544 matches
-
lui Arnold Schönberg ar fi definibilă stilistic prin intermediul unei secvențe terminologice, fiecare termen cauzând o focalizare tot mai accentuată pe particularitatea fenomenului indicat: (a) muzică lui este definibilă ca aparținând ultimei modernități - o primă etapă a modernismului secolului XX (perioada antebelică), deci deținând calitatea de a fi modernistă, (b) ea fiind încadrabilă, în interiorul acestui din urmă termen, în curentul expresionist, întrucât e vizibilă orientarea termenului înspre semnificația estetică-stilistică, (c) iar în interiorul expresionismului creația lui se va subdivide, la rândul ei, în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ochi atent, cînd jucăuș, cînd reflexiv, direct în ograda postmodernității. Și dacă stăm să ne gîndim bine, avea și destule argumente, pentru că acum patruzeci de ani eram deja exilați din istorie, trăiam, adică, direct în postistorie, iar prin distrugerea industriei antebelice, atît cît a fost ea, trăiam plenar și în postindustrialism.
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
garanți ai unui viitor mai bun și 3. A treia modernitate (1890-anii '60 ai secolului XX), revoluția industrială, multiple schimbări de paradigmă în filosofie, știința, arta. În cadrul ultimei modernități (muzicale) deosebim trei etape ale curentelor avangardiste: 1. Prima avangardă - 1890-1918 - antebelica, 2. A doua avangardă (1918-1940-'45) - interbelică și 3. A treia avangardă (1945-anii '60) - postbelică. footnote>. În această imagine postmodernitatea în general, precum și postmodernismul (muzical) în particular, se relevă că un nor de fragmente "răcite" provenite din destrămarea unui grup
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
autor recalcitrant, originar din Vaslui, petrecîndu-si tinerețea la Craiova (pînă în 1920, cînd se stabilește la București, nu fără a fi trecut printr-o scurtă etapă pariziana, în 1913-1914), s-a ridicat cu tărie în apărarea simbolismului (încă în anii antebelici) și apoi a modernismului, în corelație cu direcția afirmata prin cenaclul Sburătorul. N-a fost o bagatela. Grație intuiției, a siguranței gustului și flerului sau, Aderca a semnalat, nu o dată, cel dintîi, valorile de seamă ale literelor noastre interbelice, preparînd
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Regal, refăcuta impecabil, arătînd ca-n ceasul ei dinții. Fascinantă însă acum, în baia ei de lumină de vecernie. Marile clădiri: Palatul, Bibliotecă, Hiltonul, Ateneul, proaspăt renovate (după diversiunea pirotehnica din decembrie ^89), te așază brusc într-o frumoasă Românie antebelica, edificiile luminate numind chiar pilonii acelei Românii. Pe care mulți (și buni) nu o cunosc, pe care puțini (și ticăloși) nu o recunosc, fiind, aceștia, beneficiarii ilegitimi ai republicii sovietice, impusă după război. Românie care, prin acest oraș magnific, se
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
fin spirit de colegialitate, pentru seninătatea clasică a împrejurimilor sale, pentru castelele istorice, în fine pentru locuitorii săi îndatoritori, binevoitori, familiari, veseli, bonomi. Să precizam că toate aceste considerații sunt facute pe baza celor observate de autorul lor în Hermania antebelica, Germania lui Goethe și a lui Beethoven, nu aceea a militarismului prusac. Evident, autorul face însemnări și despre alte orașe: Weimar, Regensburg (unde vizitează Walhalla, care-i amintește de Parthenon), Würzburg (pe urmele lui W. von der Vogelweide), Dresda, Bayreuth
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
controlat bibliograficește." Istoricul literar este de părere că, din toată literatura română contemporană, nu prea avem ce pune alături de ce s-a scris înainte de război. Și totuși, el consacră de zece ori mai multe pagini literaturii române postbelice decât celei antebelice. De ce?! pentru că - se justifică printr-un sofism Ion Rotaru - "fenomenul, extrem de prolific, se cerea comentat, orice s-ar spune, cât mai cuprinzător cu putință." în realitate, nu se cerea deloc comentat cât mai cuprinzător. în literatură, ceea ce nu are valoare
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
și pe Spiru Haret și conservatorismul democratic al lui Take Ionescu) s-a concentrat în jurul idealului acesta reformator din lumea rurală, înfăptuit în 1918-1921, creînd ceea ce economiștii și politicienii vremii au numit țărănizarea agriculturii. Și trecînd, o clipă, dincolo de populismul antebelic, aș spune că, aici, dreptate a avut nu Stere, ci Ibrăileanu care, la reapariția, în 1920, a revistei ieșene a recunoscut, loial, dispariția idealului social poporanist, din care reținea, pe plan estetic, numai teorema specificului național și dragostea pentru țăran
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
