126,166 matches
-
într-un demers impardonabil, găseau o parte de vină și victimelor pentru că ar fi "provocat" musulmanii, atacurile de la Paris din 13 noiembrie 2015, soldate cu peste o sută de morți și sute de răniți, toți civili și fără nicio legătură anterioară cu vreo presupusa atingere adusă Islamului, a produs un șoc mult mai mare, fiindcă fiecare s-a întrebat dacă nu riscă să fie chiar el viitoarea victima. Uluirea a fost nejustificată, fiindcă de la atentatele de la World Trade Center, din 2001
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
copilărie absolut normală, fără lipsuri sau frustrări ieșite din comun, în cazul multora s-a constatat, la un moment dat, o evidențiere bruscă și oarecum surprinzătoare a semnelor exterioare ale apartenenței la Islam și o schimbare a stilului de viață anterior, fără ca familiilor să li se pară, însă, ceva dramatic (îndesirea rugăciunilor, mersul la moschei și centre de studiere a Coranului, renunțarea la alcool, călătorii repetate în țări musulmane, adoptarea sporadica a vestimentației caracteristice). În majoritatea covârșitoare a cazurilor nu e
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se adapteze și să se integreze în societățile occidentale, unii dintre copiii lor, desi născuți și crescuți în aceste țări (sau veniți de la vârste foarte mici), au început să manifeste nu numai o capacitate mai scăzută de integrare decât generația anterioară, dar chiar o tendință de respingere violență a valorilor occidentale. Părinții lor veniseră în Vest, în general, din motive economice și/ sau pentru siguranța, deci pentru rezolvarea nevoilor de pe treptele bazale ale piramidei lui Maslow 13. Chiar în cazul celor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în ultima vreme scriu numai lucruri serioase pe blog. Și Cabral s-a plâns că o ard cam trist. Cer iertare, nu e din altceva decât din lipsă de timp. Încerc să remediez cu ceva și mai frivol decât însemnarea anterioară. În aprilie am răspuns unei anchete făcute de Despina Bădescu pentru Elle, pornind de la scenariul ultimului film al lui Woody Allen. Întrebarea sună așa: ați accepta o a treia persoană în cuplu? Despina a sintetizat răspunsurile primite după cum urmează: Reiau
Cifra trei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82747_a_84072]
-
Jiji și comunism... Fuck that! Nici nu se va pune vreodată problemă, pentru asta ne zbatem toți pe aici și pe unde îl mai pliciuim pe prietenu-ti din “cameră alăturată”. Eternă și enervanta România! P.S. Scuze pentru typo-ul din postul anterior: a se citi “ont été”. vezi, dragose soluția la bolșevism e să îi zici ce îi zice tânți: Marș d’aici! (dar bag de seamă că e mamamureșana că zice ‘ici’) Fane Scriitorul, Bardul din Bobohalba Erecția “roșie” continuă!...Curat
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
lui Horia Roman-Patapievici mi l-a facut definitiv simpatic: Textul integral îl puteți citi aici. mulțumesc, dragoș, mă pui în companie onoranta! acuma dacă tot e să “merg pe mîna ta”, iti confisc tot brațul și linkuiesc aici un art. anterior, tot pt. b24, care chiar așa se numește: “subversiv din pix” (mda, e o modalizare cam... subversiva, dar pixul chiar apare la propriu în povestire): http://textier.blogspot.com/search?q=din+pix eu sînt un retor, un “textier”, un
Textier subversiv by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83016_a_84341]
-
ergo cogito... E un soi de juisare cognitivă, nu? Și apropos Salve Bucurenciule, îmi aduc aminte de tine din Liceu. Ăla cu buturuga, biți și mesaje porcoase prin băi. Pt Nora, Codruț, Lector. Nora - Mulțumesc că ai mutat postarea mea anterioară la rubrică potrivită. Codruț - Tu spui: ““Lovitură de credibilitate pe care a incasat-o Mona Musca, aproape a făcut zdrențe ideea că femeile au ce căuta în politica” zice bricoleurul nostru de subiecte rasuflat-apocaliptice, uitînd să ne spună însă pe
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
stau neterminate. Aproape toți autorii vechi au fost cîndva în atenția editorilor. Nici unul n-are însă o ediție critică încheiată și ireproșabilă. Nici Eminescu! Cenzura a avut și ea un cuvînt de spus. Nereluate, după 1989, destule dintre edițiile critice anterioare au mari lacune. Politica editorială actuală are în vedere scoaterea rapidă pe piață a unor cărți foarte solicitate, indiferent de acuratețea textului. O ediție școlară sau populară e mai căutată decît una critică. Et pour cause! Neexistînd interesul editorilor, puținii
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
