305 matches
-
au filmat și-au fost atât de amabili de mi-au trimis și mie o casetă. Știau că e omul meu...” Dar ne luarăm cu analiza și uitarăm de fată. Și în timpul ăsta se petrece adevărata schimbare la fața a animalității umanității! „Între timp, jigodia aia de Sasha a dispărut. Cred că ne-o cocea mai de mult timp. A ros podeaua cuștii, a lărgit gratiile și dus a fost...” Unde se duce fiara după ce evadează ? „Într-o secundă, Gizelda (fetița
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Une_harmonie_parfaite.html [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
distrugi cu ultrarafinatul armament, cu poluanta superindustrie, sau, pur și simplu cu „naturala” ta indiferență. Te simți elegant, srălucitor, splendid. Ce mai! Un Soare. Un Star. Poți. Ziua a cincea e ziua biologicului, din care omul valorizează tot mai mult animalitatea. Numai că ziua a cincea e șansa civilizării instinctului. Numit mai pe urmă stăpân peste animale, omul folosește această șansă spre propria-i sălbăticire, convins că promovează viața. Dar cea care pune în mișcare e inima. Ceea ce face viu e
MI – KA – EL (CINE E CA DUMNEZEU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mi_ka_el_cine_e_ca_dumnezeu_.html [Corola-blog/BlogPost/340427_a_341756]
-
ca “ceva ar putea atunci să se nască din plodul acesta al pămîntului. Și parcă efectiv stă să apară sau să reapară ceva. Făptura e adunată asupra ei înseși, dar nu și încovoiata. Linia spatelui ei este perfect dreapta. În animalitatea ființei, rectitudinea vine să aducă o formă de trezie, aproape de inteligență viitoare; trunchiul perfect vertical da parcă ființei o putință de frumusețe, oricît ar lipsi orice aluzie la ea; iar întrucît făptura e strînsă, dar nu și încovoiata, o vagă
CUMINŢENIA PĂMANTULUI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cumintenia_pamantului_dalelina_john_1365601822.html [Corola-blog/BlogPost/345802_a_347131]
-
ar fi virtute, dacă nu ar triumfa în lupta cu înclinările contrare. Cât privește caracterul omului, Kant afirma: „Nu importă ceea ce face natura din om, ci ceea ce el însuși face din sine ... [ ... ] Legea morală îmi dezvăluie o viață independentă de animalitate și chiar de toată lumea simțurilor, cel puțin cât se cunoaște din scopul statornicit existenței mele prin această lege, scop care nu se oprește la condițiunile și hotarele acestei vieți, ci care se întinde spre infinit.” Johann Gottlieb Fichte, părintele idealismului
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_gestul_lipsit_de_demnitate_vavila_popovici_1381372764.html [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
și aprinzând tăciunii urii A încolțit în mod misterios în mine neiertarea Mă bântuie! vuiește uneori în piept că marea. Simt atunci că-ncet de Tine mă îndepărtez Adâncurile tenebroase cu rațiunea iar scrutez Și le găsesc gemând prelung de animalitate Că omul aflat în agonia junghierii pe la spate. Într-o zi cenușie am constatat cu groază și uimire Că pot chiar eu ucide-n apărare și iute citire Am dat Psalmilor izbăvitori de suspin și plâns Redă-mi Doamne iarăși
PAPA BEATIFICAT ŞI PREA FERICITUL PATRIARH de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Papa_beatificat_si_prea_fericitul_patriarh.html [Corola-blog/BlogPost/344243_a_345572]
-
o bancnotă (aceea cu cea mai mică valoare, pe care o găsești după ce ți-ai scotocit sârguincios buzunarul). Oricum, treci pe lângă el cu sentimentul că tu știi de ce a ajuns să trăiască pe stradă - la limita fragilă dintre umanitate și animalitate. Se găsește în această stare jalnică pentru că... o merită. Vina îi aparține întru totul. În orice caz, simpla prezență a oamenilor străzii ne deranjează. Fiindcă avem senzația că ei murdăresc tot ce ating: băncile din parc, scaunele din metrou, locurile
Lansări de carte la Gaudeamus în weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104215_a_105507]
-
ierarhii în relație. Toate acestea sunt în spiritul filosofiei din ultimii ani de creație a lui Jacques Derrida, care propune filosofia animalică pentru a pune sub semnul întrebării logocentrismul uman ca metodă de poziționare ierarhică ce urmărește să desființeze propria animalitate. Derrida încearcă să estompeze linia de demarcație dintre lumea umană și regnul animal - abisurile dintre ele ce servesc ca zid de apărare - pentru a putea crea apoi suprafețe multiple sau diferențiate ce se pot suprapune sau pot interfera. Miroase a
Filmul ”Miroase a paradis – Über damals, jetzt und die Freiheit”, prezentat la Viena by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105863_a_107155]
-
