72 matches
-
armele convenționale și cele nucleare: eficiența îndoielnică a sistemelor de apărare, a căror amplasare ar încuraja însă competiția achiziționării de armament ofensiv, și capacitatea distrugerii mutuale, deținută de ambele superputeri. Datorită recunoașterii primului factor, prevederile Tratatului de limitare a rachetelor antibalistice nu le interzic în totalitate, dar acționează mai mult ca un mecanism de păstrare a aparențelor. Semnatarii tratatului, nefiind dispuși să admită faptul că amplasarea rachetelor antibalistice a fost o greșeală, recunosc de fapt validitatea conceptului, permițând fiecărui stat să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de ambele superputeri. Datorită recunoașterii primului factor, prevederile Tratatului de limitare a rachetelor antibalistice nu le interzic în totalitate, dar acționează mai mult ca un mecanism de păstrare a aparențelor. Semnatarii tratatului, nefiind dispuși să admită faptul că amplasarea rachetelor antibalistice a fost o greșeală, recunosc de fapt validitatea conceptului, permițând fiecărui stat să dețină două sisteme simbolice de amplasare a rachetelor antibalistice. Trebuie să menționăm faptul că, în toate aceste cazuri, acordurile pentru dezarmare au fost realizate de două state
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mult ca un mecanism de păstrare a aparențelor. Semnatarii tratatului, nefiind dispuși să admită faptul că amplasarea rachetelor antibalistice a fost o greșeală, recunosc de fapt validitatea conceptului, permițând fiecărui stat să dețină două sisteme simbolice de amplasare a rachetelor antibalistice. Trebuie să menționăm faptul că, în toate aceste cazuri, acordurile pentru dezarmare au fost realizate de două state sau de un număr limitat de state, având astfel un caracter local. De asemenea, trebuie menționat că ponderile asupra cărora se căzuse
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nucleare este însă atât de mare, încât nu poate fi conceput - în condițiile tehnologiei actuale și mai ales ale costurilor ignorate cu desăvârșire de către administrația Reagan - un instrument eficient de apărare împotriva lor. Astfel, limitarea, din motive practice, a rachetelor antibalistice în urma celor două runde de negocieri SALT a reprezentat o recunoaștere a realităților obiective ale epocii nucleare. Dacă vom avea un instrument de apărare împotriva armelor nucleare, vom elimina cel mai important factor prin care se descurajează războiul nuclear. Propunerile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unei soluții prin care miraculoasa inventivitate a omului să nu fie închinată morții sale, ci consacrată vieții"9. În același spirit, John Kennedy a propus interzicerea testelor nucleare atmosferice; Richard Nixon a fost autorul unei interdicții asupra apărării cu rachete antibalistice; iar Ronald Reagan și-a lăsat fără grai consilierii când i-a spus lui Mihail Gorbaciov că sugestia lui de a elimina armele nucleare ,,îmi convine"10. Când a căzut zidul Berlinului, Statele Unite au ajutat la îndepărtarea armelor nucleare din
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
în mod asumat inclusiv arma nucleară, cealaltă negând astfel de preocupări, dar revendicând toate drepturile conferite prin statutul de membru al Tratatului de Neproliferare. Respingerea, în 1999, a Tratatului Multilateral de Interzicere a Testelor Nucleare, ieșirea din Tratatul privind rachetele antibalistice, în 2002, renunțarea la îndelungata politică de a nu recurge preemptiv la utilizarea armelor nucleare împotriva statelor nenucleare, odată cu promovarea doctrinei Bush, gesturi la care s-au adăugat acordurile cu India, putere nucleară din 1998, demersurile Washingtonului în vederea dezvoltării armelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
criticate pentru faptul că au transmis semnale contradictorii Coreei de Nord, Iranului și altor națiuni care dispuneau de condițiile tehnice necesare fabricării armelor nucleare. Respingerea, în 1999, a Tratatului Multilateral de Interzicere a Testelor Nucleare, ieșirea din Tratatul privind rachetele antibalistice, în 2002, renunțarea la îndelungata politică de a nu recurge preemptiv la utilizarea armelor nucleare împotriva statelor nenucleare, odată cu promovarea doctrinei Bush, gesturi la care s-au adăugat acordurile cu India, putere nucleară din 1998, demersurile Washingtonului în vederea dezvoltării armelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
centrală nucleară a Iranului, iar Coreea de Nord respinge restricțiile impuse de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, mai târziu (2003, respectiv, 2005) anunțând retragerea din Tratatul de neproliferare și deținerea de arme nucleare; Statele Unite optează, unilateral, pentru ieșirea din Tratatul privind rachetele antibalistice ABM din 1972, care limitează folosirea sistemelor antirachetă, iar, în anul următor, ocupă Irakul într-o confruntare criticată de Germania, Franța, Federația Rusă, având drept motivație preocuparea acestui stat pentru dezvoltarea armelor de distrugere în masă. Sub auspiciile Doctrinei Bush
