2,436 matches
-
au fost marginalizați social, pentru a nu li se auzi vocea, pentru a nu fi luați în serios. Andreea Pora stă de vorbă cu fiecare dintre acești oameni zile în șir, le confruntă spusele cu probele. Îi scoate dintr-un anonimat insuportabil și dintr-o condiție de victime de două ori chinuite de Securitate. O dată pe vremea cînd erau anchetați de o Securitate atotputernică, a doua oară cînd foștii securiști, cetățenii onorabili de azi, s-au străduit și se străduiesc să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
au fost marginalizați social, pentru a nu li se auzi vocea, pentru a nu fi luați în serios. Andreea Pora stă de vorbă cu fiecare dintre acești oameni zile în șir, le confruntă spusele cu probele. Îi scoate dintr-un anonimat insuportabil și dintr-o condiție de victime de două ori chinuite de Securitate. O dată pe vremea cînd erau anchetați de o Securitate atotputernică, a doua oară cînd foștii securiști, cetățenii onorabili de azi, s-au străduit și se străduiesc să
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
n-a vrut să mai lase alte urme ale trecerii sale. Îl admir pe Rimbaud pentru poemele pe care le-a scris, bineînțeles, dar și mai mult pentru că a ucis conștient poetul din el și a dorit să dispară în anonimat. Îl admir pe Kafka, pe scriitor, firește, dar și mai mult pe cel care a dorit ca manuscrisele să-i fie arse. Îl admir, foarte aproape de mine, pe Pascal Pia care a refuzat un destin literar, ca și un destin
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
în care să poată învesti energie morală, pe care să-l poată modela, o ființă ductilă, o "pastă umană", un ins căruia să-i insufle voința de putere și pe care să-l împingă "în sus", să-l "scoată din anonimatul social și din propria sa mediocritate". Este un om și slab și puternic acest Mârzea, având, pe de o parte, conștiința neputinței proprii de a se înscrie pe o orbită înaltă și, pe de altă parte, conștiința puterii de a
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Ioana Pârvulescu Cele mai frumoase povești nu au autor, nu sînt ale nimănui sau, mai bine zis, aparțin tuturor, spune Jean-Claude Carrière în extraordinara lui culegere : "Gura din umbră vorbește pentru toți. Uriașa popularitate, culmea gloriei este, pînă la urmă, anonimatul". Nevoia de a transmite mai departe un lucru care ne-a plăcut, nevoia de a repovesti este una dintre cele mai puternice care se manifestă în fiecare dintre noi. Așa se face că, descoperind într-un vechi birou din locuința
Cercul mincinoșilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14043_a_15368]
-
și motive ale literaturii main-stream sunt reformulate: tanaticul, fascinația vânătorului pentru vânatul "de o frumusețe inegalabilă" transpus în registru SF în povestirea întâlnire cu meduza, creația ce mișcă ființa umană pe dubla axă a ontologicului, fiorul unicatului și teama de anonimat, acestea fiind completate de o recitire a temelor specifice SF, spre exemplu "terraformarea" sublimată în povestirea Dincolo de ploaie, unde furtunile programate au rolul de a "terraforma" spațiul imens nepopulat și acoperit de nisipuri și, totodată, de aducere a coloniilor la
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
Mihai Sorin Rădulescu Din păcate, puține sunt scrierile despre București care apar astăzi în afara granițelor României. Anonimatul în care a fost proiectat acest mare oraș are numeroase cauze și, având în vedere importanța sa de-a lungul secolelor în această parte a Europei precum și numeroasele lui monumente, această stare de lucruri nu se justifică câtuși de puțin
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
burgheză. Încă din Evul Mediu, știm că au existat oameni care se simțeau sufocați de societatea tradițională, încorsetată de convenții. Sînt cei care migrau, de obicei, de la sat, din lumea patriarhală, spre oraș, unde se simțeau mai liberi, apărați de anonimatul pe care-l conferă apartenența la o mulțime. Așa a apărut, în spațiul de limbă germană, expresia „Stadtleben macht frei”, care a avut o carieră lungă, dar care, la origine, s-a impus ca un fel de stindard al nonconformiștilor
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
e substantivizarea sa (cu o clară deplasare semantică, prin metonimie) ca masculin, desemnînd persoane: „paranormalul, cică, punea mâna pe tine și te făcea bine, indiferent de ce boală ai fi suferit” (online.ro/timpolis/587); „numeroși vrăjitori și paranormali răsar din anonimat, pentru a cunoaște o clipă de celebritate” (lumivirtuale.ro). Inovația e recentă, percepută ca atare și de aceea adesea subliniată de ghilimele și însoțită de alte mărci ironice contextuale: „pe unii bolnavi i-am văzut la alte mănăstiri sau la
