453 matches
-
amănunte la prima vedere lipsite de importanță. O indispoziție de moment, o decizie luată ca reacție la teamă, o opțiune aleatorie, o vorbă aruncată în vînt pot schimba cursul unei vieți. Dar scoaterea în evidență a tuturor acestor amănunte, aparent anodine, capabile să reveleze, în clipa marilor bilanțuri, sensul unei vieți, nu duce, în final, la pierderea printre degete a chiar esențialului respectivei existențe? Iată o întrebare fundamentală care rămîne în urma lecturii acestei cărți. Biografie sau destin? Dilemei inițiale a lui
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
prozelor chiar și de numai două pagini ale lui Cosmin Manolache au devenit text doar datorită unui cât de umil sâmbure de neobișnuit, de semnificativ, prin urmare. Momentele și schițele tânărului prozator originar din Mizil nu sunt gratuite și, dincolo de anodin, au un ce al lor, chiar dacă deseori acesta nu e surprins la prima vedere și e dificil de formulat. Detaliul, doar aparent, lipsit de semnificație este principiul textual declanșator. Unui câine comunitar recent dispărut, vânzătorii ambulanți din zonă îi fac
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
Mariana Codruț este expertă în descrierea simptomelor "bolii" singurătății. Transcrierea detaliilor are acuratețea unei fișe clinice, chiar dacă, printre rînduri, răzbate o evidentă căldură umană. Practic, autoarea se pune în pielea personajelor ei, trăiește împreună cu acestea întregul calvar al existenței lor anodine: "De cînd e singură mîncatul i se pare o corvoadă. Trupul ei cel mai adesea respinge hrana. Trupul ei e mai inteligent decît ea, el e primul care simte cînd ceva nu e în regulă și care dă alarma înainte
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
grupului, scrie povestiri pseudo-S.F. - " Experimentul" are un aer ŕ la Ray Bradbury, dar nu are final(itate) -, satirizează plictisitoarele tabieturi de familie mic-burgheză, de acolo i se trag, probabil, plictiseala și depresia, de aia e și slujba așa anodină și Bucureștiul așa tern. Macro-Bucureștiul, pe care-l cuantifică în călătorii marcate pe o cartelă de metrou și în orele plictisitoare de la locul de muncă, pentru că, văzute "la firul ierbii", cele mai mărunte obiecte capătă duh, se dinamizează, intră într-
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
forța lui senzorială ieșită din comun și cu enorma sa percepție a concretului, care făceau posibile, ca în gîndirea de tip magic sau ca în universul copilăriei, absorbția obiectului determinat în abstracțiunea categoriei și rezumarea metonimică a legității cosmice în anodin și în accidental, dar și cu puterea lui de abstractizare, de a sesiza conexiuni și de a-și teoretiza în mod sistematic observațiile directe, el nu este nici un artist ușor de abordat și nici, mai apoi, o dată abordat, lesne de
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
care căpătase privilegiul de a-l frecventa, era însă exceptat de la ritualul descris, el nu era considerat un vasal, nu și-a cenzurat firea neastâmpărată, nu s-a umilit, nu s-a prefăcut că se lasă condus. Totul a început anodin. Goethe l-a văzut întâia oară pe Schiller după ce au audiat amândoi o prelegere la Yena (7.06.1788). Tânărul ardea de nerăbdare să se apropie de marele scriitor, să-i strângă mâna cu adorație, dar n-a fost băgat
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
secție, Marius Vasileanu), încît o uiți pe loc. Se publică preponderent informații preluate ca atare de la agenții sau prezentări descriptive, fără nici un cîrlig. Deocamdată lipsită de personalitate și diletantă, pagina în care își fac temele școlari conștiincioși și cuminți e anodină. în schimb, foștii gazetari culturali de la Adevărul sînt de urmărit în GÂNDUL, fiecare pe felia lui: Magda Mihăilescu la film, Diana Popescu la muzici, Gheorghiță Aurelian Ion și C. Stănescu la literatură, Cristina Modreanu la toate, fiind și șefa departamentului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
prepoziția fără. Fără rimă, fără ritm, fără tropi, fără o cât de difuză simbolistică, fără alt semantism decât cel, primar, al simplei denotații, fără ortografie și, bineînțeles, fără lirism, ea este o descripție plată a unei existențe plate, o înșiruire anodină de episoade anodine, neînchegate în structura unei povești ori (sub regim textualist) în povestea unei structuri. În buna sa postfață, O. Nimigean notează biografismul auster, sobrietatea în utilizarea figurilor, minimalismul "cu paradoxal efect expresiv" și alte asemenea caracteristici ale volumului
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