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a fost subminat, ulterior, de războiul stelelor. Celălalt acord bilateral, Tratatul ABM (Antiballistic Missile Treaty), intrat în vigoare pe 3 octombrie 1972, a reprezentat o formă de echilibru, care descuraja executarea primei lovituri nucleare. Tratatul ABM, privea armele defensive, proiectilele antibalistice, fiind destinat prevenirii situației în care una dintre părți ar fi putut deține un avantaj strategic substanțial asupra celeilalte prin dezvoltarea unui sistem de apărare antibalistică. Tratatul nu interzice dezvoltarea sistemelor antirachetă, ci doar limitează operaționalizarea acestora. Conform prevederilor tratatului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de echilibru, care descuraja executarea primei lovituri nucleare. Tratatul ABM, privea armele defensive, proiectilele antibalistice, fiind destinat prevenirii situației în care una dintre părți ar fi putut deține un avantaj strategic substanțial asupra celeilalte prin dezvoltarea unui sistem de apărare antibalistică. Tratatul nu interzice dezvoltarea sistemelor antirachetă, ci doar limitează operaționalizarea acestora. Conform prevederilor tratatului, niciuneia dintre părți nu îi este permisă construirea unui sistem antibalistic național, ci doar a două sisteme regionale, unul care să apere Capitala, iar, celălalt, o
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fi putut deține un avantaj strategic substanțial asupra celeilalte prin dezvoltarea unui sistem de apărare antibalistică. Tratatul nu interzice dezvoltarea sistemelor antirachetă, ci doar limitează operaționalizarea acestora. Conform prevederilor tratatului, niciuneia dintre părți nu îi este permisă construirea unui sistem antibalistic național, ci doar a două sisteme regionale, unul care să apere Capitala, iar, celălalt, o regiune la alegere. Un protocol adițional, semnat în anul 1974, a redus numărul de locații la una, însă a ridicat plafonul înzestrării la 100 de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
acestuia, îndeosebi câtă vreme persistă controversele/negocierile privind sistemul de apărare antirachetă. Dimitri Medvedev a declarat că țara sa poate ridica oricând problema retragerii din noul tratat ruso-american START, în cazul în care va remarca o schimbare calitativă în privința scutului antibalistic american, liderul rus accentuând asupra faptului că documentul stipulează că circumstanțele care au stat la baza semnării sale se consideră formulate și acceptate de părți, iar dacă aceste circumstanțe suferă modificări, acest lucru poate fi considerat un pretext ce ar
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și apărării, Marea Britanie, prin decizia de reînnoire a programului nuclear bazat pe submarinele Trident, își propune să mențină și să consolideze autonomia sa militară. La rândul său, senatul francez a lansat (15 noiembrie 2010) o misiune de informare asupra protecției antibalistice, după ce, în prealabil, a dat publicității (10 noiembrie 2010) raportul intitulat Condițiile angajamentului Franței în apărarea antirachetă a NATO, redactat de Josselin de Rohan, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Apărare și Forțele Armate 215. Documentul detaliază mizele militare, economice și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în apărarea antirachetă a NATO, redactat de Josselin de Rohan, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Apărare și Forțele Armate 215. Documentul detaliază mizele militare, economice și strategice, evaluează riscurile unei astfel de investiții și condițiile unui angajament francez în apărarea antibalistică a NATO, susținând necesitatea reafirmării rolului central al disuasiunii în protecția teritoriilor și populațiilor împotriva amenințării balistice (apărarea antirachetă nu poate fi decât complementară disuasiunii și nu un substitut al acesteia). La Lisabona, în conformitate cu intenția lor de a-și consolida
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de Achiziție al Departamentului de Apărare a aprobat un plan prezentat de SDIO pentru a trece de la cercetare la implementarea, în etape, a apărării strategice, la dezvoltarea unui sistem de apărare strategică. Astfel, SDIO a finalizat un concept de apărare antibalistică la nivel național, denumit Strategic Defense System Phase I Architecture, potrivit căruia un sistem de apărare este format dintr-o multitudine de senzori și platforme de armament, terestre sau spațiale, a căror funcționare este dirijată de un sistem central de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Oficialii MDA au mers mai departe cu detaliile, eșalonând derularea programului pe două direcții distincte, una strategică și cealaltă tehnică. Direcția strategică se referă la definirea amenințărilor și a zonelor protejate. Conform fundamentării bugetării activităților MDA, evoluția sistemului de protecție antibalistică se împarte în cinci etape: Block 1.0 apărarea SUA împotriva unor atacuri balistice limitate ale Coreei de Nord; Block 2.0 apărarea statelor aliate și a forțelor dislocate într-un singur teatru de operațiuni împotriva SRBM și MRBM; Block
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
