86 matches
-
poemă Gânditorul prefigurează, prin atmosferă și idei, dar fără amploarea tragică și fiorul marilor singurătăți, Scrisoarea I. O undă de lirism, datorată tristeții resemnate în fața veșniciei, străbate Elegia frunzelor, dar S. rămâne, în genere, conceptual în poezie. Problematica țărănească și antimonarhică din versurile (unele în forma baladei și cântecului) pe care el le numea „populare”, ținuta lor protestatară anunță lirica de la „Contemporanul”. Mai interesant decât poetul este autorul dramatic. În Studii asupra teatrului, publicate în „Foaia Societății «Românismul»”, S. era adeptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
extins și s-a aprofundat pentru a include și clasele neprivilegiate. Clasele de mijloc autodidacte, meseriașii, muncitorii rurali și urbani și alte grupuri sociale au cerut includerea lor în "națiune", iar aceasta a avut, în mod necesar, implicații antiaristocratice și antimonarhice. De atunci, în principiu, națiunea a ajuns să-i includă pe toți, nu numai pe reprezentanții claselor privilegiate; "poporul" și "națiunea" păreau să fie identice. Thomas Paine, în lucrarea sa în două părți, Rights of Man (1791-1792), la vremea sa
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cât de cât spiritele din interior și valul de critici venite din exterior la adresa monarhiei. Libertățile politice erau suprimate în continuare. O mișcare împotriva monarhiei a fost înăbușită brutal, iar organele de reprimare (SAVAC) au împânzit toată țara. Treptat mișcarea antimonarhică a fost preluată de biserică, fiind condusă direct de către șeful clerical aiatollahul Khomeini din orașul sfânt Qom. Protestul a degenerat în luptă deschisă armată dusă împotriva reformelor, care lezau în mod direct interesele bisericii, în rândurile căreia erau cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
numeroase ediții din operele unor scriitori români. SCRIERI: Ideea de patrie în literatura română, București, 1976; „Contemporanul” (1881-1891). O revistă așa cum a fost, București, 1983; Idei și forme literare (până la Titu Maiorescu), București, 1985. Antologii: Mare farsor, mari gogomani. Literatură antimonarhică, pref. edit., București, 1962; Modele de analize literare și stilistice, pref. edit., București, 1971; Auri sacra fames. Antologie de literatură română antimonarhică, pref. edit., București, 1972. Ediții: Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului. Moș Anghel, pref. edit., București, 1972; Anton Pann, Povestea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287411_a_288740]
-
fost, București, 1983; Idei și forme literare (până la Titu Maiorescu), București, 1985. Antologii: Mare farsor, mari gogomani. Literatură antimonarhică, pref. edit., București, 1962; Modele de analize literare și stilistice, pref. edit., București, 1971; Auri sacra fames. Antologie de literatură română antimonarhică, pref. edit., București, 1972. Ediții: Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului. Moș Anghel, pref. edit., București, 1972; Anton Pann, Povestea vorbii, pref. edit., București, 1973; Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte, pref. edit., București, 1976; V. Alecsandri, Doine. Lăcrămioare. Suvenire. Mărgăritărele, postfața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287411_a_288740]
-
Secolul”, „Dâmbovița”, „Naționalul”, „Reforma”, „Concordia”, „Trompeta Carpaților”, „Opiniunea constituțională”, „Poporul”, „Columna lui Traian”, „Națiunea”, „România liberă” și, evident, la ziarele al căror administrator era. Publicistul își afirmă încrederea în progres, pledează pentru democratizare și moralitate, apără drepturile țăranilor, are opțiuni antimonarhice. Scrie Istoria Câmpulungului, prima residență a României (1855-1856), o monografie informată bogat dar inegal, publică o serie de documente privind mișcarea pașoptistă (Capii revoluțiunii de la 1848 judecați prin propriile lor acte, 1866, Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
condus până la Palat în urale delirante ale cetățenilor și în strigăte de: -Trăiască, împăratul Ferdinand Trăiască, împăratul tuturor românilor. -Trăiască, România Mare. Știind că Rusia a fost adversarul cel mai hotărât al Unirii și Principelui străin, nu ne surprinde atitudinea antimonarhică atât de înverșunată a comuniștilor din România. Presa comunistă, neobosită, intoxica populația cu... „aria calomniei și minciuni”, cântată cu obstinație de comuniști că: „poporul știe din tată în fiu..despre Hohenzollerni care șiau atras antipatia plină de revoltă a poporului
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
19/31 octombrie 1876. Nu a apărut o perioadă mai îndelungată de timp, între 9/21 ianuarie 1872 și 18/30 iulie 1876. Potrivit temperamentului redactorului ei, N.T. Orășanu, a fost o publicație de neobosită opoziție, promovând idei democratice și antimonarhice. 330. La București, chiar înainte de perioada de avânt a presei românești moderne, de după 1877, apăreau mult mai multe publicații periodice decât își amintește aici Bacalbașa, reținând însă corect numele principalelor gazete politice; astfel, în Anuarul general al României pe 1874
