3,836 matches
-
lui Ion Barbu, iar I.Cristu va scrie elogios despre Rinocerii lui Eugen Ionescu. Dezbateri cu pronunțată alură filosofică sunt de remarcat și în „Fapta” („Foaie de luptă românească pentru ziua de azi și de mâine”), creștin-națională cu caracter evident anticomunist. Aparea în 1964 la Madrid avându-l redactor-șef pe Horia Stamatu. Mai trebuiesc amintite, ca publicații importante, „Semne. Revistă de gândire, artă și literatură”, la Paris 1960- 1963, „Prodomos. Foaie de gând și apropiere creștină” la Freiburg im Breisgau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
asocia cu mesajul Europei libere, ale cărei „voci de aur”, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, supuneau realitățile din țară unei radiografii implacabile, cu o salutară insistență pe dezonorantele demisii morale. De fapt, funcționau doi „poli de putere” ai conștiinței culturale anticomuniste, cel intern, de la România literară, și cel extern, de la postul de radio din München. Primul, specifică Laszlo Alexandru, consacra valorile estetice, cel de-al doilea promova, în corelație cu ele, valorile etice. Dar trebuie subliniat cu putere, nu în chip
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
Ion Simuț Petre Pandrea este unul din cazurile cu cea mai spectaculoasă posteritate. Nu e comparabil ca amploare a operei de sertar și virulență anticomunistă decât cu postumitatea lui I. D. Sârbu. Fondul documentar Petre Pandrea, recuperat într-un mod miraculos din „biblioteca” de manuscrise arestate a Securității, pare o arhivă inepuizabilă. Principalul merit al acestei recuperări ține, fără îndoială, de tenacitatea fiicei intelectualului ostracizat, Nadia
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
severă. S-a înregistrat și un eșec al lui Robert Turcescu, care, avându-l ca invitat pe Ion Diaconescu, l-a tratat inadecvat, ca pe un om politic activ, în loc să-l ia în considerare ca pe un simbol al luptei anticomuniste (cu atât mai mult cu cât tocmai îi apăruseră trei volume de memorii). În general, însă, detectorul de minciuni de care se servește Robert Turcescu a funcționat ireproșabil și i-a făcut pe invitații săi să ni se înfățișeze așa cum
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
din fiecare. Credința în principiul moral e ceea ce o animă de altminteri permanent pe Ileana Mălăncioiu, în numele căruia condamnă și vituperează deopotrivă pe corifeii reciclați ai comunismului și pe susținătorii „adevăratei Revoluții” (cum numește victoria în alegerile din 1996 a Opoziției anticomuniste). Și-i cad victimă, la un loc, Adrian Păunescu, Nicolae Breban, Dinu Săraru, Marian Popa, Ecaterina Țarălungă, Gabriela Adameșteanu, Ana Blandiana (dar se salvează Georgeta Horodincă). Încrederea neștirbită într-un adevăr a cărui profetă este (unul din volumele ei de
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
cauzându-ne, în zona purei rațiuni, senzația retrăirii unei existențe pe similare coordonate, iar în aceea a subconștientului incontrolabil a recuperării unor întâmplări, întâlniri, afecte și meditații care nu ne-au aparținut. În 1990, Monica Lovinescu, notoriu factor al rezistenței anticomuniste din exil, revine în țară, după patruzeci de ani, spre a da cu ochii de un peisaj vulnerat, de imaginea decrepită a caselor pe care le lăsase curate, albe, proaspete, occidentale. Spre a lua notă de starea unei societăți profund
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
o trilogie, rămasă, din păcate, neterminată. Fără să aibă o operă tot atât de întinsă, dar nu mai puțin importantă, este fratele cel mai mic, George Ciorănescu, istoric, ziarist și traducător. Autorii volumului Dinastia Ciorăneștilor pun foarte bine accentul pe activitatea lui anticomunistă și de pionier al ideii integrării și construcției unei Europe unite democrat-creștine. Din 1955, a fost redactor la „Europa liberă”, unde a militat plin de elan și cu profesionalism pentru eliberarea țării de sub robia comunistă, El a reprezentat, afirmă autorii
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
Lorin Fortuna, Claudiu Iordache, Marius Mioc). Alți adepți ai revoluției sunt Adrian Marino (face distincție între "o revoluție de sus în jos", inițiată de comuniști reformiști, anticeaușiști pe linia perestroikăi și o alta, "de jos în sus", a României profunde, anticomuniste, nu doar anticeaușiste), H.-R. Patapievici, Petre Mihai Băcanu, Stelian Tănase (toți consideră că a existat o stare reală de revoluție care a fost trădată ulterior). Tot aici se situează, din alte considerente, firește, principalii actori și beneficiari ai evenimentelor
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
