219 matches
-
trăind pe un maidan industrial, a cărei prietena da naștere unui copil ciudat, un mutant care plânge în continuu. Lynch s-a referit la Eraserhead că la "povestea mea cu Philadelphia", ceea ce înseamnă că filmul reflectă toate elementele periculoase și angoasante pe când studia și trăia în Philadelphia ([1]). El a spus "acest sentiment m-a marcat profund. Și când a revenit la suprafață, a devenit Eraserhead". Filmul reflectă și teama regizorului de rolul de tată, personificata în copilul ciudat. Lynch refuză
David Lynch () [Corola-website/Science/303045_a_304374]
-
de formare (din grecesul phobos, „teamă”), termenul ar intra În marea categorie psihiatrică a fobiilor, care se pot defini ca tulburări nevrotice caracterizate prin spaime intense provocate de amenințarea apariției unei situații sau a unui obiect care reactualizează o experiență angoasantă. Atât utilizările psihiatrice ale compușilor, cât și cuvântul În sine suferă de pe urma unei moșteniri etimologice stânjenitoare și a istoriei haotice a conceptului și a derivaților săi. Toate aceste accepțiuni apar spre sfârșitul secolului al XIX-lea și la Începutul secolului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Georgeta Moarcăș Ion Mureșan xplorarea invizibilului și transcrierea viziunilor angoasante nu epuizează totuși posibilitățile poetice ale lui Ion Mureșan. Reluînd tipul de poet posedat, el se livrează cu aceeași disponibilitate și experimentului locuirii de către transcendent. Prezența îngerului în interioritatea poetului ne plasează într-o ambiguitate fundamentală. Este vocea îngerului modificată
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
întind de bunăvoie gîtul / pe buturuga călăului / disperat / și trist / și foarte trist / și disperat" (6 octombrie). Presimțirea acestei agonii care domină viața ia uneori forma fulgurantă a unor viziuni ce mărturisesc o aceeași senzație de copleșire existențială, o "libertate" angoasantă, echivalată cel mai adesea cu singurătatea feroce: "E greu aici, sub cerul liber / - trăiesc în mijlocul unui patinoar înroșit / noaptea ascult căderea oaselor moi... // (e greu aici sub cerul liber)" (Trăiesc) Simpla existență nu înseamnă altceva decît o mutilare continuă - " Vei
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
morbid pronunțat. Lăsând la o parte story-ul cu suspansul cuvenit, filmulețul proiectat preț de câteva minute corespunde unui fotomontaj similar dicteului automat și răspunzând unor recurențe malefice. Fiecare element al scurtmetrajului capătă relief și traversează pelicula pentru a se concretiza angoasant. Filmul pune în discuție un fel de privire meduzantă pe care cinematograful o aruncă asupra noastră, un fel de mise en abîme al genului horror. Un alt film reușit mi s-a părut The Dark Water (2005) al lui Walter
Fiori fioroși și groază îngrozitoare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7506_a_8831]
-
de la liceu pentru un pahar de cola-blood, precum în Twilight (2008), recenta producție a lui Catherine Hardwicke. Filmul lui David S. Groyer nu are nimic excepțional, nu inovează, însă regizorul știe să folosească bine rețeta pentru a crea un crescendo angoasant, chiar dacă finalul nu reprezintă decât o neinspirată acumulare de clișee. Casey Beldon (Odette Yutsman) a avut un frate pe care, caracteristic dramelor gemelare intrauterine, nașterea ei l-a împiedicat să apară pe lume. Despre gemelaritate un minunat roman are Michel
Fiori fioroși și groază îngrozitoare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7506_a_8831]
-
într-un colț și se prefăceau că șoferul nu-i vede în timp ce se pipăiau și gâfâiau tot drumul până la destinație. Mi-am dat seama din cele povestite de Sheba că, dedesubtul suprafeței lor jucăușe, aceste întâlniri erau de fapt foarte angoasante pentru ea. În atelier sau în parc cu Connolly își putea imagina că între ei era o frumoasă dragoste interzisă - ceva dulce și sănătos, și că dacă circumstanțele ar fi fost un pic schimbate, poate ar fi durat la infinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
încercând să înțeleagă de ce Connolly era așa de urâcios. Dar era o prostie, a hotărât ea. Nu trebuia să aibă un motiv. Era adolescent. S-a simțit dintr-odată speriată - deși nu știa exact de ce anume. Casa lui Connolly era angoasantă pentru ea în același fel în care e angoasantă o țară în care vii prima dată. Ușa de la baie era mult mai subțire decât se aștepta ea și când o închisese, se trântise, ceea ce făcuse ca pereții să zgâlțâie un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Dar era o prostie, a hotărât ea. Nu trebuia să aibă un motiv. Era adolescent. S-a simțit dintr-odată speriată - deși nu știa exact de ce anume. Casa lui Connolly era angoasantă pentru ea în același fel în care e angoasantă o țară în care vii prima dată. Ușa de la baie era mult mai subțire decât se aștepta ea și când o închisese, se trântise, ceea ce făcuse ca pereții să zgâlțâie un pic. E un loc de carton, și-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