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
demnitate „această onoare“ deoarece „principiile sale republicane îl opresc de a purta ordine și semne onorifice“ (Memoriile, vol. IX, p. 95), dovedind astfel, încă o dată, o consecvență rar întâlnită - nu numai la noi - în afirmarea unor concepții idealist-democratice și nuanțat antimonarhice. 73. În original: zgomotele. 74. Scena pe care o descrie Bacalbașa nu s-a petrecut la „începutul lunii mai“, ci la 21 aprilie/3 mai 1877, când turcii au bombardat Brăila, artileria rusească ripostând (bombardarea Brăilei a anunțat-o Kogălniceanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de culoare paginilor sale memoralistice, în 1922, când le-a publicat în Adevărul, Bacalbașa și-a dat seama apoi, când și-a reluat textele în volum, în 1927, că versurile citate de el erau impertinente, lipsite de haz și gratuit antimonarhice, Carol I dovedindu-și în anii de după 1870 meritele sale excepționale (alături de ale lui I.C. Brătianu) în constituirea României moderne și - în consecință - le-a eliminat. Le-am reprodus aici, din scrupul editorial, dar și pentru a aduce încă o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
editată de Partidul Liberal în timpul unei campanii de înlăturare a guvernului Lascăr Catargiu. Conducerea i-a fost încredințată tânărului Al. Macedonski. Profesiune de credință, cu care acesta debutează în O., este socială, umanitară, insurgentă. Poetul transformă O. într-o publicație antimonarhică. Pentru că a reprodus aici o insinuantă Respectuoasă cerere guvernului (în care se cerea publicarea genealogiei casei regale, necesară pentru a se evita situația de lezmaiestate), lui Macedonski i s-a intentat un proces de presă. Poetului i se datorează orientarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288531_a_289860]
-
Almanah periodic, un sprijin capital acordat benzii desenate.817 În aceste reviste se manifestă prima generație importantă a desenatorilor români de bandă desenată, dintre care se remarcă Ary Murnu (fratele viitorului academician George Murnu, și care publicase și în revista antimonarhică Furnica, încă din 1905), Mihai Gion, G. Vlad, M. Leon, Gusty, Anatol Sirin (polonez născut în Odessa), Vladimir Grescenko ("părintele" unor populare cupluri umoristice ca Noacă și Moacă, Neață și Mogâldeață, Guță și Tărtăcuță), Pascal Rădulescu (care a introdus personaje
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în „Curierul românesc”, iar traducerea elegiei La Chute des feuilles de Millevoye, în „Curiosul”. O alegorie, ce biciuia trădătorii revoluției, a intrat într-o culegere de Satire politice alcătuită la 1884 de C.D. Aricescu. Dintre manuscrise rețin atenția două pamflete antimonarhice, îndreptate împotriva domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu D. Știrbei: Adresa recunoscătoare la plecarea prințului Știrbei din Principat (datat Craiova, 1853) și Neamului românesc, prea plecată plângere, care îl așază pe între creatorii speciei la noi. El mânuiește un limbaj violent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
între‑ rupt în 1948 cu abdicarea forțată a regelui. S-a întrerupt și reluăm de-acolo și tot ce s-a întâmplat între timp este nul și neavenit“. Deci asta nu se putea. Se scurseseră zeci de ani de propagandă antimonarhică, oamenii fuseseră soci‑ alizați într-o republică. Foarte greu îi faci pe oameni să înțeleagă că trebuie să accepte că o familie regală are alt statut, că poziția de rege se transmite ereditar. Punctul meu de vedere, pe care îl
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care și-a pierdut rangul de capitală, este Khania. 55 Școala de paleografie și arhivistică de la Sorbona. 56 Palatul ministerului otoman de externe. 57 Departamentul afacerilor consulare de la MDE. 58 Metodă folosită și de masonii cehi, care-și ascundeau activitatea antimonarhică și antiaustriacă, constituindu-se în asociații de gimnaști (Sokolniki). 59 Seară care precedează noaptea exploziei revoluționare, declanșarea complotului. 60 Calea ferată care trebuia să lege capitala Turciei de Bagdad, construită de nemți. 61 Ministrul de externe al Germaniei. * În ceea ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
militară fără precedent, profund traumatizantă și devastatoare nu numai pentru inițiatorii acestui proces istoric; un popor care, doar cu câteva decenii Înainte, trăise, ca și noi, Românii!, În regiuni și state mici, separate, capabil Însă, dacă nu de o revoluție antimonarhică sau republicană ca Englezii sau Francezii cu un secol sau două Înainte, oricum, de o creație majoră, absolută, În zone fundamentale ale conștinței și științei - filozofie, artă, muzică, literatură și știință -, producând piscuri ce vor fi cu greu egalate În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
STINDARDUL ȚĂREI, publicație apărută la București, bisăptămânal, de la 6 martie până la 10 aprilie 1888, sub direcția lui Al. Macedonski. Conformându-se Manifestului-program, scris de directorul publicației, S.ț. are ca principal obiectiv lupta antimonarhică. Regele este ținta unor atacuri violente în articolele lui Macedonski, autorului fiindu-i caracteristic stilul pamfletar (Ce vrea regele și ce vrea țara, Germanizarea României), dar cuprinzând și acuzații politice aduse grupării junimiste. Într-o rubrică de „literatură politică” Macedonski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289934_a_291263]