vor fi scăpat de bolșevici și, în fine, comisia de revizuire a pensiilor din Ministerul Muncii se află la camera 666. Țăranii din Deșertul roșu încep să se informeze. Citesc ziare, ascultă posturi de radio serioase, fac speculații cu privire la politica externă anticomunistă a americanilor, încep să se trateze cu cafea și dulceață, fără a renunța definitiv, bineînțeles, la obișnuitul rachiu sau tradiționala țuică. Narațiunea realistă a romanului suferă de o fisură inutilă la un moment dat, când Daniel Dragomirescu introduce un pasaj
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
mondială. Lucrurile erau însă esențial diferite: Reagan nu inventase pericolul expansionist sovietic. Aceasta era o realitate. înaintea sa, președintele Jimmy Carter și consilierul pentru securitate națională Zbigniew Brzezinski deveniseră partizanii reconstrucției sistemului militar american. Poziția americană de susținere a rezistenței anticomuniste din Afganistan fusese formulată înaintea alegerii lui Ronald Reagan ca președinte. Nu mai puțin important, deși nu a făcut niciodată caz de lecturile sale, Reagan a urmărit atent dezbaterile de idei din Statele Unite și a ajuns la concluzia necesității regîndirii
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
detestat pe Reagan, în care a văzut, nu fără motiv, un adversar redutabil al oricărei tiranii. în octombrie 1988, în timpul vizitei la București a lui John Whitehead, adjunctul secretarului de stat, Ceaușescu și-a declarat nemulțumirea în raport cu poziția "ideologică" (deci anticomunistă) a Administrației Reagan, comparînd-o defavorabil cu aceea a administrației Nixon (menționez excelenta lucrare scrisă de Roger Kirk și Mircea Răceanu, Romania versus the United States, Diplomacy of the Absurd, 1985-1989, publicată în traducere română la Editura Silex în 1995). Efectele
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
Urian 1994-1995. Deși Francis Fukuyama anunțase sfîrșitul istoriei, războiul rece pare a continua în forme dintre cele mai extravagante la scară planetară. Corectitudinea politică americană, stîngismul delirant și agresiv din capitala Franței, înfrîngerea lui Lech Walesa, un mit al luptei anticomuniste, la alegerile prezidențiale din Polonia, în fața unui fost demnitar al regimului comunist, ambiguitățile cu damf de votcă ale lui Boris Elțîn, campaniile de reincriminare a gînditorilor care în perioada interbelică au simpatizat cu fascismul și evitarea oricăror discuții despre esența
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
socialist atotînvingător ce a bântuit cultura română mai bine de un deceniu. Așa se explică gestul său, considerat drept frondă în epocă, de a deschide o expoziție în propria-i casă. Era în anul 1956. Inerent te gândești la revoluția anticomunistă din Ungaria, la spiritul ei care a primit adeziunea atâtor intelectuali români, probabil și a lui }uculescu. Dovezi în acest sens nu există, însă, dar măcar la nivel de speculație se poate presupune că un intelectual rasat, ce detesta compromisurile
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
probabil și a lui }uculescu. Dovezi în acest sens nu există, însă, dar măcar la nivel de speculație se poate presupune că un intelectual rasat, ce detesta compromisurile de orice fel, mai ales pe cele spirituale, nu putea fi decât anticomunist. Cea mai serioasă și palpabilă mărturie a celor afirmate este însăsi creația sa din această perioadă, prin expresia sa liberă de formalismul sterp al epocii, prin mesajul ei puternic spiritualizat și nu în ultimul rând prin racordarea sa acuzată la
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
sau Goebbels au stîrnit un imens scandal. Concluzia este una singură: în vreme ce părinții gulagului pot fi prezentați astăzi ca "simpatici", "pișicheri", "joviali", slujitorii nazismului trebuie denunțați cu neostoită vigilență drept criminali odioși. Mutatis mutandis așa stau lucrurile și cu "isteria anticomunistă" declanșată la Hollywood la începutul anilor '50 de senatorul McCarthy. Televiziunea franceză a prezentat în anul 2001 un reportaj foarte acid la adresa "vînătorii de vrăjitoare" din lumea cinematografiei, la începutul deceniului șase, în care, printre altele era reprodusă declarația soției
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
n-a avut timp să devină o religie" și, în consecință, ,eficiența propagandei comuniste e astăzi exagerată". Verbigerație cu o miză contraproductivă pentru întregul grup reprezentat de autor! Procedînd tendențios, Petru Poantă încearcă a demonta supărătoarea, pentru d-sa, ,retorică anticomunistă", în frunte cu ,stereotipiile sale", taxate acestea drept ,o altă sursă a demagogiei". Dacă renunțăm la conceptul colaboraționismului (,termen inadecvat"), nu-i așa că realitatea în cauză dispare ca prin magie? De ce n-am renunța la toți termenii jenanți pentru supiranții
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