neosămănătorism) în interbelic, blamînd calea industrială, cerînd ca românii și țara lor să facă numai ceea ce au pomenit din vechime: agricultură. Repet, de n-ar fi fost liberalii și liberalismul, care au dat curs necesității evoluării pe calea capitalist-industrială, populismul antebelic ar fi făcut mult rău. Așa a rămas numai ca un curent de idei în epocă (diversificat, totuși, ca mai înainte), necesar a fi luat în seamă pentru reconstituirea atmosferei ideologice interbelice (am făcut-o, mărturisesc, în monografiile mele Tradiționalism
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
la un miliard și trei sferturi, transportarea în contul reparațiilor de război și exploatarea companiilor cu capital mixt". Și se mai precizează că "atît agricultura, cît și industria petrolieră, de importanță crucială pentru redresarea României, se află mult sub nivelul antebelic... A avut de suferit mai ales consumatorul..., standardul de viață, deși este în creștere, se află sub cel din 1930... După război, redresarea economică a fost întîrziată și România se află printre cele mai slab dezvoltate țări din Europa de Est". Apoi
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
schimb, că "manualele alternative au fost, și toată lumea s-a convins de asta, de la profesori la elevi, de la politicieni la părinți, cea mai mare aiureală a învățămîntului românesc postrevoluționar..." Despre faptul că în toate țările civilizate, ca și în România antebelică, există, pentru fiecare clasă ori materie, mai multe manuale, G.C. iarăși n-are habar. Nostalgia diavolului unic de care suferă G.C. nu poate fi ușor explicată. Prozatorul G.C. era considerat o promisiune a generației '80, el fiind un an încă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
sau din Franța. Se uită un fapt esențial: că acele insistent-cerute modalități instituționale nu s-au instalat în Vestul mai îndepărtat decât de vreo douăzeci de ani, câteodată mai recent. Ele fuseseră precedate de o perioadă relativ lungă (postbelică, uneori antebelică) în care accentul principal era pe integrarea socială a grupurilor celor mai diverse, precum și, mai ales, pe consolidarea economică și solidificarea politică. Abia apoi s-a putut trece la subtilități privind sensibilitățile față de minorități (sexuale, lingvistice, dezbateri de "vinovății istorice
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
Dan Setlacec, cu ochi rotunzi, proeminenți și foarte vii, era unul și același cu faimosul gazetar și, în anii războiului, șef al cenzurii antonesciene. Mircea Grigorescu era o legendă printre tipografii bătrîni de la Casa Scînteii, ca și printre puținii redactori antebelici care supraviețuiseră deceniului și jumătate de comunism. Am lucrat eu însumi cu el, între 1971 și 1974, cît am fost redactor șef adjunct al României literare. De nu greșesc, G. Ivașcu ne-a adus cam o dată pe amîndoi, cînd a
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
cînd oameni lipsiți de merite, puși însă, prin voia sorții, la adăpost de capcanele politicii, puteau să-l acuze pe tatăl lui Alberto (personaj-povestitor) de fascism, iar învinuitul și-a asumat îndurerat rușinea de a se fi lăsat manipulat în antebelic, pentru că numai așa se putea dedica profesiei și pasiunii de pilot de elită. La fel găsim Parma, cu impunătorul Dom, unde poposise plin de respect, în ultimii ani de viață, Borges, dar, mai ales, Parma proletară și a marginalizaților, a
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
Desigur că asemenea mărturisiri - ale unui simplu spectator - chiar dacă au o doză de candoare, împinsă uneori până la înduioșare, prin sinceritatea lor nu te pot lăsa indiferent. Împătimiții de astăzi ai sportului văzut din tribune sunt prea puțin familiarizați cu gloria antebelică a fotbalului românesc, care aproape se confunda cu prima echipă profesionistă din țară și - prin joc - cea mai aristocratică. Tații (posibil) și bunicii (sigur) noștri - adolescenții deceniului patru al veacului trecut - nu pot uita însă că, într-o vreme, fotbalul
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
a deveni mame? O condiție, și unica, ar trebui să fie alăptarea la propriul sân. Este singura metodă să transformi în mamă o ne-sfântă născătoare. În cei șapte ani următori acestei legi s-ar putea reaproba de către parlament Legea antebelică a Școalelor (nu-i greșeală. Cam așa se numea). Ea reușea să formeze oameni cu toată ne-reformarea de care este astăzi acuzată Legea Educației in vigoare. Referință Bibliografică: Educație versus inițiativă / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
de raportare al psihanalizei, este adevăratul model prozastic la care s-a referit încontinuu, fără zgomot, Ion Vianu. Așa cum am segmentat eu povestea Necredinciosului, el nu e departe, în datele generale, de Rememberul lui Mateiu Caragiale. Elveția transpune convingător Berlinul antebelic, Franz-Walter Joseph e o reîntrupare peste decenii a lui sir Aubrey de Vere, paginile infinite de adio pe care unul le trimite vocii tutelare a romanului aduc în memorie o altă, tragică, scrisoare pecetluită cu un sfinx, în vreme ce dimenisiunea voit
