106 matches
-
pronume personal la plural fără referent: este funcția semnalelor-serie non-secvențiale "să atragă curiozitatea cititorului... să-l arunce pe cititor în mijlocul evenimentelor ca să îi dea sensul de nemediere sau de implicare... să confere povestirii un caracter verosimil [...] să dea impresia de anonimitate sau ambiguitate"385. De fapt, cititorul nu împarte experiența personajului ficțional particular; în schimb el este transportat pe scena întîmplărilor ficționale ca și cum ar fi un martor sau un observator detașat. În această privință, începuturile narative de acest gen sînt fundamental
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
tip de comunitate veritabilă nomenclatura familiei este proeminentă." (Nisbet, 1993: 48) Fundamentală pentru forța comunității este imaginea reală sau închipuită a antitezei existente într-o aceeași structură socială între relațiile comunitare și cele non-comunitare, care prin relativa lor impersonalitate și anonimitate luminează strânsele legături personale ale comunității. Familia reapare și la Nisbet ca arhetip al comunității, ceea ce provoacă din perspectiva abordării noastre. Dacă s-ar specifica că este vizată (fie și doar ca preponderență) familia tradițională, lărgită, afirmația ar fi mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
medievală. Dacă în Evul Mediu afilierea la un grup absorbea în întregime omul, în societatea modernă individul poate acumula nenumărate afilieri de grup. Este de asemenea o trecere de la formele de comunitate coezive și tradiționale la anonimele complexe urban-industriale. Sofisticarea, anonimitatea și rezerva vieții metropolitane reprezintă o contrapondere la simplitatea, maniera directă și căldura specifică comunității tradiționale. Aceeași contrapondere se observă în studiul lui Simmel despre bani. "Simmel ne arată cum creșterea importanței banilor ca instrument și ca măsură a schimbului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care nu pot fi elucidate prin recursul la informațiile acumulate în momentul realizării studiului în domeniul respectiv. Specificul său rezidă în tratarea experților ca grup, deși răspunsurile la întrebările incluse în chestionarul Delphi sunt formulate individual, în condiții de absolută anonimitate. Are loc astfel o comunicare mediată, controlată, între experții participanți la studiu. Ei au posibilitatea reconsiderării propriei opinii/evaluării opiniei celorlalți prin feedbackul asigurat în fiecare rundă de consultare de echipa de cercetare. Valoarea metodei rezidă în special în ideile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care le-au confirmat” (p. 121), „deținem informațiile de la foști deținuți politici care preferă să nu Își dezvăluie identitatea” (notele 22 și 24 de la aceeași pagină, 121), „deținem informația de la un proeminent lider țărănist, care a ținut să-și păstreze anonimitatea doar În legătură cu acest episod” (nota 22, p. 301). Informațiile astfel „confirmate” sînt extrem de numeroase; oricît de „copleșitor” ar fi fost rolul jucat de „anecdotica politică”, după cum se exprimă autorii la pagina 122, credem că anecdotica are importanță pentru interpretarea faptelor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
le numea „esența convivialității sociale”. Termenul de brasilite - care ar Însemna „brasilită” și care a fost creat de către prima generație de locuitori - surprinde foarte bine trauma prin care au trecut acești oameni, deoarece, parodiind terminologia medicală, denotă respingerea standardizării și anonimității vieții din Brasília. „Ei folosesc cuvântul brasilite pentru a-și exprima părerea cu privire la existența lor cotidiană, lipsită de plăcerile vieții sociale din alte orașe braziliene (distracții, conversație, flirturi și mici ritualuri)”. De obicei, nu te poți Întâlni cu cineva decât
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
alte orașe braziliene (distracții, conversație, flirturi și mici ritualuri)”. De obicei, nu te poți Întâlni cu cineva decât fie În apartamentul său, fie la serviciu. Chiar admițând premisa reducționistă inițială că Brasília este un oraș strict administrativ, tot există o anonimitate searbădă impregnată În fiecare structură a capitalei. Locuitorilor le lipsesc, pur și simplu, acele spații mici și accesibile, pe care să și le poată Însuși și pe care să le individualizeze În funcție de activitatea lor, așa cum s-a petrecut dintotdeauna În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
negative la cărți semnate de Ion Călugăru, Eusebiu Camilar sau Eugen Frunză. Debutul editorial al lui R., produs la patruzeci și șapte de ani, cu volumul de foiletoane Confluențe literare (1966), aplicate unor eșantioane clasice și contemporane, perpetuează condiția de „anonimitate” a figurii spiritului critic din deceniul al șaselea și începutul celui de-al șaptelea. Personalitatea autorului se limpezește parțial în Cărți, autori, tendințe (1968). Nu atât prin textele recente, ci mai curând prin faptul că sunt recuperate, în secțiunea Începuturi