prozatorii pursânge." N-am să uit toată viața aceste cuvinte. Mârâind, killerii au început și ei să-mi găsească tot felul de calități... În seara aceea, Crohul, fie-i odihna ușoară, m-a băgat în literatura română. - În continuarea întrebărilor anterioare, ar fi interesant de făcut o paralelă între programul unei zile-tip din viața Dvs., înainte și după 89. Cel puțin în ce privește prezentul, cred că mulți cititori ar vrea să afle cum se desfășoară o zi de lucru a lui
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
decât materia propriu-zisă care va fi predată. Ea creează cadrul general al cursului care demarează, contextul său cultural și istoric, discută semnificația generală a obiectului său, presupozițiile pe care le adoptă, legătura cu alte domenii ale culturii, cu alte cursuri, anterioare, concomitente sau ulterioare, dând în același timp o indicație asupra stării actuale a domeniului; anticipează tipul de dificultăți pe care le comportă, natura și direcția eforturilor pe care le reclamă. O condiție esențială a unei lecții de deschidere este capacitatea
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
fără o coeziune generală, fără o gradare a tensiunii, fără acel ceva inefabil ce transformă un film dintr-unul obișnuit într-unul de referință. Deși regizorul pare a avea/a fi avut datele necesare unui asemenea efort (vezi filmele sale anterioare Atracție fatală, Scara lui Jacob). Am fost cîndva soldați și tineri reia obsesiv pentru cinematografia americană subiectul războiului din Vietnam. De astă dată însă numai ca fundal pentru prezentarea unei alte drame decît cea politică, anume una individuală, personală. început
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
anume tradiție sau măcar un oarecare exercițiu. Și la noi, la fel. Celebra scrisoare a boierului brașovean Neacșu nu este deloc convingătoare în rolul de primă operă care i se atribuie de către istorici. Doar că de eventuala existentă a altora anterioare n-avem habar. Timpul trece, secole, decenii sau ani, și oamenii continuă să scrie aceleași lucruri pînă cînd, într-o bună zi, cineva inventează ori copiază după străini o specie, un gen, un fel de operă necunoscută contemporanilor. Alții îl
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
început vreo înclinație pentru lectura strict literală a textului ori chiar pentru "simplul joc al unei aplecări speculative", traducătorul preferă situarea în spațiul taoist religios. Totodată, el propune nu o abordare dogmatică, cât una naturalistă, luân-du-și ca model o concepție anterioară taoismului, și anume religia agrară, bazată pe teoria ciclurilor sezoniere. în fine, continuând vechea tradiție a cărturarilor chinezi, Șerban Toader acordă o pondere foarte mare comentariilor, care în mod asumat sunt scrise în același registru cu textul original. Menirea acestor
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
mai toate, cîte o suceală) apar la tot pasul și contorsionează limitele realității, faptele istorisite conțin o doză de imprevizibil și de șoc suficientă pentru a menține viu interesul cititorului, iar vocea lui Ghe e bine construită. Toate aprecierile... pozitive anterioare sînt valabile din păcate (cum prea des se întîmplă, încă, în literatura română) pentru paginile fără femei; de cum apare în cadru vreo reprezentantă a "sexului secund", reiese pe loc că viziunea lui Ghe (girată "discret" de "autor", "din off") despre
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
fi extins zona cunoașterii și a comunicării și oricîte prefaceri ar fi suferit, în structura lui profundă, organismul social, fundamentală rămîne presiunea tacită a memoriei antichității și nevoia irepresibilă a ieșirii din captivitatea colectivistă și din hipercodificarea cultural-eclezială a perioadei anterioare. Redeșteptarea tipului eroic, fascinația mistică, dincolo de recuzita raționalistă, în fața valorii de univers a ființei individuale și încrederea desăvîrșită în vocația demiurgică a omului concret au determinat, simultan, o imensă ruptură, o rediscutare a continuității și o deschidere fără precedent către
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
Cornelia Ștefănescu Concepția constituirii ediției I.L. Caragiale, Opere, în trei volume (2000, 2001) a stat în atenția Cronicii anterioare. Îmi revine plăcuta îndatorire să-mi continui prezentarea, folosindu-mă de argumentele puse în circulație de ediție, care îi asigură integrarea în pretențioasa definire de ediție "integrală". Încercare, sensibilă, dacă ne gândim că unghiurile din care sunt privite argumentele se
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
