1,135 matches
-
pînă atunci, la îndemnul Germaniei, sînt deportați cetățenii greci ai Turciei din Asia Mică, pentru a-i depărta de țărm. Apoi, cu premeditare, Germania, prin ambasadorul ei la Constantinopole, instigă Turcia, rămasă neutră, să se alieze cu Puterile Centrale, reprezentanții Antantei, în capitala Turciei, protestînd cu vigoare. Treptat, prin măsuri adecvate și progresive, Germania mobilizează armata turcă încă înainte de declanșarea războiului. Apoi, după asasinarea, la Sarajevo, a arhiducelui imperiului habsburgic, Germania, mai pornită decît, chiar, Austro-Ungaria, provoacă izbucnirea războiului, sperînd că
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
Ioan I.C. Brătianu. (Pe acestea le și reproduce dl Ioan Adam în ediția sa.) A fost cîntecul de lebădă al strălucitului om politic P.P. Carp care, după ce a fost, în Consiliile de Coroană din 1914 și 1916, împotriva alianței cu Antanta, a murit supărat în 1919, după ce a declarat că "România are atîta noroc încît n-are nevoie de bărbați de stat". Dl Ioan Adam are dreptate cînd stăruie că Al. Marghiloman, alt om politic conservator, n-a fost, în timpul primului
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
bărbat de stat, a contribuit esențial la făurirea României Mari). Delavrancea și Take Ionescu au fost, în anii neutralității, împreună cu impetuosul N. Filipescu, oamenii politici proeminenți care au cerut, prin discursuri rămase notorii, intrarea imediată a României în război alături de Antanta. Ion I.C. Brătianu a știut să țină, cu greu, lucrurile în loc, neacceptînd intrarea țării în conflagrație decît după ce obținuse un tratat politic cu Antanta care ne garanta teritoriile românești din Imperiul habsburgic și o convenție militară (rămasă, din păcate, neaplicată
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
politici proeminenți care au cerut, prin discursuri rămase notorii, intrarea imediată a României în război alături de Antanta. Ion I.C. Brătianu a știut să țină, cu greu, lucrurile în loc, neacceptînd intrarea țării în conflagrație decît după ce obținuse un tratat politic cu Antanta care ne garanta teritoriile românești din Imperiul habsburgic și o convenție militară (rămasă, din păcate, neaplicată). Atunci a rostit, într-un celebru discurs, Take Ionescu premonitoria sa declarație de principiu despre "instinctul național" care cere neîntîrziata intrare a țării în
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
garanta teritoriile românești din Imperiul habsburgic și o convenție militară (rămasă, din păcate, neaplicată). Atunci a rostit, într-un celebru discurs, Take Ionescu premonitoria sa declarație de principiu despre "instinctul național" care cere neîntîrziata intrare a țării în război alături de Antantă. Și în timpul războiului, cînd parlamentul, guvernul și Coroana erau în refugiu la Iași și războiul nu ne era favorabil, N. Iorga a rostit în Camera Deputaților de la Iași (marele savant a devenit deputat, în 1907, totuși cu ajutorul esențial al lui
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
Z. Ornea Primul război mondial n-a fost deloc o izbîndă pentru armata română. Dimpotrivă. Marele bărbat de stat Ion I.C. Brătianu a încheiat, în august 1916, cu aliații Antantei, pe lîngă un tratat politic care ne garanta intrarea în trupul țării a Ardealului, Banatului (întreg), a Crișanei, Maramureșului și a Bucovinei, și o convenție militară care ne promitea armament și muniție, deschiderea unui front în sud (pentru a ne
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
Dar guvernul acesta a avut o existență scurtă, demis fiind la începutul lui martie 1918. Cei în drept au decis că e mai bine să fie adus în fruntea guvernului omul politic conservator Al. Marghiloman, care a fost potrivnic puterilor Antantei la Consiliile de Coroană din 1914 și 1916, rămas, în timpul războiului, în Bucureștiul ocupat ca președinte al Crucii Roșii, și agreat de germani, chiar de austrieci. La 5 martie 1918 noul guvern Marghiloman își intră în atribuții, începe tratativele de
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
Iași Ibrăileanu scria atunci cu infinită amărăciune. "Am văzut în ziar harta viitoare, desfigurată, a țării. E opera în imagini a d-lui Ion I. C. Brătianu". Ibrăileanu, sterist (și, se știe, Stere a fost împotriva intrării noastre în război alături de Antantă), îl incrimina, aspru, pe Ionel Brătianu. A intervenit, în martie 1918, imediat după demiterea guvernului său, și generalul Alex. Averescu. Încă mai demult se grupaseră în jurul generalului, acum demobilizat, mai mulți oameni politici, mai ales dintre foștii conservatori, care năzuiau
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
unicul vinovat? Chiar cu eșecurile militare catastrofale și cu imensele victime omenești, Ion I. C. Brătianu s-a dovedit a fi, de fapt, un mare bărbat de stat care n-a angajat țara în război decît atunci cînd tratatul politic cu Antanta ne garanta revendicările teritoriale. Nu el era vinovat, repet, că aliații n-au respectat convenția militară chiar așa insuficientă cum o prezenta Averescu, atunci, în 1918, doritor să ajungă mare bărbat politic. Și chiar armistițiul încheiat cu inamicul, inclusiv pacea
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
confruntări, care au fost, atunci, de o acuitate extraordinară. În primul rînd era definirea caracterului participării României la primul război mondial. Roller și ai lui (avea destui adepți mai mari și mai mici) susțineau că întrucît ambele tabere din conflagrație (Antanta și Puterile Centrale) duceau un război imperialist (de mare putere era teza lui Lenin în această privință), și România, de îndată ce s-a alăturat Antantei, urmărea țeluri imperialiste. Nu conta marele deziderat național al creării României Mari (pentru care Ion I.C.