1.0 apărarea SUA împotriva unor atacuri balistice limitate ale Coreei de Nord; Block 2.0 apărarea statelor aliate și a forțelor dislocate într-un singur teatru de operațiuni împotriva SRBM și MRBM; Block 3.0 extinderea capabilităților de apărare antibalistică a teritoriului SUA împotriva atacurilor iraniene; Block 4.0 apărarea aliaților europeni și a forțelor dislocate în Europa de atacurile iraniene, în paralel cu întărirea apărării teritoriului național; Block 5.0 atingerea capabilității de protecție a aliaților și a forțelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
atac nord-coreean; Capability 2 modernizarea mijloacelor de apărare, astfel încât sistemul de protecție să poată intercepta focoase mai sofisticate; C2 implică operaționalizarea mai multor interceptori și radare, la care se adaugă un sistem satelitar de urmărire a rachetelor; Capability 3 mijloacele antibalistice vor face față unui atac de amploare redusă cu cele mai complexe rachete; o a doua bază de interceptori va intra în funcțiune, numărul interceptorilor ajungând la aproximativ 200; concepția de dezvoltare a sistemului de apărare permite evoluția acestuia dincolo de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
implementeze noua Abordare în cadrul NATO, intenționând să implice Rusia și China în programul de apărare antirachetă. Abordarea Gradual-Adaptativă se referă la un sistem de apărare antirachetă destinat să doboare rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, construit în jurul rachetelor antibalistice SM-3 în valoare de aproape 10 milioane de dolari pentru un singur proiectil, cu rază de acțiune de 500 de kilometri și viteză maximă de aproximativ 10.000 km/oră338. Indicând drept o prioritate scutul antirachetă, Administrația SUA a solicitat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
însă, cu toată opoziția manifestată de senatorii republicani din Congres, în septembrie 1996, SUA și Rusia au căzut de acord asupra unei noi înțelegeri privind sistemele antirachetă, fără a leza Tratatul ABM345, care nu făcea nici o diferențiere între diversele rachete antibalistice. La inițiativa Statelor Unite au fost purtate negocieri cu Rusia (1993-1997) pentru separarea categoriei rachetelor antibalistice de teatru și scoaterea ei de sub prevederile ABM. În 1997, la New York, SUA, Rusia, Belarus, Ucraina și Kazahstan au semnat o serie de acorduri care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Rusia au căzut de acord asupra unei noi înțelegeri privind sistemele antirachetă, fără a leza Tratatul ABM345, care nu făcea nici o diferențiere între diversele rachete antibalistice. La inițiativa Statelor Unite au fost purtate negocieri cu Rusia (1993-1997) pentru separarea categoriei rachetelor antibalistice de teatru și scoaterea ei de sub prevederile ABM. În 1997, la New York, SUA, Rusia, Belarus, Ucraina și Kazahstan au semnat o serie de acorduri care permiteau construirea de astfel de sisteme de rachete antibalistice. În declarația comună de la Helsinki, a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Rusia (1993-1997) pentru separarea categoriei rachetelor antibalistice de teatru și scoaterea ei de sub prevederile ABM. În 1997, la New York, SUA, Rusia, Belarus, Ucraina și Kazahstan au semnat o serie de acorduri care permiteau construirea de astfel de sisteme de rachete antibalistice. În declarația comună de la Helsinki, a președinților Rusiei (Boris Elțîn) și SUA, cu privire la problemele apărării antirachetă, din 21 martie 1997, se preciza că era vorba de un acord de principiu destinat rezolvării problemei privind trasarea liniei de demarcație dintre un
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
2004, un sistem de apărare antirachetă care va fi amplasat pe coasta de vest și al cărui scop principal va fi interceptarea rachetelor nord-coreene sau chineze cu rază lungă de acțiune. Departamentul american al Apărării a precizat că 16 rachete antibalistice terestre vor fi amplasate până în anul 2005 la baza Greely din Alaska, iar alte patru, la baza aeriană Vandenberg din California. Potrivit Pentagonului, în faza inițială, sistemul MD trebuia să cuprindă: 20 de rachete antibalistice care, deja, erau amplasate pe
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a precizat că 16 rachete antibalistice terestre vor fi amplasate până în anul 2005 la baza Greely din Alaska, iar alte patru, la baza aeriană Vandenberg din California. Potrivit Pentagonului, în faza inițială, sistemul MD trebuia să cuprindă: 20 de rachete antibalistice care, deja, erau amplasate pe nave echipate cu sistemul Aegis, sisteme mobile de tip Patriot PAC-3 pentru interceptarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune, sisteme de apărare terestre, marine și spațiale, inclusiv sateliți de avertizare care, deja, se
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pentru propriul sistem de apărare și pentru stabilitatea strategică mondială, Rusia refuza orice modificare, fapt pentru care anul 2000 a stat sub semnul demersurilor Moscovei care au urmărit plasarea SUA sub presiune, astfel încât oficialitățile de la Washington să nu denunțe tratatul antibalistic. În aprilie 2000, Rusia a recurs la măsuri susținute, într-o ofensivă diplomatică de reafirmare a poziției în domeniul apărării și dezarmării: Duma și Consiliul Federației au ratificat Tratatul START 2 (aflat în strânsă legătură cu tratatul ABM care interzice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]