lui Th. Cazaban și N. I. Herescu, publicate în "Jurnalul literar", reacție față de politica de reconsiderare a scriitorului cu prilejul centenarului nașterii, din 1952. Sunt atenți de câte ori a fost semnalat articolul Take Ionescu, pentru comparare. Rezultatul este de ținut minte. Edițiile anterioare îl reproduc din periodice de trei ori, ediția de față, încă de unsprezece ori. Din plăcerea confruntării textului literar cu modelul posibil, este verificat Mersul trenurilor, între 18 aprilie - 1 mai 1900, ca răspuns imediat dorinței primarului de Mizil, Leonida
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
ne bucurăm că avem prilejul încă o dată să-l recitim pe Radu Cosașu. în Autodenunțuri și precizări textele erau reluate și revizuite după un principiu pe care l-am putea numi moral. Autorul recupera diverse pasaje apărute în volumele sale anterioare și le completa sau le modifica după un scenariu care în epoca comunistă poate n-ar fi putut funcționa. Am semnalat atunci diferențe care pot părea infime, nume date în întregime, pasaje literare retrase pentru a lăsa loc faptelor nude
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
strategia: vor învinui ici și colo, pe alese, vor dovedi prezența corupției, dar nu-i vor descoperi nici din greșală pe corupți. Numărați câți capi ai poliției sau judecători putrezi au fost măcar scoși din viloaie în campaniile de �curățire" anterioare și trageți singuri concluziile. Cam așa arată o fotografie în mișcare a unei guvernări cleptocrate ajunsă în faza în care nici măcar nu se mai străduie să-și nege hoțiile. Spre marele ei noroc, destinul a hărăzit-o cu niște supuși
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
o privire de detaliu, infirmînd iarăși logica dezvoltării în trepte a unui domeniu care la noi e încă la început de drum. Cartea se numește Tombouctou, orașul imaginar și e reluarea unei teme deja schițate într-unul dintre capitolele studiului anterior. Mai mult însă decît o nuanțare sau o simplă adăugare de date. E o analiză atentă ce se bazează pe observații istorice și comparative, ce devine o poveste în sine a unui oraș care a sedus imaginația Europei. Cititorul cărții
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
propus niciodată să o abandonez. M.C.: Mi s-a părut, la o primă lectură, că există în Figuri V o voință de ansamblu, de tot, de "rapsodie", ca să reiau termenul din prezentarea Editurii Seuil, care nu se găseau în Figurile anterioare. Titlurile de capitole, de eseuri, în număr de numai cinci, sunt discrete, fără pagină albă care să le anunțe, fără spațiu alb între titlu și capitol. Această idee de tot, de ansamblu este cumva o impresie falsă? G.G.: Nu este
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
Rodica Zafiu Gramaticile românești constată în genere slaba prezență a viitorului anterior în limba actuală. De altfel, acest timp verbal este o formă cultă, livrescă, a cărei prezență în sistemul limbii pare să fi fost totdeauna marginală (chiar apariția fiindu-i tîrzie; originea sa e controversată: după unii lingviști reprezintă o evoluție
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
fi fost totdeauna marginală (chiar apariția fiindu-i tîrzie; originea sa e controversată: după unii lingviști reprezintă o evoluție internă, de tip romanic, în vreme ce după alții ar reflecta o influență slavă, manifestată în texte culte). în prezent, perifraza de viitor anterior (formată din viitorul verbului a fi și participiul verbului de conjugat) este menținută în fondul pasiv al cunoștințelor lingvistice ale vorbitorilor mai ales prin școală. E important totuși de precizat că toate aceste considerații privesc asocierea dintre o formă și
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
o acțiune viitoare terminată înaintea unui reper plasat în viitor (eventual, înaintea altei acțiuni): o situație oarecum atipică, în măsura în care viitorul - timpul încă nerealizatului - implică trăsături modale de irealitate și incertitudine. De fapt, cînd apar condițiile semantice ale acestei utilizări, viitorul anterior e adesea substituit în vorbire fie de viitorul I ("îi vor telefona după ce va ieși din sală"), fie pur și simplu de prezent ("o să-i vorbesc după ce termină de scris"). Se întîmplă totuși ca în limbajul jurnalistic actual să apară
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
viitorul I ("îi vor telefona după ce va ieși din sală"), fie pur și simplu de prezent ("o să-i vorbesc după ce termină de scris"). Se întîmplă totuși ca în limbajul jurnalistic actual să apară din cînd în cînd forme de viitor anterior: cu inerenta prețiozitate a formulării, adesea chiar în construcții ambigue și discutabile. Un exemplu relativ recent e absolut corect, dar atrage atenția asupra faptului că acțiunea posterioară nu trebuie să fie neapărat exprimată tot printr-un viitor (ci, ca aici
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]