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
pierderea identității anulează orice fel de originalitate, care aparține, în mod solemn, altora. Ca o plantă firavă, răsărită și apusă la umbră, plantă pe care lumina zilei ar orbi-o și vîrtejul existenței publice ar îngropa-o, pelerinul cochetează cu anonimatul, fiind tipul de compozitor emblematic pentru începuturile creației muzicale savante, cînd orgoliul auctorial nu-și inaugurase încă prodigioasa lui carieră. Compozitorul-misionar, dimpotrivă, suferă de inflația propriei identități. La fel de credincios ca și pelerinul, fie că perorează ideile altora, preluate însă după
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
Nu și-o mai fi pierzând nimeni altcineva somnul de grija sănătății fizice și psihice a populației? Numai secta politicienilor și-a talk-show-men-ilor să conteze? Firește că nu. Dar pe lângă bucuria deșănțată a exhibării publice, există și o bucurie a anonimatului. Nu toți intelectualii români suferă de histrionismul cinic al lui Răzvan Theodorescu. Mulți dintre ei își dedică energia gesturilor simple ale lărgirii spațiului respirabil, și nu deversării de ură și resentiment. De pildă, echipa alături de care mă aflam în acele
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
și la cîțiva moduli ușor de recunoscut și de identificat. în pofida discreției sale absolute și a spaimei profunde în fața gesturilor risipitoare și a redundanțelor de tot felul, el a fost, în esență, un experimentator, un cercetător aplicat și cu tentația anonimatului, al tuturor componentelor pe care le implică actul de creație. Fixat, aparent, în bidimensionalitatea fizică și în coordonatele clasicizate ale spațiului picturii, în realitate Mitroi s-a adîncit în cea mai severă investigație a generozității și a limitelor limbajului, precum și
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
prin adiționarea cazurilor particulare. Vom enumera cîteva elemente ale acestei veritabile antimorale ce se degajă din expresive exemple. Ingratitudinea: "Avram Bunaciu s-a întîlnit cu Ana Pauker și s-a prefăcut că n-o cunoaște. Ea l-a scos din anonimat și l-a bombardat ministru de justiție. Ea vizita expozițiile "vieții fericite" organizate de Emma Bunaciu. Ea l-a luat cu sine pe sectorul extern, făcîndu-l ministru adjunct la Ministerul de Externe. Cînd a căzut Ana Pauker, Bunaciu intrase în
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
mai mică sau mai mare, de nostalgie, gata să fie revărsată lumii " de la muncitori pensionari la studenți și de la foști angajați ai Securității la actuali bancheri, de la etnografi și etnomuzicologi la actori, plus cei care-au ținut să-și păstreze anonimatul. Însă poveștile cele mai frumoase " și nu e un paradox " sînt tocmai cele ale culegătorilor de "naturi vivante" din viața deceniului nouă: poți să reconstitui, din fragmentele de sub titlul carne, mașină, divorț, delegație sau cine știe care altul, întreaga existență privată nu
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
decât frenezia insultelor..."Iscusiți, șireți, șerpuitori, trădători, servili, informați, (cum scrie în finalul istoriei sale Călinescu) orientali, vâscoși, secretoși, vermiculari, persuasivi, cotropitori... Ca să te salvezi, nu-ți mai rămâne decât să-ți "lichefiezi orgoliul", să te abandonezi, să intri în anonimat, găsind în același timp un mijloc de a domina propria ta înfrângere ori renunțare. Ca să te debarasezi de greață, ar fi de ajuns să o obiectivezi și să taberi pe ea...Interesant, iarăși, a fost faptul că, în ciuda antisemitismului său
Fraza lui Celine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12811_a_14136]
-
ani au fost imediat uitate și autorii lor au rămas ignorați. Pascal Quignard, de pildă, nu e un autor de Ťmasăť - el a cîștigat Goncourt-ul în 2002 cu meditațiile din Les Ombres errantes -, apoi Jean-Pierre Amette a căzut imediat în anonimat după Goncourt-ul de anul trecut, obținut cu La Maîtresse de Brecht. în vreme ce, iată, la noi premiile Anonimul încep să-și intre în rol - deși, le caracterizează încă un anume purism intelectual -, premiile franceze sînt în pierdere de prestigiu, concurate de
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
critici interbelici efectul unui astfel de efort al sustragerii de sub regimul Ťanonimatuluiť (care-i înghite pe cei slabi), rezultat Ťcreatorť al nevoii de confesiune? O - adică - luptă cu inerția propriei lor naturi...". Lupta între cei "slabi" și cei "puternici"? între "anonimatul" în care se complac, sau chiar pe care-l impun, cei "slabi" și "personalitatea" scoasă în relief, în atmosfera căreia se scaldă și pe care o imprimă celor din jur cei "puternici"? Iată, se pare, o strună nietzscheană atinsă de