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
lui (avea destui adepți mai mari și mai mici) susțineau că întrucît ambele tabere din conflagrație (Antanta și Puterile Centrale) duceau un război imperialist (de mare putere era teza lui Lenin în această privință), și România, de îndată ce s-a alăturat Antantei, urmărea țeluri imperialiste. Nu conta marele deziderat național al creării României Mari (pentru care Ion I.C.Brătianu căpătase asigurări, prin tratatul politic din august 1916, că vom căpăta Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina) care a și fost înfăptuit. Acest
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
jugulat Universul, iar mai tîrziu, în 1927, n-a sprijinit - cum i-o ceruse - ziarul său ci Adevărul și Dimineața, rivalele sale. În perioada neutralității a fost de partea lui Take Ionescu care cerea intrarea imediată în război de partea Antantei, condamnînd atitudinea bine cumpănită a lui Ion I.C. Brătianu, premierul, care a așteptat momentul favorabil și, mai ales, încheierea unor tratate politice și militare favorabile nouă. De altfel, mai tîrziu, în aceste memorii, Stelian Popescu l-a criticat pe Brătianu
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
regele Carol - păstrarea țării în neutralitate. În cei doi ani grei ai neutralității a aprobat politica primului său ministru Ion I.C. Brătianu, acceptînd (și sub influența, adeseori decisivă, a reginei Maria) să îndrepte, în liniște, lucrurile spre o alianță cu Antanta, deși știa bine că, din 1883, România aderase la Tripla alianță (actualele Puteri Centrale) și, acum, încălca tratatele. Dar nu le încălcase țara, reprezentată de Consiliul de Coroană (la care, evident, și el luase parte) încă în august 1914? Acum
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
evident, și el luase parte) încă în august 1914? Acum, cu prețul dezicerii de familia de proveniență, regele Ferdinand urma, credincios, voința țării sau, după o expresie fericită a lui Take Ionescu, a "instinctului ei național". După încheierea tratatelor cu Antanta, în august 1916, regele Ferdinand a declarat război Puterilor Centrale și, prin aceasta, chiar patriei sale de naștere. A urmat refugiul de la Iași, cu toate umilințele îndurate. Dar el, timidul prin fire, era mereu îmbărbătat de energica regină Maria, o
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
efectele lor imediate, asigurând condițiile necesare supraviețuirii acesteia“ (art. 61 din cuprinsul Convențiilor de la Geneva din 2 august 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate). 14 august 1916... După doi ani de neutralitate, regele Ferdinand angajează România în război de partea Antantei și împotriva Puterilor Centrale. Prima conflagrație mondială antrenează în vârtejul său și țara care, ruptă în două de Carpați, dar mai cu seamă de istorie, cunoaște ororile bombardamentelor, ale convoaielor de refugiați, ale morții. Două zile mai târziu, Ordonanța prefectului
Agenda2003-9-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280755_a_282084]
-
avantajul imaginii de om serios, ci și un neajuns electoral considerabil. Ar putea figura, în ochii multora, nu (doar) ca un soi de neamț „mântuitor la ceas de cumpănă", ci și ca o „unealtă" a Berlinului, ori a unei prezumtive „antante ruso-germane", menite să împiedice integrarea Republicii Moldova în structurile euro-atlantice", comentează DW. În plus, autorul analizei arată că "sibianul i-ar putea oferi unui Victor Ponta plafonat electoral o nesperată șansă de a crește pe criterii naționaliste prin migrarea unei părți
Tandem-surpriză în România propus de presa germană by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/26007_a_27332]
-
apărut la București “Revista modernă”, bilunar științific, literar și sportiv 1912 - S-a nascut poetul, prozatorul și traducătorul Ștefan Popescu. (m. 16 ianuarie 1995) 1915 - În contextul evoluției nefavorabile a situației de pe câmpurile de luptă, în timpul primului război mondial, puterile Antantei au declarat că acceptă cererile Guvernului român în privința teritoriilor românești din Imperiul Habsburgic și au început demersurile la București, cerând intrarea României în război. 1919 - S-a nascut alpinistul și exploratorul Edmund Hillary, primul om care a ajuns pe Everest
Semnificaţii istorice pentru 20 iulie () [Corola-journal/Journalistic/22336_a_23661]
-
un accent pe cele cultural-artistice, economice, universitare, dar și medicale. Considerat că unul dintre cei mai valoroși istorici români la această oră, D. Preda a primit gradul de Doctor în istorie cu teza ‘Relațiile politice și militare ale României cu Antanta 1914-1918′, de la Universitatea din București. Este autorul a peste 50 de volume și a peste 170 de studii publicate în țară și peste hotare. Membru al Biroului (Board) Comisiei Internaționale de Istorie a Relațiilor Internaționale (CIHRI) din 2006, al Comitetului