păreri cu privire la murala cu „luptătorul pentru libertate“ pe care Pabblem o propusese pentru terenul de sport al școlii. (Bangs fiind de părere că era controvesată, dar putea fi haioasă.) Apoi a venit chelnerița și am comandat. A urmat o pauză angoasantă între momentul când am comandat și venirea mâncării, dar, din fericire, m-am gândit să-l întreb pe Bangs despre noile manuale de matematică care veniseră de curând pentru clasele de GCSE. S-a dovedit un subiect fertil pentru conversație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a diferențelor. Liderii emergenți sunt preferați liderilor impuși. 4.3. Separatismul " Este modelul tipic al celor pe care o ascensiune profesională îi determină să-și părăsească grupul inițial de apartenență, al celor care trăiesc într-un mod intens și uneori angoasant aventura mobilității, precum "noii profesioniști" ai tehnicilor de vârf în laboratoare sau birouri de studii, tinerii tehnicieni sau funcționari care urmăresc o promovare." (Piotet, Sainsaulieu, 1981, p. 207) Raporturile interpersonale sunt intense, dar puțin numeroase. Grupurile sunt evitate, deoarece constituie
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
desemnează, astfel, un element involuntar. Ca și Caillois, Louis Vax interpretează fantasticul prin prisma altor domenii. Organizarea interioară a universului fantastic, propusă de Vax în studiul său Arta și literatura fantastică 61, se realizează tematic, printr-un univers al ,,motivelor angoasante". Fantasticul e dual tocmai datorită faptului că oamenii sunt situați în contexte inexplicabile. Scenariile onirice ale personajului blecherian, percepțiile acestuia asupra spațiilor dar și asupra personajelor, se plasează la granița dintre fantastic și real, în contextul în care ele izvorăsc
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cu toți porii, cu limba"215. Trăind și simțind realitatea atât de intens, eul blecherian suferă, este un eu chinuit de tirania formelor ce îl înconjoară, ajungând să trăiască o dramă la nivel spiritual. Exacerbarea continuă a sinelui, starea constant angoasantă, căutarea febrilă a unor ipostaze care să-l salveze din individualitatea dată, frica de sine însuși, îl apropie pe Max Blecher, într-o oarecare măsură, de Franz Kafka, fapt surprins exemplar de Eugen Ionescu. Suferința originară din povestirile lui Franz
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
fi". O astfel de moarte are rolul de a scoate personajul din ceea ce Heidegger numea ,,starea de a fi căzut", o stare inautentică, acea stare zilnică care blochează accesul sinelui către sine. După moartea lui Quitonce, Emanuel va experimenta stări angoasante, ființa sa ,,se va deschide sieși ca grijă"275. De altfel, dintre toate personajele romanului, Emanuel și Ernest sunt cei care constată conștient dispariția lui Quitonce, singurii care percep moartea celuilalt ca o posibilă moarte a sinelui. Moartea lui Quitonce
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mai ales chinuirea energiilor negative. Cel ce visează aruncă ceea ce îl încurcă și îl otrăvește. Străin, necunoscut Personajele necunoscute ce apar în vis sunt adesea reprezentări ale unei fețe ascunse a psihicului. Străinul este partea din umbră, adesea deranjantă sau angoasantă, care există în fiecare individ. Necunoscutul din vis este, din acest motiv, perceput ca amenințător. Prezența sa indică și faptul că multe dintre elementele situației sunt încă inconștiente sau ignorate. Pune accentul pe necesitatea de a căuta adevărul și cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
până la piele pe o ploaie înghețată, în căutare de refugiu. Prăbușirea casei Usher este și ea, într-adevăr, o chestiune de ospitalitate: naratorul chemat de un vechi prieten, vine să stea câtva timp lângă gazda sa chinuită de un secret angoasant care îl macină. Din ne-spus în aluzii, teama câștigă progresiv teren până în momentul funestei revelații, cea unui secret refulat care reapare. Povestea e bine cunoscută. Care este sensul acestei dorințe de ospitalitate care îl stăpânește pe ultimul descendent al
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în idiș". Să fii oaspetele unei limbi înseamnă să accepți o sedentarizare, să-ți găsești locul tău, să locuiești un spațiu pe care eroii lui Kafka îl poftesc cu ardoare dar a cărui apropriere rămâne precară, dificilă și finalmente mai angoasantă (o vedem foarte bine, de exemplu, în Vizuina) decât rătăcirea însăși. În Un vechi pergament eroul sedentar evocă fascinat și terorizat pe cei se culcă sub cerul liber "fiindcă detestă locuințele". E vorba de nomazii cu murdăria lor incredibilă și
