150 matches
-
discernământ. Puțini au acces la ceea ce este bine, drept și corect, chiar și pentru ei Înșiși. Acei puțini (prin educație, poziție, rasă sau etnie) au datoria morală să devină „capii” celorlalți, să Îi lumineze sau să Îi constrângă pe cei „anomici”. „Iadul” sau, cel puțin, „purgatoriul” antiindividualist (mă refer la individualismul etic) este adesea pavat cu cele mai bune intenții. Eugenia face parte din această categorie. Maria Bucur este cercetătoarea excelent pregătită să ne facă să Înțelegem bunele intenții și consecințele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
istoric În care persoana trăiește. Ambele aspecte problematice pentru om vizează atât sensul acestuia, cât și pe cel al vieții sale: propriul său destin. Punându-și aceste Întrebări, omul crizei nu se mai recunoaște pe sine Însuși. Într-o lume anomică, absurdă, lipsită de valori, omul este lipsit de repere sau, ceea ce este mult mai grav, Înșelat de iluzia unor false valori. Lumea nu Îi mai oferă valorile autentice și nici omul nu mai are ce să ceară de la ea. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
faustică, generează ideea de suicid. Dar și angoasa existențială a omului modern duce la suicid. Care ar fi, În cazul acesta, diferența dintre cele două forme și motivații ale suicidului? Suicidul faustic este fatalist, pe când cel al omului modern este anomic, dacă avem În vedere teoria lui E. Durkheim. Înainte de a fi o manifestare morbidă, suicidul este, În primul rând, o opțiune a persoanei, ca un act de refuz al vieții proprii. Este o decizie deliberată, În cazul lui Faust, și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exilul sau Înstrăinarea are două dimensiuni: exilul exterior și exilul interior. Acestea sunt probleme În care sufletescul și moralul se Întâlnesc, fiind foarte greu sau poate chiar imposibil de separat Între ele. Într-o lume ostilă, nedreaptă, represivă, absurdă sau anomică, În care, chiar dacă este cetatea mea, eu nu mă recunosc ca apartenent, cu care nu mă mai pot identifica de care mă simt străin și oprimat, Îmi pot găsi totuși un refugiu interior. Eu mă pot pune la adăpost de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
modelului socio-cultural sunt cele care suferă un proces de criză de devalorizare. Ele se uzează, își pierd funcția normativ-modelatoare a comunităților umane. Structurile sociale, instituțiile, relațiile interumane lipsite de orice fel de normalitate se transformă în haos și dezordine socială anomică. Comunitatea umană lipsită de repere își pierde sensurile sale naturale. Este cazul situațiilor de criză socială, care afectează pe fiecare individ în parte, transformându-l o dată cu întregul sistem. Toate aceste situații pun în discuție, pe lângă integritatea sistemului social, și integritatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
decursul timpului. Schimbări ale mediului socio-uman: a) schimbări cu caracter brusc, brutale și de mare intensitate: erupții vulcanice; inundații; poluări industriale; accidente nucleare; b) schimbări cu caracter lent, de durată și cu acumularea efectelor în timp: slăbirea coeziunii sociale; stări anomice; crize politice; crize economice; pierderea valorilor morale, religioase, culturale. Factorii demografici sunt reprezentați prin schimbări care depind de grupurile umane, de densitatea, structura și dinamica acestora. Tulburările ce apar ca o consecință a tulburărilor echilibrului demografic, cu consecințe negative asupra
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se afirma liber”, dincolo de orice fel de constrângeri. Modelul socio-cultural, valorile morale și spirituale, sunt percepute ca având un caracter coercitiv-limitativ pentru generațiile tinere. Negarea lor eșuează în agresivitate, violență, discordanță, revoltă, contestare, conduite antisociale sau anticulturale. În legătură cu această situație anomică, de criză a valorilor sociale, asistăm la un conflict care depășește diferențele de mentalitate dintre generații. W. Rathenau remarcă trei modele de revoluții sociale a căror motivație o descoperă în reacția indivizilor față de dezechilibrul social, și anume: revoluția răzbunării, manifestare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de persoană. În sensul acesta, el apreciază că actele suicidare sunt legate de integrarea socială, fapt care-l face să distingă patru forme de suicid: suicidul altruist, printr-un proces de suprasocializare; suicidul egoist, printr-un proces de individualizare; suicidul anomic, datorat scăderii coeziunii sociale; suicidul fatalist, datorat unui exces de reglementare socială. Clasificarea și modul de interpretare ale conduitelor suicidare în viziunea lui E. Durkheim pun accentul pe rolul factorilor represivi sau eliberatori ai modelului socio-cultural, despre care am mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu caracter psihotraumatizant care strică echilibrul psihosocial, având implicații asupra reacțiilor, conduitelor și acțiunilor membrilor colectivității umane, ducând la dificultăți de adaptare, comnicare, gândire și afectând serios prin aceasta starea de sănătate mintală individuală și colectivă. Aceste stări cu caracter anomic, care au ca punct de plecare structura și dinamica mediilor social-umane, reprezintă obiective importante pe care acțiunea de igienă mintală trebuie să le aibă permanent în vedere, instituind măsuri de psihoprofilaxie, dar și de intervenție precoce. Prin caracterul lor neobișnuit