-
1896; Cum iubim, Craiova, 1896; Aquarele, pref. A. Steuerman, Iași, 1896; Simplu, pref. G.D. Pencioiu, Craiova, 1896; Nuvele postume, Craiova, 1896; Nuvele și poezii, cu o scrisoare de Al. Vlahuță, București, 1916; Pagini alese, pref. M. Dragomirescu, Craiova, 1924; Poeme antimonarhice, pref. E. Luca, București, 1951; Opere alese, pref. Geo Șerban, București, 1951; Scrieri alese, îngr. și pref. C.D. Papastate, București, 1968; Între vis și realitate, pref. Al. Macedonski, îngr. și postfață Marian Barbu, Craiova, 1996. Traduceri: François Coppée, Între doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
baza unor cercetări viitoare. Volumul prezentat aici beneficiază și de o „Introducere” semnată de același Radolph L. Braham, în care cartea este înfățișată succint, arătându-se că restabilirea reputației mareșalului ar aduce beneficii politice unor „persoane de orientare antidemocratică și antimonarhică” (p. 21). Lucrarea prezentată, a șaptesprezecea din Seria de Studii asupra Holocaustului, are patru părți, adunând nu mai puțin de 13 studii oferite de cercetători importanți precum Raphael Vago, Leon Volovici sau Vladimir Tismăneanu, pentru a cita doar câteva exemple
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ungurilor” (p. 80), prin acuzele unilaterale aduce regimului hortyst. în încheiere, Braham revine cu o analiză foarte lucidă, subliniind că reabilitarea mareșalului reflectă concepția ideologilor naționaliști - „o Românie Mare omogenă din punct de vedere etnic, simultan național-creștină, antiliberală, antidemocratică și antimonarhică” (p. 84). A doua parte a volumului - „Campania împotriva evreilor” - se deschide cu studiul lui Radu Florian, fost profesor de filosofie și științe politice la Universitatea din București, care tratează exemplar „Masacrul de la Iași din 29-30 iunie 1941”. Pogromul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
26) Un studiu atent al gramaticii relațiilor internaționale ne relevă faptul că, cel puțin în lumea creștină dar nu numai, conflictul dintre protestanți și catolici nu e încheiat. El se poartă mai cu seamă prin intermediul organizațiilor secrete. Cele protestante sunt antimonarhice și anticle ricale, virulent antipapale, în timp ce organizațiile catolice sunt antirepublicane și antisectare. Primele sunt, îndeobște, mai cunoscute, au devenit discrete și se vorbește despre ele mai des, mai tare sau mai discret. Dintre cele pro-papale se remarcă iezuiții și organizația
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sub coroana de oțel a monarhilor din Casa Regală a României. În toată această perioadă, ziua de 10 Mai a fost sărbătorită ca Zi Națională a statului român, celebrând atât Independența cât și Casa Regală. Regimul comunist, în zelul său antimonarhic, a denaturat faptul istoric și a mutat sărbătorirea Independenței de stat pe ziua de 9 Mai, ziua în care Camera Deputaților a votat moțiunea privitoare la independență, "uitând" faptul că atât hotărârea Senatului, cât și proclamația domnească purtau ambele data
Românii ar putea avea încă o zi liberă, în luna mai by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37900_a_39225]
-
lese majesté. Dacă mi-aș lăsa creionul în voia lui, sînt sigur că n-ar pierde prilejul de a înșira câteva rânduri spinoase despre cei trei logofeți (,poartă condei la ureche ca să-i zicem logofete"), care, dibuind acest subiect gras, antimonarhic, taman în preajma zilei de 23 august, când se prăznuia "eliberarea patriei noastre" prin ocuparea ei de către trupele sovietice, cu ajutorul cărora s-a instituționalizat și la noi terorismul de stat, n-au pierdut prilejul de a-și unge buzele vorbindu-l
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
clopoțelul președintelui, a prealungei sale satire în versuri Minciuna stă cu regele la masă, de parcă toți cei prezenți în sala tribunalului, și acuzați, și martori și completul de judecată a "procesului" ar fi fost invitați la un recital de poezie antimonarhică. 8. Că procesul nu a stârnit ecouri într-alte publicații în afara celor social-democrate și îndeosebi în paginile ziarului Adevărul, care, după câteva simple invitații publicitare (,Cereți Facla"), complică anunțurile: "Azi la orele 5 se pune în vânzare, în Capitală, a
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
cu cei mai bătrâni se sfătuia și cum că să știe de bună seamă că din sfatul lui a fost și soborul învățaților orânduit, care să sfătuiască nu cumva să ajungă Tandaler la domnie... A, va să zică ne-am prins: Deși antimonarhic, Parpanghel lucra mână în mână cu intelectualii bătuți măr de bruta de Cucavel, după cum s-a relatat mai înainte. Un fel de... Alianță civică. Pentru că al său caracter, al lui Parpanghel adică, se armonizează cu opțiunea politică pașnică, inteligentă... Un
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10158_a_11483]