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
condiții sociale care au facilitat pentru fiecare apariția oportunităților și a șanselor de a-și construi propriul sine și de a-și asuma responsabilitatea pentru ceea ce este și ceea ce face în raport cu sine și cu alții. Individul a evadat treptat din anonimitatea socială, din mulțime sau din „massă”, pentru a deveni tot mai bine conturat ca un sine individual și a ajunge chiar să se inventeze pe sine. Alteritatea și individualitatea, altul semnificativ și inventarea sinelui individual ne apar astfel din ce în ce mai mult
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de îmbunătățire duhovnicească nu putea să privească această mustrare decât ca pe o lecție aspră pe care fiecare monah - străin prin definiție, în orice loc s-ar afla - se cuvine s-o accepte în sens chenotic, imitând condiția dumnezeiască a anonimității 1. Trebuie spus apoi că naționalismul egiptean s-a manifestat în mod accentuat mai cu seamă în secolul al V-lea d.Hr., în contextul acutizării polemicilor hristologice între Alexandria și Constantinopol. Ceea ce definește lumea deșertului nu este un contrast
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care acum o priveau cu ochi dojenitori și buze țuguiate. Am probleme cu vezica, s-a simțit ea obligată să adauge la vederea ochilor de ucigaș ai unei femei mătăhăloase, cu aer sever. Înapoi în sală, revenită la starea de anonimitate și deci fiind, din nou, în siguranță, Julia a constatat că oamenii se îndepărtaseră de mese și se-apucaseră iar de stat la taclale. Fiind încă într-o stare euforică, datorită posibilității ca Deborah să înceteze să-i mai stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a virtuții iubirii, ca societate sau comunitate renăscută în har, ca polis regenerat într-un mod de-a fi eshatologic. Aceste afirmații nu sunt simple acrobații retorice. Dacă virtutea creștină a iubirii presupune nu doar fapta discretă, ci mariajul cu anonimitatea și invizibilul, atunci adevărata istorie a adevăratei Biserici nu este oare scrisă în mărturiile hagiografice? În mod sigur, cronica schismelor, a ereziilor, a anatemelor, a persecuțiilor inchizitoriale, a lașităților și a trădărilor nu poate juca rolul unei antiteze. Orice factologie
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sau nu decisivă în sensul Sen. În această perspectivă, May folosește o condiție mai tare decât cea a lui Arrow. footnote>, care are semnificația că funcția de preferință socială va fi întotdeauna decisivă, i.e. va furniza un rezultat, condiția de anonimitate, care, într-o enunțare informală, spune că preferințele membrilor comunității trebuie să conteze în mod egal, proprietatea neutralității care, din nou, într-o exprimare informală, impune ca alternativele să aibă același statut, și proprietatea receptivității pozitive care cere ca, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este numărul indivizilor pentru care iaPb . [d.1.4.2*]: Condiția determinării (D). Funcția de alegere colectivă este definită și ia o singură valoare pentru fiecare mulțime de ordini individuale aflate în domeniul ei. [d.1.4.3*]: Condiția de anonimitate (A). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de anonimitate este îndeplinită dacă și numai dacă, fiind o reordonare a componentelor lui, implică. [d.1.4.4*]: Condiția de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o singură valoare pentru fiecare mulțime de ordini individuale aflate în domeniul ei. [d.1.4.3*]: Condiția de anonimitate (A). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de anonimitate este îndeplinită dacă și numai dacă, fiind o reordonare a componentelor lui, implică. [d.1.4.4*]: Condiția de neutralitate (N). Pentru toate perechile de mulțimi de ordini individuale și aflate în domeniul funcției de alegere colectivă f, condiția de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a grupului în direcția preferinței acestuia (S). Suficiență. Cum N este satisfăcută, prin [l.1.4.1*], I este satisfăcută. Așadar, pentru preferința socială între x și y ne putem uita doar la profilele individuale privind x și y. Prin anonimitate, preferința socială trebuie să depindă doar de numărul indivizilor care preferă pe x lui y sau invers și să conducă la indiferență atunci când numărul este egal. Prin neutralitate, ceea ce poate fi verificat presupunând contrariul și permutând apoi x și y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cel al lui Gibbard, încheind abordarea în limbaj natural a acestui capitol printr-un argument în favoarea reformării TAS. 2.1. Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian Să presupunem că acceptăm argumentele lui May (1952) și că admitem că neutralitatea, anonimitatea, receptivitatea pozitivă și determinarea sunt proprietăți dezirabile ale unei reguli de decizie socială. Dacă am admis aceste proprietăți, vom admite, în consecință, faptul că regula majorității este singura regulă socială dezirabilă.<footnote Dacă trecem peste problema lui Condorcet, anume că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de viață, preferințele stricte ale majorității indivizilor care nu sunt indiferenți ar trebui să determine rezultatul. Această soluție pare însă contraintuitivă. Deși am considerat că alternativele ar trebui să aibă aceeași greutate (neutralitatea), că indivizii ar trebui tratați la fel (anonimitatea), că regula de decizie ar trebui să fie receptivă la modificarea preferințelor indivizilor în cazul în care fiecare alternativă are parte de același sprijin (receptivitatea pozitivă) și că regula de decizie colectivă trebuie să admită orice profile de preferințe individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