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
-l subestimăm enorm pe magistrul de la Păltiniș, dacă am accepta că își însușise lecția "patriotismului" național ceaușist. Noica s-a sacrificat sub unghi moral spre a se realiza sub unghi creator. E mai mult ca sigur că, în măsura în care, în perioada antebelică, dădea glas unei convingeri spontane, chiar dacă eronate în ardența ei, în perioada comunistă opera o adeziune de conjunctură, pornită dintr-un calcul politic. Ar fi putut altminteri scrie, publica, pleca în Occident? Aproape s-ar putea spune că, dacă voiai
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
în ediția „Suflet nou” nr. 6-7 din 1936, de asemenea, este menționată documentarea agricolă a plugarilor comloșeni în țară („Suflet nou”, nr. 4/1937). Viața ecumenică era de asemenea prezentă în paginile „Sufletului nou”, preoții și dascălii fiind în perioada antebelică acei conducători spirituali ai satului, cu o înrâurire remarcabilă asupra educației civice. De evoluția ulterioară a revistei s-a legat numele protopopului dr. Ștefan Cioroianu, unul dintre fondatorii ei, cu mare autoritate și prestigiu în comună. De activitatea sa publicistică
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
dar și a posibilităților de organizare a Jocurilor Olimpice ale marilor puteri. Istoria ne arată desfășurarea Jocurilor Olimpice în orașele occidentale, cu precădere în Europa și America de Nord (continentul african fiind exclus). Sunt alese, în principal, centrele mari de decizie politică: în perioadele antebelică și interbelică orașele din Europa de Vest au triumfat în fața celor din alte continente. După al doilea război mondial, CIO s-a orientat și către alte spații, dar mergând pe aceeași linie - de recompensare a aliaților occidentalilor. (A se vedea anexele 3
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Sunt tentat să extind investigația și pentru alte categorii de intelectuali, pentru a demonstra că demnitatea (adică moralitatea, independența de gândire, atitudinea critică sau numai evazionistă) a fost mult mai răspândită decât suntem dispuși a crede. Politicienii democrați din perioada antebelică (omorâți în închisori), filosofii raționaliști sau spiritualiști, dar antimarxiști, istoricii care au evitat istoria oficială, matematicieni, fizicieni, ingineri etc. etc. trebuie adăugați scriitorilor, pentru a vedea, a avea revelația coloanei vertebrale a acestei națiuni. Fenomenul oportunismului și al colaboraționismului nu
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
ca Însărcinat cu afaceri, Vintilă Petala, rechemat la București, la data de 15 octombrie 1940. În decembrie 1941, când guvernul antonescian a declarat război S.U.A. și Angliei, Mexicul a rupt relațiile diplomatice cu România. În puținii ani de reprezentare diplomatică antebelică a României în Mexic, datorită unor condiții istorice date, nu s-au putut organiza acțiuni relevante de natură să contribuie la dezvoltarea relațiilor reciproce, nu s-a semnat nici un instrument juridic bilateral (a existat o propunere a Mexicului în august
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
instrument juridic bilateral (a existat o propunere a Mexicului în august 1938 privind încheierea unui Tratat de prietenie între cele două țări, care, din păcate, nu s-a concretizat). Pornind de la situația dată o reprezentare diplomatică a României în perioada antebelică, însumând cinci ani și vidul în relația de peste trei decenii s-a acordat atenție bunei organizări a Ambasadei, s-au inițiat acțiuni care au condus la edificarea și dezvoltarea trainică a raporturilor dintre România și Mexic. Au fost cultivate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
clădirile (excepție făcând edificiile de patrimoniu și zonele protejate) sunt demolate și reconstruite periodic, astfel încât, în maximum o jumătate de secol, fața unui cartier poate fi modificată până la irecognoscibil. În al doilea rând, minima geometrie expusă de orașele din perioada antebelică a fost pulverizată, la propriu și la figurat, de miile de bombe aruncate de americani în timpul războiului. O dată cu încheierea ostilităților, în 1945, milioane de oameni au rămas fără adăpost, astfel că autoritățile s-au văzut confruntate cu o situație fără
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
despre agresivitatea acesteia. Matematicieni ca Simion Stoilow, Gheorghe Vrânceanu, Alexandru Myller au luat încă de atunci o atitudine fermă împotriva acestei agresiuni. Articolele lui Stoilow și ale colegilor săi din perioada postbelică se situau în imediata continuare a atitudinii lor antebelice. Defascizarea, un deziderat credibil la 23 august 1944 În condițiile pe care le-am schițat mai sus, sloganul luptei împotriva fascismului, adoptat de Partidul Comunist la 23 august 1944 era unul credibil. Acest slogan nu era atunci numai al comuniștilor
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]