56 matches
-
din Apocalipsă. Așa cum remarcă François Paschoud, „găsim în opera sa pasaje foarte expresive în care este zugrăvită dorința arzătoare de a vedea dispariția acestei lumi și instaurarea Împărăției lui Dumnezeu, tulburare pentru neamuri, fericire pentru creștini”. În pofida acestei atitudini vădit antipolitice (foarte asemănătoare cu cea a lui Hipolit, deși este greu de precizat sensul influenței), Tertulian vede în Imperiul Roman încarnarea concretă a katechonului de care vorbește Pavel în 2Tes. 2,6‑7. El o spune deschis într‑un fragment din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
atrage după sine venirea Anticristului, eveniment a cărui iminență este într‑o oarecare măsură garantată de înmulțirea și violența extremă a persecuțiilor din vremea autorului. În ultima perioadă a vieții sale, atunci când va îmbrățișa pe deplin doctrina montanistă, această atitudine antipolitică se radicalizează, dată fiind incompatibilitatea dintre domnia lui Cristos și cea a cezarului acestei lumi. Polemica antieretică și antiiudaică Dacă existența Imperiului, în ciuda persecuțiilor, este considerată mai degrabă un semn reconfortant, prezența masivă a ereticilor, proveniți din sânul aceleiași Biserici
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Figura și activitatea Anticristului (cap. 43‑64) PAGEREF Toc125451264 \h 155 HYPERLINK \l " Toc125451265" Rezumat și concluzie parțială PAGEREF Toc125451265 \h 162 HYPERLINK \l " Toc125451266" III. Comentariu la Cartea lui Daniel PAGEREF Toc125451266 \h 162 O HYPERLINK \l " Toc125451267" metafizică antipolitică PAGEREF Toc125451267 \h 164 HYPERLINK \l " Toc125451268" Succesiunea imperiilor PAGEREF Toc125451268 \h 165 HYPERLINK \l " Toc125451269" Roma ambivalentă: imagine a Anticristului și katechon PAGEREF Toc125451269 \h 167 HYPERLINK \l " Toc125451270" Persecuțiile PAGEREF Toc125451270 \h 169 HYPERLINK \l " Toc125451271" Imaginea paradigmatică
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
unice anti-Iliescu însemnase ieșirea completă din ficțiunea „antantei cordiale” a tuturor prooccidentalilor, după cum obligase la poziționări precise, în raport cu provocările precise ale guvernării, imposibil de menținut în sfera tulbure a tardivelor versiuni românești ale doctrinelor disidente central-europene din anii ’70-’80 („antipolitica”, „puterea celor fără de putere” etc.). Din păcate, nici măcar definiția a contrario a prezidențiabilului democratic nu a funcționat, fiind o abordare necesară, nu și suficientă. Pe de altă parte, chiar o inteligentă indigenizare întârziată a ethosului disident central-european ar fi ratat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sferele vieții private și publice ce se influențau reciproc în România lui Ceaușescu. Privind în urmă, acest produs incredibil al interacțiunilor „bizantine” dintre cultura înaltă și puterea politică a fost și mai uluitor atunci: în ciuda evidentelor sale mize și teze „antipolitice” (György Konrád), el a fost o carte publicată, nu un samizdat; cu tot impactul său public imediat și de durată, cu toată „demascarea” sa promptă de către mediile de informare în masă național-comuniste, el nu a fost retras din biblioteci și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
1979, pp. 69-91; Leszek Koßakowski, Marxism and Beyond, Paladin, Londra, 1971, mai ales capitolele „The Priest and the Jester” (pp. 54-58) și „Intellectuals and the Communist Movement” (pp. 176-190); cărțile disidenței central-europene și conceptele puse în circulație de György Konrád (antipolitica), Jan Patoțka și Václav Havel (puterea celor fără de putere) merită și ele un examen critic la circa două decenii de la elaborare. Celebra carte a lui Julien Benda, La trahison des clercs, trebuie citită împreună cu biografia extrem de ambiguă a autorului, to
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-lea: Războiul (în care ar intra deopotrivă estetismul „eroic”, aristocratizant al lui D’Annunzio, futurismul militarist al lui Marinetti ș.a.), Revoluția (cu mișcările avangardiste și activiste de stînga - inclusiv constructivismele și Suprarealismul) și Carnavalul (ilustrat, între altele, de relativismul hedonist, antipolitic al Dadaismului zürichez). Privită prin prisma acestei tipologii inevitabil reductive, dar stimulative, acțiunea grupării Contimporanul se dovedește a fi însă mai curînd un „hibrid” între revoluționarismul constructivist și „carnavalescul” sincretic al spectacolelor Dada. La 10 ani după debutul mișcării dadaiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în libertate) de către cuvinte va fi considerată - nu neapărat și de către Fondane - ca o concesie făcută comercialului și „tiraniei discursive”. Oricum, e de notat faptul că preocuparea pentru cinematograf a poetului franco-român este intim legată de adeziunea la aripa „poetică”, antipolitică a Suprarealismului de după 1926. La fel și articolele trimise pentru Integral despre poeții francezi (Eluard, Aragon, dar mai ales textul însoțitor al grupajului „Le grand ballet de la poésie française modérne”, publicat în ultimul număr al revistei - adevărată profesiune de credință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