rimă, fără ritm, fără tropi, fără o cât de difuză simbolistică, fără alt semantism decât cel, primar, al simplei denotații, fără ortografie și, bineînțeles, fără lirism, ea este o descripție plată a unei existențe plate, o înșiruire anodină de episoade anodine, neînchegate în structura unei povești ori (sub regim textualist) în povestea unei structuri. În buna sa postfață, O. Nimigean notează biografismul auster, sobrietatea în utilizarea figurilor, minimalismul "cu paradoxal efect expresiv" și alte asemenea caracteristici ale volumului de față. Sunt
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
de caracterologie și psihologie forjată la temperatura înaltă a unor verbe pe cît de pătrunzătoare, pe atît de surprinzătoare, peisaje de structură intimă și de efluvii sufletești în care se sintetizează aventuri și întîmplări umane capitale sau, pur și simplu, anodine, lăuntrice fotografii făcute la secundă, pe care le developează grație unei camere digitale ultrafidele și hipersensibile, fac din unele pagini ale cărții lui Dan Dediu dovada unui fin portretist: "Există oameni la care simți, după ton sau intonație, că disimulează
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
celebritatea socială a autorului, după cum pare la fel de inutilă precizarea că doar rareori marele om de stat ori marele artist a scris și niște memorii de oarecare valoare. În aceste condiții, își poate permite să-și scrie memoriile un personaj complet anodin, fără strălucire, care n-a ocupat niciodată vreo o funcție socială? Asemenea memorii există totuși și ele pot fi mult mai interesante decît cele aparținînd “personalităților”. Trebuie să îndeplinească însă una din următoarele două condiții: să fie scrise cu talent
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
adesea, în chip compensator, vascularizată, în pofida asperităților ei, de-o sensibilitate existențială care se poate dovedi o față acceptabilă a “sentimentului” devalorizat de poetica modernă. Paradoxal, ironia care e o aneantizare, se țese din materialități mărunte dar palpabile, din gesturi anodine dar precise, care transmit fiorul vieții: “Umerașele nichelate susțineau povara veșmintelor de zi cu zi,/ care ne feresc să părem mai goi decît sîntem./ Femeia fără să vrea își lăsase pardesiul cu fața deschisă spre interior/ obligată să asiste la
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
autorul. Prin anularea sau distrugerea paginilor cu implicații politice, ne apare cel puțin în parte anemic, dacă-l comparăm cu jurnalele lui Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian, Pericle Martinescu și chiar cu Agendele lui E. Lovinescu. Multe însemnări sunt anodine, prozaice bilanțuri zilnice: "înotat la Lido, iar duminică la ștrandul Kisselef". M-am dus la frizer, la dentist etc. înregistrează sute de asemenea mărunțișuri. Uneori, devine cronică mondenă, iar în ultimii ani, 1966, 1968, jurnal de călătorie la Veneția și
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
Bucureștii de aievea, este, desigur, altă vorbă. Nu-i, totuși, mai puțin adevărat că toponimia lui Mateiu (ca și onomastica-i, de altfel, arhaizantă și bizară), nu e niciodată gratuită, capricioasă sau aleatorie. Altminteri, pentru ce să stăruie/apese asupra anodinului detaliu că, o dată, despărțindu-se de Pirgu, care o ia "spre Poștă", el și Pantazi au s-o ia "spre Sărindar", - un "sărindar", pe lângă că numește o "mahala" din centrul capitalei, fiind o rugăciune pentru morți, o "veșnică pomenire" (reluată
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
alt gen" (p. 384). Alteori se apasă puternic pe pedală. O scrisoare a lui Eliade către Lucian Blaga din 29 iulie 1937 relatează: "Am vorbit cu câțiva șefi... secretarul lagărelor" șnaziste - completează }urcanuț, dacă se pregătesc de război. Acest text anodin este comentat astfel de autorul biografiei: "încă din tinerețe, lui Eliade îi plăcea să exagereze uneori în corespondență importanța întâlnirilor sale și a atenției de care se bucura personal în străinătate, dar este posibil (subl. M.H.) în acest caz ca
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
pentru melancolia secolului persoana-filtru pentru aspirațiunile înecate'n ocean dissolvate'n nestemata barocă din extremul occident al europei persoana-filtru pentru lacrimile preschimbate'n mare persoana-filtru pentru sublimarea portugaliei în cuvânt persoana-pessoa disipată'n personaje conferind personalitate tragediilor și fericirilor altminteri anodine elanurilor și speranțelor altminteri tăcute ocultei glorii lusitane frumuseții lisboete adumbrind timp de o carte surparea din naștere către moarte Des, cântarea României. Literare port în mine istoria revistei românia literară împlinisem 17 ani când într'un interviu matinal la
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
Domnului", devenind scule ale Necuratului. Încercarea absolut nefericită a părintelui Marchiș (prietenul și confidentul atâtor intelectuali de frunte ai țării) de a vorbi în limbajul umilinței nevertebrate despre "marile merite" ale lui Teoctist m-a întristat infinit mai mult decât anodinele sale note către Securitate. Prestația duplicitară a simpaticului și inteligentului preot de la Stavropoleos a acționat asupra mea precum un duș rece: am înțeles că în sânul BOR există fidelități și complicități ce depășesc cu mult întâmplătoarele conflicte provocate de deschiderea
