62 matches
-
dorința crescută de „a se afirma liber”, dincolo de orice fel de constrângeri. Modelul socio-cultural, valorile morale și spirituale, sunt percepute ca având un caracter coercitiv-limitativ pentru generațiile tinere. Negarea lor eșuează în agresivitate, violență, discordanță, revoltă, contestare, conduite antisociale sau anticulturale. În legătură cu această situație anomică, de criză a valorilor sociale, asistăm la un conflict care depășește diferențele de mentalitate dintre generații. W. Rathenau remarcă trei modele de revoluții sociale a căror motivație o descoperă în reacția indivizilor față de dezechilibrul social, și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
proiect de pură megalomanie și de desfigurare a Bucureștiului [...] cultura acestei țări se află probabil în cel mai mare pericol din câte le-a avut de înfruntat. Buldozerul a devenit astfel figura ultimă și cea mai grăitoare a unei campanii anticulturale"304. Desigur, anticampania pariziană nu-l oprește pe Ceaușescu să-și continue planul. Mii de locuințe și monumente sunt demolate pentru a face loc ideilor "primului fiu al poporului". Ion Mihai Pacepa amintește și el de complexul administrativ pe care
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
idei nuanțează, printr-un fericit contrapunct, exclusivismul unor trend-uri cu care ne-am obișnuit. Sunt, acestea, crâmpeie dintr-un cortegiu al veritabililor profesioniști, prin care existența și supraviețuirea capătă sens, într-o lume tensionată de tendințe ambigui, de pofte anticulturale. Nu am avut deloc intenția să facem o trecere în revistă a unor autori (fatalmente, i-am omis pe unii dintre ei, ale căror păreri ni s-au părut convergente cu profilurile lor deja fixate în mentalul public: Adrian Cioroianu
Portrete în mișcare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10195_a_11520]
-
indigest, de mistagogie, ocultism, «mituri», «ortodoxism», «Nae Ionescu», «Steinhardt», «inițiere la Păltiniș»", „«spiritualități» degradate", „mistică tenebroasă". Deci sacrificarea, cutezăm a zice diletantă, a unei rădăcini a culturii umanității, cu un caracter, fie că ne place ori nu, vital. O irascibilitate... anticulturală. Împrejurare ce nu l-a oprit pe purtătorul ei, ateu convins, a se visa în postura de doctrinar al Partidului Național-Țărănesc Creștin Democrat. Înregistrat la rubrica, grosso modo, a comentariului închinat literaturii, Adrian Marino n-a ezitat a respinge critica
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
d-sale) ar fi "cenzurarea" lui Preda în cotidiane "de către zisul gurist în alianță cu directorii de ziare", dl Popescu uită ce spusese la Întîlnire despre meritele Adevărului în materie de artă și literatură și se lansează într-o filipică anticulturală demnă de anii '50. D-sa scrie negru pe alb: "Ei (literatorii) nu înțeleg un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura. Locul culturii e în cărți, în publicații culturale, pe
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
fost îmbăiați în zeamă de piper 5)... BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1) Gigi Becali: Cuvântări politico-electorale, Opere, vol.I și urm. 2) Secunda și submultiplii ei la televiziune: minutele. Din vol.Timpul ne presează la emisiunile culturale, editat de Aripa Tânără și Anticulturală a Televiziunilor din România. 3) Cozmin Gușă: Minciuni despre Marea Revoluție din Decembrie ’89. Interviuri sentimentale cu Ion Iliescu, ediție permanentă, revăzută și adăugită din când în când. 4) Traian Băsescu, în vol. de versuri Nu v-am spus că
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
Eugenia Vodă Acum un an, chiar an această pagină, am scris despre festivalul DaKINO, așa cum apărea el "an oglindă TVR", ăntr-o serie de transmisii egale cu o revoltătoare vânzoleala anticulturala. Peste un an, surpriză: am primit o invitație an juriul internațional al recentei ediții (a 9-a). După ce, cateva ediții la rând, la România literară n-a sosit nici o singură invitație la DaKINO, această invitație an juriu mai ăntăi m-
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
Cronicar Mișcarea literară Acuma de ce încep economiile de la carte și artă? Pentru că omul politic român este imbecil, barbar și anticultural. Cine ar fi dispus să nu mă creadă, să binevoiască a asculta discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
transmiterea moștenirii antichității greco-latine, pe cale de a fi pierdută în primul mileniu de după Christos. Problema talibanismului este că, socotind a-l respecta cu maximă strictețe, deformează spiritul Coranului, îl face de nerecunoscut. Ca orice fundamentalism, talibanismul începe prin a fi anticultural, ca să ajungă, la maturitate, acultural. Experiențe dintre cele mai diverse din secolul XX arată ce legătură strînsă există între negarea culturii (transformată în instrument propagandistic, manipulată ori pur și simplu distrusă) și regimurile totalitare. Toate aceste regimuri au urmărit din