neactualizată, intră în alcătuirea definiției ca gen. Considerând același exemplu, atunci când spunem că „omul este o vietate rațională”, prin „vietate” înțelegem o substanță cu corp și suflet. Astfel, genul „vietate” cuprinde și sufletul (forma oricărei ființe vii, exprimabilă prin termenul „animalitate”) și corporalitatea (materia oricărei ființe, exprimată de Toma prin termenul lapideitate, din latinescul lapideitas, „pietricitate”, un termen menit a desemna orice corporalitate neînsuflețită). În alți termeni, tot ai lui Toma, „corpul va fi genul ființei animate, deoarece în ființa animată
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
în care sunt prezentate idei evoluționiste, merge mai departe susținând: ""...ar fi prea îndrăzneț să ne imaginăm că toate animalele cu sânge cald au apărut de la o viață cu filament pe care marea "Primă Cauză" să o înzestreze cu suflet ("animalitate")... și care să posede facultatea de a continua să se îmbogațească prin propria sa inerentă activitate și de a oferi aceste îmbunatățiri dintr-o generație într-alta întregii posterități, o lume fără sfârșit!"" prin care anticipează lamarckismul. Când Charles Darwin
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
Balzac și mine », din perioada de început a seriei "Rougon-Macquart", în care tânărul scriitor își exprimă dorința de a se deosebi net de predecesorul său: « Balzac zice că ideea pentru Comedie i-a venit în urma unei comparații între umanitate și animalitate [...] așa cum există lei, câini, lupi, tot așa există artiști, administratori, avocați etc. [...] Opera mea va fi mai mult științifică decât socială [...] Cadrul va fi mai restrâns. Nu vreau să pictez societatea contemporană, ci o singură familie, arătând cum o stirpe
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
fiind învățătorul lui Zenon din Citium. Krates a fost căsătorit cu Hipparchia, una din puținele femei filosoafe din antichitate. Cinismul s-a caracterizat printr-o sfidare a oricărei convenții sau norme sociale. Cinicul pledează pentru o viață naturală, apropiată de animalitate și acuză normele sociale, ca fiind împotriva firii. Scopul vieții este fericirea, iar ea nu poate fi atinsă decât prin virtute, realizată prin ascetism. Cirenaismul, școală filosofică fondată de Aristippe din Cirene (435 - 356 î.Chr.), are ca doctrină hedonismul
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
repulsii instinctive, translatate toate într-o imagine cât mai tenebroasă a feminității. Gilbert Durand observa că unele populații primitive repartizează lingvistic substantivele în două genuri: andric și metandric , acesta din urmă incluzând obiectele neînsuflețite, animalele și femeile. Co-naturalitatea feminității cu animalitatea e specifică și vechii mitologii eline, care feminizează monștrii teriomiorfi ca Sfinxul sau Sirenele. Potrivit celor mai cunoscute analize simbolice, figuralitatea animală evocă teroarea în fața morții (prin devorare) sau a schimbării (prin diferența de nivel ontologic). Teriomorfia în forma ei
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
Socratici’’. Aceste școli au fost formate de elevi ai lui Socrate și sunt strâns legate de problema sofistică. ul s-a distins printr-o manifestare care a sfidat orice convenție sau normă socială. Cinicul pledează pentru viața naturală, apropiată de animalitate și acuză normele sociale impuse convențional, prin urmare împotriva firii. Filosofii cinici erau preocupați de problemele etice. Considerau că scopul vieții este fericirea iar ea nu putea fi atinsă decât prin virtute. Cinismul antic implica o practică ascetică a virtuții
Cinism () [Corola-website/Science/304208_a_305537]
-
au fost puse, astfel, bazele unui sistem de referință uzitat și în prezent, urmărindu-se, totodată, și fazele de evoluție ale climei, pe baza analizei polenului (palinologia). Antropogeneza studiază formarea și dezvoltarea omului. Ea relevă trecerea omului din starea de animalitate în cea de umanitate, trecere condiționată de existența a trei coordonate esențiale : Prin acestea, omul se diferențiază de orice alt animal, chiar dacă pentru maimuțe, și nu numai, au fost sesizate apropieri legate de existența unor forme de agregare socială, de
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
se transformă în două kilograme de cenușă, restul evaporându-se, „fiind apă“ / „compuși ai apei“; astfel, se deduce ușor că ființele umane sunt sublime „grupuri ale apei“). "Poezia pură, jocul secund", rețea de cristale ale Logosului, când se îneacă / dispare „animalitatea planetară“ / „spiritul de turmă din junglă“ («cirezile agreste») prin „umanizare“, în «grupurile apei», are menirea ca, din prezent / «din ceas», să oglindească măreția lumii, «calma creastă», zenitul, dar și opusu-i, «nadirul latent», să-i deducă întreaga istorie / viață, spre a
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