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
în măsură să lumineze calea anti-literară/non-literară pe care autorul pornise la drum în căutarea maximei autenticități. Faptele anoste, lipsite de glorie și de prea multe elemente memorabile, ale personajului narator erau puse în pagină într-un stil minimalist, perfect anodin. Impresia de autenticitate era maximă, dar satisfacția cititorului, minimă, mai ales în condițiile în care acesta nu observa efortul conștient al unui scriitor instruit de a vedea și reproduce lumea cu mintea unui copil de 10-14 ani. Luminița, mon amour
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
că turnătorul scria tot ceea ce vedea și auzea despre cel supus urmăririi. În sine, notațiile sale nu aveau nici o logică, dar ele erau puse în relație cu informațiile obținute pe celelalte căi și, inevitabil, în felul acesta, unele dintre însemnările anodine puteau să dobândească relevanță. Nici măcar agentul de filaj profesionist nu avea habar de scopurile pentru care era urmărit obiectivul. Combinație de James Bond și inspectorul Clouseau (,Aspectul exterior al filorilor - cei care executau filajul - se poate schimba rapid pe parcursul urmăririi
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
de haiku: "Călare pe melc/ galopez/ pe colinele verzi/ ale memoriei". Ori: Sunt/ atît de departe/ de casă/ încît/ numai murind/ mă mai pot/ întoarce". în consonanță cu o asemenea strictă încorsetare verbală, observăm o "stingere" a patetismului topit în anodin, în retractilitate, în iremediabilă dezolare. Mitologia e dezumflată prin raportarea la stringența prezentului plat, izbită de inebranlabila actualitate: "O, voi barbari/ din toate zările/ deghizați în ahei/ nu-mi veți putea cuceri/ Troia din inima mea.(...) Veți avea nevoie/ de
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
improvizația a rezultat ceva. A rezultat un personaj, inconfundabilul Dan C. Mihăilescu, pe care ne place să-l regăsim indiferent în ce ipostază, așa cum ne place să-l revedem pe Toma Caragiu în orice secvență filmată, fie și în una anodina. Tot ceea ce scrie Dan C. Mihăilescu - despre comunismul din România sau despre "seratele muzicale" ale lui Iosif Sava, despre Apelul către lichele al lui Gabriel Liiceanu sau despre "generația 1927", despre naționalism sau despre rusofobie - ne atrage atenția și ne
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
Romanismul nostru va fi acela pe care-l slujeai: nobil și creator". Ciudată, într-adevăr, opțiune de final a lui Istrati. Ea, repet, trebuia consemnata în această ediție. Al. Talex n-a făcut-o, gresînd profund, publicînd, în schimb, texte anodine, mai putin revelatoare. Și doar ultima secțiune a ediției se numește chiar "Ultimii ani". Să se datoreze această omisiune faptului că editorul Al. Talex a fost din plin amestecat în racolarea lui Panait Istrati pentru Cruciada Romanismului? Acesta e indubitabil
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
sfârșit din cauza excesului de zel al personalului care se ocupă de îngrijirea parcului. Scorbura folosită de Căra drept cutie poștală este astupata într-o bună zi cu ciment, spre disperarea lui Vlad. Comunicarea se întrerupe ca urmare a unui accident anodin, cu nimic mai prejos însă în consecințe decât un pumnal sau o cupă cu otravă dintr-o piesă a lui Shakespeare. Dumitru Radu Popa se joacă grațios cu ficțiunea să literară. Vasul de cristal care e românul este încă incandescent
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
obiectele - kitsch stau în aceeași "grămadă" cu acelea prețioase și că totul depinde de felul în care știi să te raportezi la amestecul de "murdărie" și de "puritate". Povestirile descriu o lume pestriță, de toate calibrele, cu personaje, în general, anodine care trec prin situații obișnuite, da sînt obligate într-un anumit context să aibă o atitudine. Ei, în această atitudine se pot distinge notele false de cele prețioase. Din păcate prețiosul se transformă adesea în prețiozitate, iar ea nu mai
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
femeie matură, dar nu și-a epuizat încă resursele de feminitate, Cezar redescoperă fugitiv iubirea, ca pe un bis al existenței, ca pe o ultimă tresărire a conștiinței lui de bărbat. De fapt, tot ceea ce povestește Constantin Țoiu devine captivant. Anodina și adeseori exasperanta lume balcanică în care trăim se transformă, descrisă de el, într-un spectacol. Iată, ca exemplu, momentul în care Cezar câștigă un milion de lei la loz în plic: "însoțit de alaiul vesel, excitat, al mulțimii, sui
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]