la nivelul primului cerc de prieteni. Ghinionul a părut să însoțească destinul cărților lui Leonard Oprea și după căderea comunismului. Publicate imediat după revoluția din decembrie 1989 (Radiografia clipei în 1990, Cămașa de forță, 1992) cele două cărți ale rezistenței anticomuniste au trecut aproape neobservate. Era vremea acțiunii, a marilor schimbări, timpul în care istoria se scria în stradă, revoltele se strigau în gura mare, presa scrisă și cea audio-vizuală puteau folosi exprimarea directă, lipsită de inhibiții, pentru a rosti cele
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
să surprindă pe nimeni. Întrebarea care se pune este însă cum trebuie (re)citită astăzi o asemenea carte? Ca un produs marcat temporal (anul primei redactări a fost, repet, 1987), un document recuperat aparținînd destul de firavei noastre istorii a rezistenței anticomuniste prin literatură, sau ca un roman fictiv publicat (în ediție defintivă) în anul 2004 și, de aceea, supus exigențelor estetice ale timpului nostru? Sau, altfel spus, mai poate fi citit astăzi acest roman altfel decît ca un document al samizdatului
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
Gheorghe Grigurcu Din aceeași ardentă credință națională decurge atitudinea vehement anticomunistă a lui Aron Cotruș, după 1945, de denunțare a agenților imperialismului bolșevic ce s-au instaurat samavolnic la cîrmuirea țării. Tabloul statului totalitar apare zugrăvit în culori crude, vocea contrapunctică a exilatului oscilînd între umilitatea credinciosului și fulgerele sarcastice ale
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
apropiate, până la deplina sincronizare între momentul trăirii și cel al confesiunii. Astfel, dacă imediat după Revoluție au fost publicate masiv jurnalele și memoriile ,arestate", cenzurate, puse la index, recuperându-se editorial un trecut interbelic și un sertar (nu foarte plin) anticomunist, în ultima perioadă asistăm la o veritabilă deplasare înspre roșu. Se scrie despre comunismul suprapus cu însăși viața autorului, intrat în pielea și în respirația acestuia, dificil, dacă nu imposibil de eliminat ca un simplu parazit inaderent la organism. Scade
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
Tudorel Urian Ce s-a ales, după 1990, de foștii disidenți anticomuniști? Pînă la implozia sistemului comunist european, simpla pronunțare a numelor lor, la postul de radio "Europa Liberă", provoca fiori și făcea să licărească o palidă speranță în casele înghețate și întunecate ale românilor. În ultimii ani ai comunismului, nume precum
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
de Paul Goma!" Firește, conversația noastră a deviat spre acest subiect. I-am spus, printre altele, că în România (repet, ne aflam în 1997), Paul Goma era cunoscut mai mult prin scrisorile sale polemice decît prin trecutul său de disident anticomunist, că foarte multă lume îi contestă talentul de scriitor și că există destui care șoptesc pe la colțuri că nu ar fi în deplinătatea facultăților mintale. Adam Michnik s-a oprit brusc, m-a apucat de braț, m-a privit drept
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
de reprodus lozincile învățămîntului politico-ideologic". în acest roman figurează și o revoltă a țăranilor "de pe arie" împotriva împilării noilor ciocoi care sînt politrucii. Dar sub condeiul lui Preda, evenimentul apare minimalizat, deturnat într-un sens perfid de la conținutul său vădit anticomunist: "Maniera aleasă este aceea de a transpune întîmplarea într-un cadru donquijotesc. Dramatismul este alungat cu precauție. }ăranii sînt mai degrabă ridicoli în acțiunea lor, pe care o bănuim disperată". Nu e doar opinia d-lui Geacăr, ci și a
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
și membru plin. E interesant cît de repede s-au reorientat unii. Viorel Hrebenciuc (cum care?, "guzganul rozaliu" al lui C.T.P.) s-a aflat, la primele ore ale revoluției din Bacău, alături de profesorul de limba română Nicolae Neagu, pe baricada anticomunistă (era pe acolo și un oarecare Sechelariu, despre care nu mai știm nimic în afară de ce se mai scurge de la PNA), cu precizarea că profesorul venea direct de la liceu, iar Hrebenciuc de la ultima întîlnire a Consiliului Județean PCR al cărui membru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
prin decret de grațiere și se poate dedica scrisului. Are sentimentul că Providența ăl ajută, răscumpărător. Ajunge la o notorietate progresivă nu doar ca unul din intelectualii de frunte ai țării, ci și ca un punct de reper al opoziției anticomuniste (în pofida unei colaborări cu Securitatea, dar nu cumva denunțarea unilaterală a acestor colaborări, desigur, silite prin teroare, alcătuiește o diversiune a unor cercuri postcomuniste de a-și compromite adversarii, începănd cu scriitorii și cărturarii noștri cei mai de seamă?). În
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]