-i bag cu nasul în propriile lor excremente! Nevastă-mea, scârbită și ea, dar copleșită de lașitate, s-a agățat de mine, zicând: "Nu fi la fel de animal ca și ei!" Deși, sincer să fiu, mă cam duseseră în starea de animalitate. Consecința lipsei mele de reacție - dar și a celorlalți de pe stradă? într-o bună dimineață, ne-am trezit în chiar holul blocului, cu ditamai puturoasele fecale, făcute cadou de aceeași bandă de vagabonzi"! Cititorul îmi va scuza, sper, această relatare
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
în totalitatea lui. Imaginea și sunetul dispun de un statut intelectual contestat savorilor, mirosurilor și percepțiilor tactile: gura, nasul și pielea înu doar buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele care vânează, ucid și mănâncă. El amintește, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor considerații: el își revendică animalitatea și nu uită că aparține naturii; invită pe oricine să facă la fel și să-și amintească de genealogia sa imperfectă; îi atacă în mod ironic pe platonicienii amatori de idei pure și-i trimite la parfumuri, realități impure printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
dragostea este un accident. Este, pentru noi occidentalii, înfiorător să constatăm că azi, la începutul secolului XXI, cea mai mare parte a oamenilor de pe pământ nu cunosc dragostea și trăiesc, în relația cu femeia de lângă ei, într-un fel de animalitate promiscuă. Pentru ei, femeia nu este o ființă, este un obiect. Nu are drepturi și nu este cetățean. Ea nu participă la conducerea treburilor în societate și nu are niciodată, nici un cuvânt de spus224. Trebuie să spunem că, asemenea multor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o mică parte din noianul de gânduri și fapte pe care le cuprinde. Mulți cititori se vor întreba, probabil, de ce am intitulat acest volum Lumina educației? Pentru că numai ea, educația, îl scoate pe om din întunericul necunoașterii și din atavica animalitate, îl socializează și îl umanizează. Heraclit considera educația drept al doilea soare pentru cei care o au. AUTORUL ȘCOALA ȘI EDUCAȚIA ȘCOLARĂ ȘCOALA ȘI FORMAREA ATITUDINII POZITIVE FAȚĂ DE ÎNVĂȚĂTURĂ LA ELEVI Asemenea șlefuitorului de diamante, educatorul modelează cu migală și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
totul comunității umane, societății, el trebuie să învețe nu numai să trăiască în societate, ci și să ia parte la clădirea societății. „Verdictul” lui Natorp este deosebit de explicit: „Omul devine om numai prin societatea omenească”, în afara acesteia „ar recădea în animalitate” sau „nu s-ar ridica mai sus de simțuri”. Comunitatea îl atașează pe om lumii, vieții morale. De aceea educația nu poate fi decât socială („educația individului este condiționată social în fiecare direcție esențială a ei”), în comunitate indivizii „învață
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sociale. Comunitatea umană dobândește pentru om valoare prin aceste posibilități de „afirmare de sine”, prin oferirea asistenței sociale pe drumul realizării sale („Omul în afară de societate nu numai că nu ar cunoaște o stare de progres, dar ar recădea repede în animalitate”). Aceasta înseamnă însă și o obligație morală: „Fiecare membru al comunității este dator să ajute la realizarea celorlalți, fiind în același timp ajutat de ceilalți în realizarea sa”. Cu cât nevoile comunității sunt mai bine satisfăcute, cu atât posibilitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
multe cărți și nu-și mai cunosc corpul, că și-au lăsat trupul să li se urce la cap și au făcut din cap ca un corp al omului. SCHWEINDI: Animalul din d-voastră își latră iar în aer liber animalitatea. O însămânțare copulativă e ceva aproape exclusiv spiritual. D-voastră târfă ordinară de-a curmezișul lumii, sunteți un om în clocot, o bestie sub formă de om. KARLI (se ridică): Eu sunt o ființă sănătoasă. Chiar și mama mea bună
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în totalitatea lui. Imaginea și sunetul dispun de un statut intelectual contestat savorilor, mirosurilor și percepțiilor tactile: gura, nasul și pielea înu doar buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele care vânează, ucid și mănâncă. El amintește, de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau gastronomia ca discipline ținând integral de artele frumoase. Plimbându-se parfumat prin agora, Aristip incită la formularea tuturor acestor considerații: el își revendică animalitatea și nu uită că aparține naturii; invită pe oricine să facă la fel și să-și amintească de genealogia sa imperfectă; îi atacă în mod ironic pe platonicienii amatori de idei pure și-i trimite la parfumuri, realități impure printre
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]