2); hram (2); lăcaș de cult (2); de lemn (2); liniște sufletească (2); mafie (2); manipulare (2); mare (2); milă (2); minciună (2); ortodox (2); ortodoxă (2); pace (2); pocăință (2); preoți (2); religios (2); viață (2); acoperiș; alinare; amin; antipolitic; apropiere; armonioasă; ascultare; ateu; aurită; babe; bancă sfîntă; binecuvîntare; business; bună stare; capelă; casa lui Dumnezeu; casă de cult; catolic; căsătorie; chilie; cîntec; club; complicat; comunitate; cred; credincioasă; credințe; credincioși; creștinism; cupole; deosebită; dezgust; discotecă; divin; doctrina; duh; duminică; durere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
politicieni (4); prost (4); serios (4); (3); alegeri (3); ceartă (3); democrație (3); dezastru (3); dezinteres (3); diplomatic (3); ipocrizie (3); juridic (3); nedreptate (3); nu (3); scîrbă (3); sistem (3); societate (3); televizor (3); vot (3); (3); afaceri (2); antipolitic (2); avocat (2); circ (2); criză (2); de stat (2); democrat (2); dezbateri (2); discurs (2); documente (2); economic (2); enervant (2); formal (2); fraudă (2); Ghimpu (2); greu (2); iacs (2); interese (2); inutil (2); Iohannis (2); mafie (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acestea! Epoca modernă a dus la exact opusul ideii de politică: dispreț față de sine; dispreț față de sinele celorlalți; ignorarea preocupărilor spirituale și culturale; clivaj social-politic; sărăcire a generațiilor și îndoctrinare intelectualist-politică. Politica din ultimele două secole s-a dovedit o "antipolitică", adică o mașină distructivă a statului modern ce disprețuiește omul prin tratamentele pe care i le aplică, prin practicile impersonale și fără de viață ale guvernării. Sub masca unor politici obiective și echilibrate se ascund intenții înguste și cinice, de partizanat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ar trebui să lase totul așa cum este. Un alt exemplu este detașarea rece a lui Ernst Jünger de tot tărăboiul din jurul său, tergiversarea sa după ce a trăit direct nihilismul distructiv al Celui de-al Treilea Reich și apoi acceptarea principiului antipolitic al dezinvolturii, vesela, libera și ușoara nonșalanță a aristocratului intelectual. Același tip de melancolie politică continuă să apară în filosofia politică contemporană. Un alt exemplu transpare din concluzia lui Alasdair MacIntyre (în After Virtue) că noi "așteptăm acum nu un
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
raționalității. Și mai mult încă: susținea primatul spiritului eroic german asupra spiritului mercatil anglo-saxon, eroii (Helden) împotriva "negustorilor" (Händler), individualismul estetic împotriva universalismului moral, impulsul mistic împotriva disciplinei etice, spiritul împotriva politicii. Reușea mai ales să transforme în virtute devoțiunea antipolitică a germanului, apolitismul său tradițional (Unberufenheit zur Politik), celebrând-o ca eliberare din sclavia lumii (Weltversklavung) și cucerire a adevăratei libertăți și suveranități asupra lumii (Weltherrschaft), întru totul spirituală și în nici un caz politică. În concluzie, se exclude din civilizația
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
htonică, irațională și demonică a vieții, îl apropie pe Thomas Mann de literatura conservatoare, de Hoffmannstahl, Spengler, Ernst Jünger, continuă să fie prezentă chiar și în opera sa succesivă, dar este atenuată și purificată de asprimile sale antiumaniste, antidemocratice și antipolitice. Deja în Despre republica germană (Von Deutscher Republik, 1922), și apoi cu o mai mare fermitate în Germania și germanii (Deutschland und die Deutschen, 1945), temându-se că ar fi putut furniza arme obscurantismului, Thomas Mann face un pas înapoi
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dublă considerație. Pe de o parte, ajunsă la un anumit punct al saturației, societatea civilă poate ieși din schemă, ieșind în stradă, ne mai dând votul partidelor politice, ajungând pe calea conflictelor. Și aici se deschide și acel fenomen al antipoliticii, cunoscut astăzi prea bine sub expresia „toți sunt hoți”, care totuși nu atacă într-adevăr corupția în toate nivelele sale, ci doar amână soluția radicală sau se deosebește de ea, deoarece în antipolitică corupția e doar un pretext pentru a