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt anulate. Conduitele se desfășoară în mod obligatoriu conform cu normele impuse de stat. În acest caz, individul nu-și mai poate descărca pulsiunile, care, acumulându-se, duc la grave tulburări de sănătate mintală: nevroze, stări reactive, depresii, sinucideri. În statul anomic, reprezentând forma statală care succede crizei statului totalitar desființat, apar noi forme de manifestare a sănătății mintale în criză. Datorită suprimării modelului cultural, în locul acestuia rămâne un vid anomic, care aruncă societatea într-o stare de confuzie. Reprimarea libertăților este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburări de sănătate mintală: nevroze, stări reactive, depresii, sinucideri. În statul anomic, reprezentând forma statală care succede crizei statului totalitar desființat, apar noi forme de manifestare a sănătății mintale în criză. Datorită suprimării modelului cultural, în locul acestuia rămâne un vid anomic, care aruncă societatea într-o stare de confuzie. Reprimarea libertăților este înlocuită cu o pseudolibertate haotică, în cadrul căreia fiecare se conduce după bunul său plac. În această situație, lipsind normele reglatoare ale conduitelor și acțiunilor sociale, comportamentul va dobândi un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
latura psihologică a acestui fenomen. Conduita deviantă va fi rezultanta unor „căutări” ale individului legate de statutul și rolul său social, în condițiile în care modelul socio-cultural nu i le mai poate oferi sau, dimpotrivă, i se propune un antimodel anomic. R.K. Merton remarcă faptul că în aceste condiții individul încearcă să se adapteze sau să se pună în acord cu societatea, apelând la următoarele mecanisme: conformism: scopuri culturale și mijloace instituționale acceptate; inovație: scopuri culturale acceptate, dar mijloace instituționale respinse
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
patologic este mult mai estompată, dându-se o sferă mult mai largă normalității psihice, ceea ce face ca în cadrul acesteia să fie incluse „cazuri-limită” sau „variații patologice ale normalului” ca forme admise de societate, prin îngustarea cadrelor bolii psihice; c) societăți anomice, aflate într-o stare de criză profundă a modelului socio-cultural, care și-a pierdut capacitatea de a mai controla personalitatea și conduitele umane; în acest caz, lipsit de un reper moral și socio-cultural, individul suferă un proces de dezechilibru valoric
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este tratarea individului nediferențiat, includerea să în anormalitate! Sociologi și filosofi precum Marcuse, Fromm, Adorno, Riesmann, teologi ca sf. Augustin sau sf. Ioan Gură de Aur ca și toți Sfinții Părinți, de altfel, asociau acest fenomen de depersonalizare și înstrăinare anomică, cu cel al consumerismului, al hedonismului, etc. Cu atât mai mult astăzi când vorbim despre drepturile omului și mai ales despre drepturile copilului este bine de văzut cum își pot uni forțele sociologii, pedagogii și psihologii, terapeuții și educatorii pentru
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
atotputernicia diagnosticului” trebuie să aibă În vedere riscurile sale: inclaustrarea, stigmatizarea, măsurile de siguranță,etc. Atari consecințe metaexpertale devin datoria esențială a expertului În a le evita. La caracterul de științificitate diagnostică va contribui și ontogeneza comportamentului prin cunoașterea mediului anomic microsocial de formare al personalității, a antecedentelor psihopatologice și criminologice, a modului de comitere al faptei, ca și al relațiilor victimologice sau de etichetare, alături de metodele clasice de diagnostic psihiatric bazate pe observare, examinare clinică, investigație specifică, etc. Expertiza medico-legală
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
a) Sucidul egoist datorat unei dezintegrări a grupului social care duce la un exces de individualizare. b) Sucidul altruist datorat unei supraintegrări sociale care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul anomic se datorează unei dislocări anarhice a grupului social, care duce la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor de suicid, după
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul anomic se datorează unei dislocări anarhice a grupului social, care duce la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor de suicid, după criterii psiho-culturale, considerându-le ca „forme particulare de comportament”: a) Sinuciderile refugiu, în care acestea au caracterul unor conduite de fugă în prezența