Global Film Studio îşi extinde consiliul consultativ prin onorabilul Dr. Dumitru Preda, ambasadorul României în Cuba [Corola-blog/BlogPost/98351_a_99643]
-
organice (BioTibet, Avalon SkinCare, Cosul-Bio, Delly Savon, 100% Pure, Raftul cu miresme, BioVivo, Julie Homemade Cosmetic, Sophyto, Atelierul Senia Studio, MioBio, Olivo&BioBunătăți), colecții de modă green chic fashion și haine preloved, accesorii și bijuterii (Ibark&Cruciani, Beauthentic, Radical Chic, AnTanTe, Nourdesign, Crafty Grandma, BooBow, Mariana Marin, Pipioz, Culture Soup&Ciprian Vrabie, Mândră Chic&Țară Făgărașului, Alin Teglas&Merci Charity Boutique), jucării cusute manual (Doricica Handmade) și produse care ușurează muncă în bucătărie (Tupperware). Toți vizitatorii prezenți la târg intra în
Târgul V for Verde îşi deschide porţile în weekend [Corola-blog/BlogPost/97846_a_99138]
-
93.540 kg de aur. Rețineți cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regăsi, cu o precizie uluitoare, în păienjenișul armistițiilor și tratatelor de pace de după Primul Război Mondial: transportată de la Moscova la Berlin și apoi în somația Antantei către Germania de a restitui „aurul României sau al Rusiei”. 18 decembrie 1916 (1 ianuarie după calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, în Notele sale politice:„Mecanismul emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupație) este următorul: ei emit indefinit, pentru
Traseul aurului – Tezaurul României [Corola-blog/BlogPost/94077_a_95369]
-
de la Compiegne marchează înfrângerea Germaniei și anulează Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german și Tratatul de Pace de la București. Conform armistițiului semnat între Germania, Franța și Regatul Unit (art. XIX - Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei, care au declarat că-l vor ține în custodie până la semnarea unui acord de pace. Formularea exactă din armistițiu este: „Restituirea aurului rusesc sau românesc capturat sau în aflat custodia Germaniei”. Este clar că textul din armistițiu se referă la
Traseul aurului – Tezaurul României [Corola-blog/BlogPost/94077_a_95369]
-
mai devreme sau mai târziu, în funcție de gradul de înrudire cu mortul." (Van Gennep, 1996: 132.) Constatarea amintește frapant de aserțiunea deja citată din Talmud, care spune că "atunci când moare un înțelept, toți suntem rudele lui." Doliul e un spațiu al antantei, al renunțării la conflicte, disensiuni sau revanșe. El prilejuiește constituirea unui soi de confrerii asemănătoare "tovarășilor de toten" ("die Totemgenossen") (v. Freud, 1991: 24), a celor uniți sub semnul aceluiași destin sau al acelorași obligații. Firește că cel dispărut nu
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]
-
zidurilor“. A făcut parte din Partidul Național Român. Autoritățile ungare i-au intentat mai multe procese de presă, fiind întemnițat la Budapesta și Seghedin. Venit în 1910 la București, a militat pentru intrarea României în primul război mondial de partea Antantei. A ocupat mai multe posturi de ministru, iar din decembrie 1937 până în februarie 1938 a fost prim-ministru. A fost primit în Academia Română, al cărei vicepreședinte a fost între 1930 și 1932. A decedat în 1938. DUMINICĂ, 2 APRILIE HONORE
Agenda2006-13-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284914_a_286243]
-
la Sankt Petersburg (februarie 1913 ianuarie 1914) și din nou ministru de externe, în primul an al Primului Război Mondial, în intervalul 26 august 1914-13 octombrie 1915. A fost unul dintre artizanii apropierii Franței de Marea Britanie, operațiune încheiată cu succes prin semnarea Antantei Cordiale, la 8 aprilie 1904, când T.D. era șeful diplomației franceze. 83 Paul Cambon (1843-1924). Diplomat francez de carieră, fratele mai mare al lui Jules Cambon. Ministru rezident al Franței în Tunisia (1882), ambasador al Franței la Madrid (1886), apoi
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
al Franței în Tunisia (1882), ambasador al Franței la Madrid (1886), apoi la Constantinopol (1890) și, în sfârșit, pentru 22 de ani, la Londra (1898-1920). Alături de ministrul francez de externe, Delcassé, Paul Cambon a avut o contribuție însemnată la realizarea Antantei Cordiale (8 aprilie 1904). 84 Charles-Augustin de Sainte-Beuve (1804-1869). Critic literar și scriitor. A scris, între altele: Portrete literare (1844 și 1876-1878, 3 volume), Portrete contemporane (1846 și 1869-1871, 5 volume), Conversații de luni (1851-1881, 16 volume), Domnul de Talleyrand
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]