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
Marcus Aurelius, împărat roman”, „Marcus Aurelius” sau „Marc Aurel”. Cât privește așezarea la vedere a plăcuțelor, dacă nu chiar lipsa lor, ce ar mai fi de spus? Nu e vorba de o banală neglijență a edililor, ci de un act anticultural. Alte amintiri din copilărie În același număr din Dilema veche, Anda Docea, jurnalistă la TVR, semnează un text cu titlul „Vacanța cea mai lungă”. Sunt povestite evenimentele din decembrie 1989, văzute, prin ochii copilului care era pe atunci autoarea de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
a fi posesorul unei minți înecate în lichidul rânced al unei meschinării autodevoratoare. În urma lui Vladimir Tismăneanu a crescut o generație întreagă de intelectuali critici și de specialiști în științele politice. Tare-aș fi curios ce-a crescut în urma campaniilor anticulturale din "Scânteia" d-lui C. Stănescu. Am scris împreună cu Vladimir Tismăneanu patru cărți și ne pregătim s-o scriem pe-a cincea. Nu ne-am imaginat nici o clipă că vom schimba cu ele lumea - fie ea și lumea în care
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
îi mulțumea și el că îl vizitase în singurătatea în care trăia, după ce trecuse "prin momente grele, adversități și suferințe" (adică pușcărie). Acest vol. III de scrisori primite între 1950-1964 ne ofera încă o imagine a ceea ce a însemnat caracterul anticultural și tiranic al comunismului în perioada lui cea mai agresivă, a proletcultismului din anii ^50, și totodată desenează încă o dată portretul profesorului, mentorului și omului Tudor Vianu, care prin talentul, înaltă lui știință și marea lui generozitate e căutat mereu
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
simplu să găsim acestei perioade două viteze de centrifugare culturală: acalmia relativă a intervalului 1965-1970 și accelerarea ritmului exilării scriitorilor după 1971, odată cu enunțarea alarmantă a tezelor din iulie, care înseamnă instaurarea cultului personalității lui Ceaușescu și dezvăluirea noilor metode anticulturale ale dictaturii comuniste (masificarea culturii, festivalul național "Cântarea României", întețirea cenzurii). Am încercat să culeg și să înregistrez pe ani cazurile de exil, pentru a avea o imagine mai concretă a fenomenului. Pentru anii 1965-1970 nu există nici un caz politic
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
portughez, am cunoscut mulți scriitori în timpul acelor șase luni. Printre ei, pe Dinis Machado, al cărui Ce spune Molero îl tradusesem în 1981, cu un mare succes de public (din păcate, și cu destul de multe tăieturi operate de atotputernica și anticulturala cenzură, lucru pe care am reușit să-l corectez abia în 2006, reeditând o versiune integrală a cărții). În 1991, am simțit că Dinis era cel mai sărac dintre toți scriitorii portughezi cunoscuți. Dar el a fost singurul care m-
Inevitabila despărțire... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6853_a_8178]
-
lui G.Călinescu, dinainte de schimbările politice din țară și de după aceea, judecata comună fiind că „în perioada proletcultistă... s-a lăsat a fi utilizat în chip de marionetă culturală, de a fi dorit el însuși acest lucru, servind astfel acțiuni anticulturale”, și că „făcea eforturi vizibile pentru a se adapta noului limbaj și noii atitudini, lucru care i-a reușit impecabil”, cum spune M.Nițescu în cunoscutul său volum postum. Oricum, spre deosebire de alți scriitori și mentori importanți ai momentului care au
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
sobră a autorului recuperează, ca pe un soi de documente secundare, replici și intervenții călinesciene, ce ne permit să îl vizualizăm în imaginație pe genialul critic, silit de istorie să se „acomodeze", prin compromisuri, cu o epocă totalitară, brutală și anticulturală. Există, desigur, un partipri în profilul pe care Vârgolici i-l alcătuiește magistrului său: acela de a „echilibra balanța", într-un moment în care Călinescu este supus unei contestații destul de insistente, ce survine editării integrale a publicisticii sale din anii
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
televiziuni recurg la șmecherii de genul transmiterii compacte a spectacolelor din cadrul Festivalului "George Enescu" sau a întâmplărilor mai mult sau mai puțin culturale din piața frumos restaurată a Capitalei europene Sibiu nu e decât dovada unei grosolane manipulări: ascunderea politicii anticulturale în spatele unor strategii care urmăresc aservirea pe termen lung a televiziunii publice intereselor de grup politice. Educația culturală se face sistematic, zi de zi și sptămână de săptămână, nu o dată sau de două ori pe semestru, atunci când se întâmplă să
Mahalaua minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9246_a_10571]