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
igienei mintale. Tulburările psihice colective intrate în psihopatologie și psihiatrie prin intermediul modelului de gândire psiho-socială sunt diferit înțelese și tratate în raport cu boala psihică individuală. Prin tulburări psihice colective înțelegem acele manifestări anormale, care apar în situații de criză socială, stări anomice, de pierdere a reperelor valorice și a formelor de control și protecție socială. Ele se produc ca manifestări generale în cadrul unui grup comunitar-uman și sunt expresia și consecința acestor stări de criză socială. Ca modalitate de manifestare ele se caracterizează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
celălalt. Această atitudine de neîncredere generalizată va dezvolta o atmosferă de factură paranoiacă în rândul populației, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală colectivă. Vor prolifera psihozele colective de natură delirant-anomică. Ca o formă de compensare a acestei stări anomice, se va dezvolta delațiunea. Fiecare îl va suspecta pe celălalt și, în final, fiecare individ se va simți dator ca, în mod paradoxal, să-și divulge concetățenii pentru acte antisociale reale sau inventate. Instituția terorii va produce un model de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fricii. Căutarea unor căi de „ieșire din situațiile limită” impuse de factorii sociali psihotraumatizanți. Nevoia de securizare într-o lume care este percepută ca străină și nesigură. O mare capacitate de adaptare patoplastică la evenimentele și schimbările lumii, cu caracter anomic, manifestate prin conduite aberante, acceptarea unor idei absurde, înlocuirea imaginarului irațional cu gândirea logică, rațională. Adaptarea la o „lume absurdă” se face prin adoptarea unor „conduite absurde” și a unor „modele de gândire irațională”. În aceste condiții se produce o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
identității. Masele nu se mai recunosc ca aparținând unor valori uzate și doresc să impună alte valori care să le reprezinte. De fapt este o pierdere și o căutare a identității, specifică perioadelor de criză socială a valorilor, specifică societăților anomice. Soluțiile propuse sau adoptate în aceste situații de criză socială sunt, în marea lor majoritate, expresia unei confuzii sociale și axiologice generale. Ele au un caracter de cele mai multe ori aberant, nefundat, luând chiar aspectul formal și de conținut al unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesteia. Analizând teoretic o serie de variabile, numite în lucrarea de față contextuale, Durkheim a presupus că ele sunt asociate cu o variație a anomiei: orașul este cu un nivel mai ridicat de anomie decât satul, comunitatea protestantă este mai anomică decât cea catolică, situația de necăsătorit sau căsătorit fără copii este mai anomică decât situația de căsătorit cu copii. În analizele cauzale empirice, sociologul francez nu utilizează anomia cu o entitate cauzală, ci variabilele contextuale citate mai sus făcând ipoteze
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Durkheim a presupus că ele sunt asociate cu o variație a anomiei: orașul este cu un nivel mai ridicat de anomie decât satul, comunitatea protestantă este mai anomică decât cea catolică, situația de necăsătorit sau căsătorit fără copii este mai anomică decât situația de căsătorit cu copii. În analizele cauzale empirice, sociologul francez nu utilizează anomia cu o entitate cauzală, ci variabilele contextuale citate mai sus făcând ipoteze asupra circuitelor prin care ele afectează variabila de explicat (sinuciderile). Prin ea însăși
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
economice, de o diferențiere tot mai accentuată a funcțiilor și persoanelor și de o lipsă a consensului moral pe care să se bazeze ordinea socială. Tranziția de la societatea tradițională la cea modernă ar fi de fapt o criză, o stare anomică, o lipsă de consens moral. Ieșirea din această stare nu s-ar putea realiza, după Durkheim, decât prin dezvoltarea acelei solidarități organice care ar rezulta din autonomia personală bazată pe respectarea imperativului social consensual. Durkheim se confruntă astfel cu aceeași
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bazată pe respectarea imperativului social consensual. Durkheim se confruntă astfel cu aceeași problemă a individualismului și raționalismului modern care fusese formulată de „proiectul iluminist”: eliberarea de tradiție presupune diferențierea, individualizarea și raționalizarea. Consecința principală a acestora ar fi însă criza anomică sau lipsa de consens moral. Ieșirea din această stare critică n-ar fi posibilă decât în condiții de impunere a imperativului social, ce ar anima „conștiința colectivă”, mai ales prin acele corporații profesionale ce ar intermedia relația dintre stat și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]