziu abandonate în urma înțelegerii anglo-franceze din 1888-1889. Dar Abomey a rămas în afara controlului francez iar animozitățile dintre aceștia și europeni au fost în continuă creștere, astfel că în 1889 nu a mai fost recunoscut dreptul de suveranitate al francezilor față de Cotonou, și Béhanzin, care a
Benin () [Corola-website/Science/298077_a_299406]
-
de demarcație. În cele din urmă, ambasadorii s-au întâlnit la Poros în perioada septembrie - decembrie și au căzut de acord asupra ca granița să fie pe linia Arta-Volos. Franța a propus ca, în cadrul măsurilor pentru impunerea prevederilor tratatului, trupele anglo-franceză să efectueze o invazie în Peloponez și să alunge forțele lui Ibrahim Pașa. Noul premier britanic, Wellington, a refuzat implicarea țării sale într-o aventură militară. O asemenea inițiativă era considerată de Wellington o tentativă de cucerire a Greciei, ceea ce
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
să fie scrise în limba engleză și condiția de acordare a unui acces nelimitat al navelor de război britanice la toate râurile navigabile din Chină. Ratificarea tratatului în anul următor a dus la reluarea ostilităților și în 1860, cu forțele anglo-franceze mărșăluind spre Beijing, împăratul și curtea să fug din capitală la Cabană Imperiala de Vânătoare de la Rehe. Odată ajunse în Beijing, forțele anglo-franceze jefuiesc (Vechiul) Palat de Vară, și într-un act de răzbunare pentru arestarea a mai multor englezi
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
din Chină. Ratificarea tratatului în anul următor a dus la reluarea ostilităților și în 1860, cu forțele anglo-franceze mărșăluind spre Beijing, împăratul și curtea să fug din capitală la Cabană Imperiala de Vânătoare de la Rehe. Odată ajunse în Beijing, forțele anglo-franceze jefuiesc (Vechiul) Palat de Vară, și într-un act de răzbunare pentru arestarea a mai multor englezi, îl incendiază . Prince Gong, frate vitreg al împăratului, care a fost lăsat că mandatar al fratelui său în capitală, a fost forțat să
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
nu au mai putut ignoră slăbiciunea militară a Chinei, în contrast cu " barbarii" străini de la frontierele dinastiei. În 1860, în timpul celui de-al doilea război al Opiuului, capitala Beijing a fost capturată și Palatul de Vară distrus, de o forță de coaliție anglo-franceză, relativ mică, de 25.000 de trupe. Deși chinezii au inventat praful de pușcă, și armele de foc au fost în uz continuu în războiul chinez, încă de pe vremea dinastiei Song, apariția de arme moderne, ca rezultat al Revoluției Industriale
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
J. P. Taylor îl consideră pe Hitler un om de stat oportunist, antrenat mai mult sau mai puțin inconștient într-un conflict militar, revizioniștii au mers mai departe. David L. Hoggan a considerat că, prin garanțiile de securitate date de anglo-francezi Poloniei, aceasta din urmă s-a simțit în siguranță și a rupt negocierile polono-germane și a provocat declanșarea războiului mondial. O astfel de supoziție îl disculpă total pe Hitler. Poziția lui Hoggan a fost un punct de plecare pentru noi
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
aburi, ineficace și mari consumatoare de resurse și a mers în două direcții: Printre cele mai moderne și mai rapide trenuri acționate electric se numără: trenul japonez Shinkansen, cel al rețelei feroviare franceze TGV, cel chinez Maglev, cel al rețelei anglo-franceze Eurostar și cel al rețelei vest-europene Intercity-Express. Pe baza experiențelor lui William Crookes (1832 - 1919) privind descărcarea electrică în gaze rarefiate, Karl Ferdinand Braun (1850 - 1918) inventează tubul catodic. Pentru utilizarea acestuia în scopuri practice era nevoie de un emițător
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
Cambrai (1508-1510), Războiul Ligii Sfinte (1510-1514) și Primul Război Italian al lui Francisc I (1515-1516). Războiul Ligii Sfinte poate fi și el divizat în: Războiul din Ferrara (1510), Războiul propriu-zis al Ligii Sfinte (1511-1514), Războiul Anglo-Scoțian din 1513 și Războiul Anglo-Francez din 1513-1514. Alți istorici tratează această perioadă de conflicte ca pe un singur război („Războiul Ligii din Cambrai”). Deși motivul real al înființării Ligii din Cambrai era dorința papei Iulius al II-lea de a restabili autoritatea papală asupra tuturor
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]