62 matches
-
binele nostru (devenim mai responsabili). Autoritatea directorului, a primarului și chiar a preotului ar putea fi pusă În discuție, Însă autoritatea lui Dumnezeu nu! A exclude ritul religios din școală (trecând peste extensiunea sa interconfesională) ni se pare o atitudine anticulturală, anticomunitară și antieducațională. Palierul spiritual constituie o dimensiune de bază, motivațională pentru ceea ce se petrece În acest perimetru. Deși credința constituie o procesualitate dificilă pentru demersul formativ, nu trebuie lăsată pe dinafară doar din cauza complexității sale. Iar apelul la credință
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
tuturor formelor de circulație. Fiecare decadență este reversul sau semnul unei renașteri, și zeii alungați pe ușă intră mai devreme sau mai tîrziu pe fereastră. ÎNCHISOAREA, EXILUL ȘI TELEFONUL O ecologie socialistă trebuie să țină socoteală de factorii extraculturali, chiar anticulturali, care au asigurat coeziunea comunitară. Un militant, ca și un creștin sau un musulman, nu este niciodată un ins izolat, este un membru al grupului. Angajarea politică merge de la un transfer al imaginii grupului asupra individului (prin imaginea conducătorului sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vedea un recent atac asupra unor intelectuali din partea lui Carlo Casalegno, director-adjunct al ziarului Stampa) continuă încă această politică obscurantistă ce i-a dat numeroase satisfacții demagogice în trecut și ce se dovedește atât de inutilă astăzi, în care funcția anticulturală a fost asumată de către mass-media (care însă se prefac că admiră și respectă cultura). Epigraful acestui capitol al istoriei burgheze l-a scris odată pentru totdeauna Goering: „Când aud că se vorbește despre cultură, îmi scot pistolul”. Poate că unii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe alb. Cronici, idei, fapte”, susținută de Mircea Popescu, Monica Lovinescu, Horia Stamatu, Constantin Sporea, Mihai Niculescu, Eugen Lozovan, Virgil Ierunca, Sanda Stolojan ș.a., urmărește fenomenul cultural românesc din exil și din țară, relevând efectele intruziunii politicului în cultură, manifestările anticulturale din țară și atitudinea scriitorilor și oamenilor de cultură sub presiunea directivelor de partid: Virgil Ierunca (Lucian Blaga în centrul unei polemici și al unei deriziuni), Mihai Cismărescu (Despre protocronism și alte anacronisme), Monica Lovinescu (Vocația denunțului la Mihai Beniuc
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
dorința crescută de „a se afirma liber”, dincolo de orice fel de constrângeri. Modelul socio-cultural, valorile morale și spirituale, sunt percepute ca având un caracter coercitiv-limitativ pentru generațiile tinere. Negarea lor eșuează în agresivitate, violență, discordanță, revoltă, contestare, conduite antisociale sau anticulturale. În legătură cu această situație anomică, de criză a valorilor sociale, asistăm la un conflict care depășește diferențele de mentalitate dintre generații. W. Rathenau remarcă trei modele de revoluții sociale a căror motivație o descoperă în reacția indivizilor față de dezechilibrul social, și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
uitării, febra remușcărilor trece mai repede, „pentru liniștea noastră”. Efortul de înțelegere a dezorientării critice a tinerilor din aceeași generație este abia perceptibil. În schimb, pasiunea de a converti pe alții la propria ideologie rămâne, printre zeloții ortodocși, neconsumată. „Trăirismul” anticultural este „cultivat” cu bună-știință chiar de către unii „părinți duhovnicești”, care n-ar comite tocmai un păcat răsfoind câteva pagini din operele „marilor dascăli ai lumii și ierarhi”. De ce oare foamea de cunoaștere, setea de adevăr sau patosul implicării civice sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
capitalului și războiul ca încheiere a regimului fascist falimentar. Fascismul, ultima lovitură a capitalului monopolist, deturnează atenția mulțimilor de la problemele impuse de vreme și de la fireasca lor dezlegare, împingând masele spre o nouă robie. Cu soluții absurde, inumane, antidemocratice și anticulturale, amenință să abată mersul normal al istoriei. Semănător de ură, element de dezbinare, fascismul e o primejdie pentru întreaga civilizație - contribuția colectivă a tuturor popoarelor. Doctrina lui stă în vârful bâtei, idealul - aservirea maselor sub călcâiul de fier al unei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