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
Mircea Moț, Ion Creangă sau pactul cu cititorul. Autorul relevă două atitudini antinomice ale lui Ion Creangă în raport cu creația sa. Omul Creangă se arată purtat de dorința de-a deveni "autoriu", adică de a-și salva numele de dizolvarea în anonimatul care a mistuit nenumăratele generații ce l-au precedat. Ar fi un gest "rece și calculat", trăsătură a unui "parvenitism" fie și într-o accepție sublimată, ilustrînd, morfologic, revolta părții ce, descoperindu-se pe sine, se vrea detașată de întregul
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
instantaneu, de către același individ sau colectivități, iar trăirea fenomenului sonor se integra unei ontologii și gnoseologii esențial sincre- tice, sinergetice și sinestezice. Disjuncția protagonist-spectator s-a petrecut odată cu re-poziționarea muzicii dintr-un plan eminamente etici și sacru, traversat de condiția anonimatului, într-unul estetic și profan, cronic paternitar. Pe de altă parte, entropia fenomenului muzical a cunoscut, ca proiecție geometrică, la început o creștere logaritmică (foarte lentă), apoi o creștere polinomială (echilibrată), pentru ca în ultima fază, cea actuală, creșterea să fie
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
metaforă originală a atitudinii autorului față de vârfurile culturii polone din trecut, care-i va aduce reproșuri violente din partea compatrioților. Aura de om dificil cu convingeri excentrice, care stăruie în jurul lui, și controversele aprinse, declanșate de cărțile sale, îl smulg din anonimatul literar relativ repede, numele lui plonjând în agitația celebrității. Prozele Pornografie (Paris, 1960) și Cosmos (Paris, 1965), cu subiecte interferente pe anumite registre ale problematicii abordate (tinerețe-erotism), vor avea o contribuție vrednică de luat în seamă în consolidarea notorietății internaționale
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
literaturii din România. E condamnată la un regionalism din care, deocamdată, nu are cum să iasă decât vărsându-se în marea literatură română - cea fără granițe. Dar e ca și cum se varsă Nistrul în mare: apele lui dulci se pierd în anonimat, nu le mai poți identifica în marea indistinctă și nepăsătoare a apei sărate. Toată vara lui 2004 am citit pe rupte literatură basarabeană. Știu că nu-i de ajuns, dar am citit - nu puțin - și anii anteriori poezie, proză și
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
de Aureliu Goci și de un tabel cronologic semnat de Mitzura Arghezi. Dar, ciudat, pe aceeași copertă interioară nu este menționat numele nici unui îngrijitor de ediție, iar Nota asupra ediției este, de asemenea, anonimă. Singurele explicații posibile pentru acest neobișnuit anonimat sunt: fie că avem de-a face cu o banală omisiune tipografică, neremarcată la vreme, fie că cineva, priceput cât de cât în critica textelor și tehnica edițiilor și totodată binevoitor, i-a sugerat editorului și autorului notei menționate că
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
căutîndu-i vădit nod în papură. Iar cînd e vorba de o revistă la care lucrează colegii tăi de redacție sau colaboratori apropiați ai publicației din a cărei redacție faci parte, asta echivalează cu un cuțit înfipt pe la spate, sub adăpostul anonimatului. Cînd un coleg de redacție îți ia munca peste picior, din indispoziție sau din calcul, cu un aer de superioritate, ca și cum tot reviste de cultură ar fi făcut de cînd se știe, rămîi cu un gust de cocleală. Revista revistelor
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
construim o imagine care să vorbească de la sine despre ceea ce sîntem. Din acest motiv au existat voci care ne-au reproșat atitudinea "defensivă". La plecarea mea de la Cultura, Cronicarul mi-a dat, cred, o lovitură necolegială și, în spatele unui confortabil anonimat, i-a lovit și mai dur pe cei care au rămas acolo. Mi se pare cu atît mai greu de înțeles cu cît, în vreme ce majoritatea revistelor de cultură din țară au elogiat Cultura în ultima vreme, un coleg de la România
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
unui pleonasm, este, mai degrabă, o îmbărbătare ce vine în întîmpinarea ostilităților soartei. Căci "norocul" poate fi și "rău", dacă Istoria te aruncă în primele linii ale războiului mondial, în prizonierat, în pușcărie sau în domicilii forțate. Posibila pierdere în anonimat a destinului său de excepție este resimțită ca o nouă nedreptate și-l revoltă pe fiul intelectual, care se hotărăște să devină un "grefier al stărilor morale", un Istoriograf al Isarlîkului "turcit". Singura temere a martorului fără voie la atrocitățile
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]