-
Culte" însumate! Dacă punem la socoteală și cele vreo trei sute șaptezeci de miliarde de lei ale "Serviciului de Informații Externe" (cât "Radiodifuziunea" și "Televiziunea" împreună!) putem defini, fără nici o posibilitate de eroare, esența regimului de azi din România: un regim anticultural, antinațional, bolnav de spionită, obsedat de primejdii ("Serviciul de Protecție și Pază", cu cele o sută cincizeci de miliarde de lei, e doar puțin mai sărac decât "Agenția Națională pentru Știință, Tehnologie și Inovație", "Oficiul Național al Cinematografiei", "Agenția Națională
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
un fenomen asupra căruia, din motive pentru noi obscure, se vorbește încă prea puțin, revoltător de puțin). în sensibilitatea sa ultragită, capitala alutană (oltenească) devine un teribil simbol al provinciei lîncede, timorate, perfide, "capitala seismică a fricei și neoturciei", "oraș anticultural, mediocru mafiot, șovin general și multilateral dezvoltat". Hiperbolă, posibil. însă în niciun caz neadevăr, căci mediul marginalizării i-a pus la grea încercare scriitorului puterea de rezistență morală, ca și fibra creatoare. Se cuvine să recunoaștem că, îndată după închisoare
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
la îndemâna bibliotecilor și a cercetătorilor, a fost materializat de Eugen Simion în 2004. Nu știu de ce această victorie culturală a trezit suspiciuni și adversități. Comentarii și interogații e firesc să suscite, dar o opinie negativă nu poate avea decât resorturi anticulturale. Nici un cost nu poate fi socotit prea mare pentru realizarea unui scop atât de nobil, atât de dificil de îndeplinit și atât de mult dorit. Un act cultural (cum e facsimilarea manuscriselor eminesciene) nu poate fi substituit printr-un altul
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
TVR? Despre angajări, mai bine tac. Nu e doar lipsa banilor de vină. Cînd vrea să plătească gras, TVR plătește gras. Sînt angajați care sug la mai multe țîțe ale TVR în același timp. De vină sînt o politică șocant anticulturala, mediocritatea ofertei, disprețul față de valoare sau predilecția pentru divertismentul facil, ceea ce duce la prezența sfidătoare pe ecran (și în culise) a unor realizatori de kitschuri fără pereche într-o lume a mass-mediei românești, care, vai, numai de bun gust nu
Reforma la TVR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17654_a_18979]
-
Freud și Jung traduși prost din franceză) vorbește cu mai multă siguranță de cheia - de fapt, șperaclul - lui: Visul este realizarea unei dorințe, în ultimă instanță a unei dorințe inconștiente. Deși împiedicate să treacă în comportament sau în conștient, tendințele anticulturale ale naturii umane nu renunță la a se exprima din inconștient. Pe cai ocolite, în haine străine, pentru a nu fi recunoscute, dorințele inconștiente ajung în timpul somnului, care presupune diminuarea vigilentei cenzurii, în planul conștientului. Ceea ce visătorul reține în momentul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
morală. Bibliotecarii, care au ieșit în stradă, ar putea alege calea justiției. Pe cine să sperie însă? Ei n-au aflat cu ce emoție se referă guvernanții la cultură cînd se reunesc în Forum? Hotărîrea de Guvern este nu doar anticulturală în spirit, dar nu e capabilă să-și respecte litera proprie. Se afirmă anume în articolul 6 că Biblioteca Națională va avea un sediu asigurat "prin preluarea unor imobile adecvate, conform metodologiei legale". Deocamdată, singurul lucru evident este că sediul
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
un jalnic câștig de cauză asupra drepturilor statutare ale Uniunii noastre. Semnificația acestei Împrejurări dezonorante pentru viața noastră literară depășește, desigur, cu mult, importanța, altminteri relativă, a oricărui premiu literar. Revoltător, fără precedent În perioada postbelică românească, faptul discriminatoriu și anticultural al retragerii premiului la care mă refer consider că implică, o dată cu persoana lui Norman Manea, și conducerea Uniunii Scriitorilor din RSR, membrii juriului de premiere, colegii laureați 3. Norman Manea * „Europa liberă”, München, 5 ianuarie 1987 La microfon Gelu Ionescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
gura ministrului de Externe, că „va fi absolut ferm în a aplica legea românească” asupra celor „care provoacă constant neplăceri” în țările unde sunt plecați. Acești politicieni care cotcodăcesc plini de ifose chiar să nu-și dea seama că politica anticulturală are drept consecință directă o imensă demoralizare a unui întreg popor? Că această demoralizare produce în mod necesar tot mai mulți cerșetori, hoți și criminali? Iar aceștia au tendința firească să-și extindă zona de activitate! E totuși la mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]