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acesta se etalează "ieruncile perpelite-n pezmeți / spetele de urs, garfele de mistreți, / balercile de crâmpoșie, / iar noi, eu și căpetenia, făceam filozofie / și toată lumea desfășura evantaie / de hohote printre amfore cu măruntaie..." Se instaurează fulminant o lume părelnică, răsucită, angoasantă, dar cu toate că apropiat absurdului, universul dimovian se sustrage sistematic morbidului și macabrului, diferențiindu-se de Blaga din Lauda somnului terorizat de vedenii, excedat de semne ale haosului primordial. Labirinticului dimovian i se opune, în subtext, nevoia de "inedit azur" din
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
A trebuit să fie așa, pentru că orice mitologie are în vizor, permanent, moartea. Dintre cele trei experiențe fundamentale ale existentului uman, nașterea, nunta, moartea, ultima a solicitat cel mai intens și dramatic facultățile spiritului. Dacă n-ar fi fost moartea angoasantă și întrebătoare, nu s-ar fi născut religia cum o cunoaștem astăzi. Iată moartea ca temă de meditație în toate compartimentele gîndirii: în teologie, filosofie, știință. Aici se cuprinde și tragedia omului. Întrucît a ales între visata stare paradisiacă și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
otravă. Dublul din oglindă provoacă panică și jubilație. Mă protejez de moartea altuia și de propria-mi moarte printr-o dedublare, dar de dublu, mort devenit imagine, nu sunt sigur că mă pot detașa. Ceea ce servește la îndepărtarea angoasei devine angoasant. Iar prezența-absența defunctului, sau a zeului, în efigie, această licărire a invizibilului în vizibil mă poate ataca în orice moment. Imaginile care vin de dincolo sunt cele care au putere. Ele se disting de celelalte, cele ale vizualului obișnuit, prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Președintele etc. nu sunt indivizi, ci marcheri, semnalizarea de înlocuire a grupurilor umane pe care ei le simbolizează și pe care lumea nu mai vrea să le privească în față și mai ales să le examineze în detaliu. Se estompează angoasanta multiplicitate a chipurilor și a corpurilor. Ușurarea privirii prin metonimia Șefului: unul pentru toți. Sau label-ul în locul imaginii, reflexul signaletic substituindu-se discriminării optice și critice. Vizualul indică, decorează, valorizează, ilustrează, autentifică, distrează, dar nu arată. El este destinat să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Les sciences sociales en mutation, PUF, Editions Sciences humaines, Auxerre, 2007, pp. 115-129. 15 Hannah Arendt, citată în Les sciences sociales en mutation, p. 126. 16 Anchetele sociologice arată că aproape toți cei investigați găsesc acest fapt obositor, neliniștitor, stresant, angoasant; e mai ușor "să fentezi" o regulă rigidă, decât să inventezi și să urmezi o traiectorie în condițiile tuturor injoncțiunilor paradoxale. În lumea paradoxală a organizațiilor noastre se cere oamenilor să fie larg deschiși spre exterior, dar sunt criticați că
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
individului, experiență care are un rol fundamental din această perspectivă în determinarea statusului și rolului acestuia. În cazul copiilor infectați cu HIV stările neurofiziologice negative determinate de boală se pot asocia cu anumite tulburări de comportament, pot să apară vise angoasante, stereotipii, halucinații. Prin terapia dinamică-psihanalitică se evaluează calitatea relației părinte-copil, în scopul reducerii tensiunilor și anxietății copilului. Acest gen de terapie intervine prin tehnici și metode specifice: atenție flotantă, asociații libere, interpretări ce au ca scop eliminarea tensiunilor interioare, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
reușita sarcinii, nici de îndreptarea comportării copiilor. Se poate imagina tulburarea profundă a copilului care-si vede părinții efectuînd una sau uneori mai multe bruște răsturnări în metodele lor educative, însoțite neapărat de un climat mai mult sau mai puțin angoasant, pentru că un reviriment de acest gen urmează întotdeauna după un eșec și o perioadă de nehotărîre cu privire la atitudinea ce trebuie adoptată. 1.4.3.Copilul față-n față cu cuplul Cuplul a devenit pentru copil primul model social. În contactele
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Este vorba deci ca adolescentul să-și însușească un corp cu noi potențialități și să se distanțeze de obiceiurile copilăriei și de părinți. Dar chiar în cadrul acestei schimbări el poate fi cuprins de un sentiment de alteritate care generează întrebarea angoasantă: „cine sunt eu?”. Pierderea bisexualității potențiale Odată ce pubertatea s-a instalat în corp, individul trebuie să-și atribuie un sex, și doar unul. Înainte, o fetiță putea să joace jocul „băiatul ratat”, un băiețel putea să fie „fetiță”, să se
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]