gata de orice compromis, sunt copți pentru a capitula în fața fascismului (...). Manifestările sunt deci variate, dar din ele se încheagă critica de ansamblu a descompunerii unei părți a intelectualității burgheze. Într-o perioadă critică în care burghezia este, prin esență, anticulturală (...). Procedeele prin care romancierul dă individualitate personajelor sale - fie că e vorba de acelea care stau în focarul acțiunii, fie de cele secundare, apărând în răstimpuri dar caracterizate prin câte o trăsătură ce le fixează - ar trebui să fie studiate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceasta să fie practicată, predată și instituționalizată exclusiv În cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”. S-a salvat ceva prin unificarea cu Facultatea de Istorie, devenită astfel Facultatea de Istorie-Filosofie, dar domeniul a fost grav lovit prin măsurile luate În chip arbitrar și anticultural. Mircea Mihăieș: Anul 2002 este un an deosebit de important, pentru că au ieșit la iveală multe dintre problemele societății românești, precum și faptul că ele nu puteau fi rezolvate. Aufăcut mare vâlvă așa-numitele rapoarte „Armaghedon”, o nouă modalitate de a lansa
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de o satisfacție sardonică de neînțeles, de altfel la ora ceea, anunța că la Teatrul Național din Iași a fost scoasă din program piesa „Livada cu vișini” de Cehov. Motivul: Cehov era rus (!?!). Da, acesta era motivația acestei acțiuni complet anticulturale, chiar barbare aș putea spune. De abia mult mai târziu, mi-am dat seama de ce se ajunsese la o asemenea abordare a valorilor culturii mondiale și mai cu seamă a culturii naționale. Am înțeles târziu, dar totuși am înțeles, spre deosebire de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
exagerarea manifestărilor defectuase, a dorit să scoată în evidență pericolelele ce pot accentua și grăbi degenerare artei, declinul culturii și, inevitabil, al societății, al umanității. Cu toate acestea, analizând chiar și în manieră superficială manifestările cultural-artistice actuale, infestate de fenomenul anticultural kitsch, nu putem a ne abține să nu îi dăm dreptate. 2. KITSCH-UL - DIMENSIUNE ESTETICĂ POSTMODERNĂ Este de neconceput faptul că cineva ar putea apăra valori care nu îi sunt apropiate de propriile convingeri. Structura psihică a fiecărui individ
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
de bună credință, considerați din oficiu patrioți și, implicit, niște competențe indiscutabile. În acest caz lansarea de carte este un prilej pentru a vorbi despre orice: „destin ingrat”, „unire”, „trădători de neam”, „martiri”, „asuprire rusească”, „solidaritate moldovenească”, „guvern antinațional și anticultural”, „președinte filorus”, „opoziție divizată”, „ambasada română prietenă” etc. Din puținele cuvinte ale vorbitorilor care au vizat chiar cartea și autorul ei, înțelegem că asistăm la lansarea unei opere monumentale, datorată unei personalități de calibru universal. În încheiere se recită o
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și beneficiari, direct interesați. Singurul vinovat — (un vinovat pe care niciodată și nimeni nu l-a putut trage la răspundere, fiindcă e un uriaș imbecil, permanent invizibil și niciodată ses izab il) ... este Statul însuși. Vastă impersonalitate — hotărât antiartistică și anticulturală, chiar atunci când își închipuie că hărnicește și părăduiește averea neamului pentru cauza cult urii și a artei. De la o vreme încoace însă, pare că se ivesc zorii unei redeșteptări. Deocamdată în public. În publicul acesta urban, până acum așa de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
proiect de pură megalomanie și de desfigurare a Bucureștiului [...] cultura acestei țări se află probabil în cel mai mare pericol din câte le-a avut de înfruntat. Buldozerul a devenit astfel figura ultimă și cea mai grăitoare a unei campanii anticulturale"304. Desigur, anticampania pariziană nu-l oprește pe Ceaușescu să-și continue planul. Mii de locuințe și monumente sunt demolate pentru a face loc ideilor "primului fiu al poporului". Ion Mihai Pacepa amintește și el de complexul administrativ pe care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Ceaușescu ordona represiunea. Frecvența extremă a textelor de deriziune "cizmarul" nr. 85, 90, 92, 102, 103, 114, 117), "analfabeta" (3, 47, 102, 103), "savanta" (88, 102), "docenta" (103) indică deasemenea, alături de exasperarea unei majorități importante a românilor față de o dictatură anticulturală prin chiar exponenții ei la vârf, și un anume spirit ludic, incompatibil cu adevărata violență revoluționară și dispus mai degrabă la acțiuni simbolice decât la represalii. De altfel, lozinca "Fără violență", și ea scandată cu disperare de manifestanți, apare relativ
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
simplu să găsim acestei perioade două viteze de centrifugare culturală: acalmia relativă a intervalului 1965-1970 și accelerarea ritmului exilării scriitorilor după 1971, odată cu enunțarea alarmantă a tezelor din iulie, care înseamnă instaurarea cultului personalității lui Ceaușescu și dezvăluirea noilor metode anticulturale ale dictaturii comuniste (masificarea culturii, festivalul național "Cântarea României", întețirea cenzurii). Am încercat să culeg și să înregistrez pe ani cazurile de exil, pentru a avea o imagine mai concretă a fenomenului. Pentru anii 1965-1970 nu există nici un caz politic
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