guvernamentală”, care este opera „unei persoane sau a unor persoane” [Bentham, 1781, 2000, p. 14], are scopul promovării principiului utilității la nivelul comunității; în al patrulea rând, promovarea principiului utilității se realizează pe baza unei condiții de neutralitate față de indivizi (anonimitate) exprimată prin principiul un om un vot. În al cincilea rând, orice alegere colectivă trebuie făcută pe baza principiului sumei utilităților cardinale și comparabilității interpersonale a utilităților: „adunați toate valorile tuturor plăcerilor de o parte și cele ale tuturor durerilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de natură. În această interpretare, greșesc când folosesc sintagma „restricție informațională” sau termenul de „informație” pentru a desemna atât tipul de furtun (cadrul informațional, să zicem ordinal și noncomparabil), cât și alte caracteristici ale acestuia (să zicem, condiția de neutralitate, anonimitate etc.). Nu neg această diferență, însă, câtă vreme, în ambele cazuri, se elimină diferite tipuri de informații, consider că ambele pot fi tratate drept restricții informaționale. footnote>, am fi putut identifica un număr extrem de mare de reguli arrowiene de agregare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
e greu să afișeze 10 persoane pentru cele 10 colegii, pentru liberali e... imposibil. Pentru că niște tineri sub 30 de ani "promovați" balamagii nu știu; vor dar nu pot să se bată cu greii dimprejur. Și apoi, cu ce: cu anonimitatea, că parale n-au !! Tot la parașutați din București și tot fără grija electoratului.... Un cuvânt despre prezența mea în câmp electoral: Procentul de ecologist (3,7) a fost slab, slab dar se știa de la bun început că e greu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
să li se ceară atenția sau banii. Povestea Oregonului spune ceva oamenilor de marketing cu privire la potențialii clienți. Nu poți da buzna în viața lor. Cu cât insiști mai mult, cu atât deranjezi mai tare. Oamenilor le place intimitatea, tânjesc după anonimitate și vor să fie lăsați în pace. Deranjați viețile oamenilor și veți risca să-i pierdeți pentru totdeauna. Π Fiți atent unde încercați să vindeți. Ce știu clienții potențialitc "Ce știu clienții potențiali" Clienții potențiali sunt conștienți că Sun Microsystems
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
noi, implicare socială, rigiditate, autenticitate, atmosferă relaxată și organizare). În această etapă, cercetarea a vizat populația persoanelor care sunt active în spațiul virtual și participă la comunități virtuale religioase a căror limbă de comunicare este româna. Din cauza limitărilor legate de anonimitatea online, de identitățile virtuale multiple și de fluctuațiile foarte mari ale numărului de participanți, datele cu privire la această populație sunt dificil de estimat. Subiecții incluși în lotul selectat pentru această etapă a cercetării au fost recrutați prin metoda autoselecției, care a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
realizându-se de fapt o purificare succesivă, o selecție care duce în final la alegerea esenței. Se recunoaște totuși faptul că impersonalitatea totală este o iluzie, o utopie. Cu toate acestea, una din principalele aspirații ale clasicismului rămâne dorința de anonimitate care presupune o depersonalizare, o dispariție a eului empiric, o accentuare a coordonatelor operei în defavoarea autorului: "Clasicismul adevărat se recunoaște prin tendința de abolire a geniului, de reducere a biograficului, a jurnalului interior. Clasicul produce o operă fără geniu, o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de cercetare se aplică exact aceleași reglementări profesionale și etice ca și pentru alte forme de cercetare prin sondaje. Aceste reglementări sunt stabilite prin Codul Internațional de Practică pentru Cercetare Socială și de Marketing și include responsabilitatea de a păstra anonimitatea respondenților. Totuși, cercetarea de opinie publică tinde să fie un domeniu deosebit de „sensibil”. Ea se referă la chestiuni care trezesc un interes și o emoție publică mai mari decât majoritatea proiectelor de cercetare comercială de piață. În plus, rezultatele acestui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]