disociere literatură/poezie, bine conturată încă în perioada Renașterii și umanismului, ajunge acum la apogeu. Cei doi termeni sunt ca și până acum alternativi și sinonimi. Poezia însă se desprinde tot mai energic de literatură, adoptă o poziție tot mai anticulturală. Poezia începe să preia cât mai multe din funcțiile literaturii ca artă. Apare un termen nou de literatură poetică. În aceeași perioadă se produce și disocierea radicală dintre poezie și proză. Și vechea ideea de artă se precizează și se
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
condamnării maltratării altor etnii este clar afirmată În Declarația de Unire din 15/28 noiembrie 1918: . Înăsprirea relațiilor interetnice din Bucovina nu era străină de politica promovată și aici de Imperiul Habsburgic: divide et impera. Ca replică la această atitudine, anticulturală, regulamentul elevilor de la Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: Naționalismul bucovinean, o prelungire a naționalismului Școlii Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate Împlini destinul decît În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
prestigiu ale Cernăuțiului, asigurau că ,,eluptînd drepturile noastre, nu vom scurta pe nimeni în drepturile lui“. Înăsprirea relațiilor interetnice din Bucovina nu era străină de politica promovată și aici de Imperiul Habsburgic: divide et impera. Ca replică la această atitudine, anticulturală, regulamentul elevilor de la Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: ,,nimănuia nu-i este permis a face din naționalitate, religie, starea socială sau familială a unui camarad prilej de batjocură sau de insultă“. Naționalismul bucovinean, o prelungire
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din toată inima să rămână." * C âte odată, răul e și spre bine. Casa în care s-a născut Alecsandri și care adăpostea, la Iași, Muzeul Teatrului, a fost retrocedată. Îmi iau îngăduința să afirm că-i un gest profund anticultural, și chiar anti-românesc. Dacă, în Germania, cineva, înarmat cu orice soi de certificate de moștenitor, ar cuteza să ceară închiderea casei-muzeu în care s-a născut Schiller, s-ar crede că nu-i în toate mințile! Casa vornicului Alecsandri, probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
acest contrast m-a șocat, m-a făcut să trec repede de partea acestui tânăr. Un student oarecare, Geo Dumitrescu, inocent după aparență, entuziast, hotărât, care știa ce vrea, discuta cu mine, calm, o problemă neobișnuită pentru el în ambianța anticulturală a Bucureștiului și a țării, era preocupat nu de ceea ce ar trebui să facă pentru a se pune la adăpost, în vremea aceea nesigură, amenințată de gloanțe, arestări, război, ci cum să facem, împreună, să apară bilunarul pentru literatură Albatros
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
decât o prelungire a păgânismului ascuns sub aspecte creștine. În lupta cruntă împotriva statuilor, care e cu mult anterioară iconoclasmului, era același popor grec, care le adorase până ieri, iar astăzi le vedea deșertăciunea. Nu era un act de barbarie anticulturală, cum e acuzat cu superficialitate creștinismul, ci un act de supremă lepădare de minciuna religioasă reprezentată în marmură. Nu era o luptă împotriva artei, ci împotriva zeilor sculptați și a templelor unde se adăpostea deșertul lor cult. Totuși, nepracticând statuia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
constituit trăsătura de bază. Am cunoscut-o cu toții. A fost expresia cea mai caracteristică a omului nou în cultură, instrumentul cel mai docil și zelos al revoluției culturale. Va trebui cândva făcut portretul în mărime naturală și al acestei ființe anticulturale și subumane. II. îNTRE CONFORMISM ȘI LIBERTATE Argument Textele acestei secțiuni atacă frontal alte două teme extrem de sensibile. Sunt, de fapt, dilemele fundamentale ale epocii. Capitol, poate, cel mai dificil dintre toate. Sunt discutate două situații tipice regimului totalitar, prin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
joc de X, de Y că sunt sau ar fi mașini de făcut fișe, când numai cu fișe se poate scrie Istoria Românilor, a Transilvaniei, a literaturii române este mai mult decât o inepție: un document de mentalitate primară, profund anticulturală, subdezvoltată. N-am fost încă învățați, în genere vorbind, să muncim ani întregi în tăcere, închiși în bibliotecă, în izolare, nu în căutarea succesului imediat și cu orice preț, ci de perspectivă. Recunoaștem, pe de altă parte, și realitatea dură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o perioadă când și vechiul regim oficial și ideologia extremistă de dreapta, care-l combătea, defineau cultura în termeni convergenți și tot mai totalitari. Respectiv: centralizați, dirijiști și represivi. Regimul comunist totalitar a împins la ultimele consecințe acest sistem profund anticultural, cu grave urmări negative. Ce este cultura oficială ? Nu este neapărată nevoie să cităm, să spunem, pe Hannah Arendt sau pe alți politologi, de prim ordin, nimic de spus, pentru a defini cât mai exact și concis posibil esența acestei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]