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
aici se deschide și acel fenomen al antipoliticii, cunoscut astăzi prea bine sub expresia „toți sunt hoți”, care totuși nu atacă într-adevăr corupția în toate nivelele sale, ci doar amână soluția radicală sau se deosebește de ea, deoarece în antipolitică corupția e doar un pretext pentru a ajunge la alte scopuri... Sau, pe de altă parte, se începe construirea unei mișcări de jos, a cetățeniei active, a practicilor concrete și bine identificabile de etică civică, care au meritul de a
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
Dar, după cum spuneam, în loc să se calculeze avantajul aceste înfrînări a nedreptății și a patimilor conducătorilor, avantaj atît de mare pentru auto-menținere, din cauza unei prudențe fără rost se face politica orbului și se mărește în continuu puterea, considerîndu-se ca un lucru antipolitic orice limitare impusă puterii guvernului; de parcă ar fi putut să existe o putere care odată ce a îndepărtat dinaintea sa orice limită, chiar și dreaptă, deci după ce a atins puterea de a face orice îi trece prin minte, cu libertate deplină
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
contribuie, în măsura posibilităților filosofiei politice, la atenuarea conflictelor și instabilității politice în statele liberale (unul dintre cele mai bune exemple în acest sens fiind, desigur, proiectul teoretic al lui Rawls din Political Liberalism). Sugestia că astfel de proiecte sunt "antipolitice", "anti-democratice", indezirabile sau chiar "periculoase" este însă foarte departe de a constitui o afirmație credibilă și respectabilă (chiar și dacă acceptăm, de dragul argumentării, că ele au eșuat, că sunt destinate în principiu să eșueze și - ca atare - că sunt "naive
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
contingent, ci se află În centrul acestui univers, constituind ceea ce distinge În mod radical aceste regimuri de toate celelalte care au existat sau există Încă: „Dacă tirania poartă În ea germenul distrugerii sale, pentru că teama, principiul său de acțiune, este antipolitică, totalitarismul poate fi considerat, la limită, chiar un non-regim, pentru că dezolarea Împiedică, prin Însăși existența sa, care este o negare a pluralității, crearea oricărei legături politice și constituirea oricărui spațiu Între oameni În care să se poată manifesta calitatea lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cultură a devenit, încă din primele momente ale postcomunismului, un loc comun de o importanță strategică pentru supraviețuirea elitelor culturale formate și promovate în timpul regimului totalitar. Redusă la expresia ei cea mai elementară, tema este non politică, dacă nu cumva antipolitică și, având acest statut, ea contribuie la o resurecție perversă a motivului literar al autonomiei esteticului. Ca și cum cultura și știința ar fi, prin chiar natura lor, anticomuniste. Fiecare lucrare autentică ar fi disprețuit regimul. În acest fel toate producțiile de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o exercită asupra intelectualilor ar fi, în România sau în alte părți, exclusiv apanajul regimurilor politice totalitare sau autoritare; că, în cazul acestor regimuri opresive - în care crima proiectată rațional devine fundament existențial al unui stat ilegal, non-contractualist și eminamente antipolitic prin raportare la valorile modernității politice 5 - predarea intelectualilor pe altarul puterii este cu atât mai tragică și dezonorantă, dacă e să ne amintim de valențele spiritului critic, de onestitate și de responsabilitate, aceasta reprezintă o motivație în plus pentru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și până la jumătatea acestuia. Dacă filonul anti-elitist și uneori cel anti-partide a fost întotdeauna prezent, doar o mică parte a structurii populiste, este vorba aici de Partidul Creditului Social, mediu în care s-a născut Manning, a avut o conduită antipolitică centrată pe procedurile plebiscitare (Laycock, 1990, ch. 5). Acest aspect ne trimite la cel de-al cincilea efect negativ menționat în capitolul introductiv al acestui volum: "populismul poate încuraja transformarea politicii într-o practică plebiscitară, care subminează legitimitatea și puterea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de a formula un discurs populist radical de dreapta mai coerent programatic și mai sofisticat intelectual. Așa cum a indicat Dvořáková, Republicanii pot fi cel mai bine înțeleși ca un produs, deși este vorba de un produs neobișnuit, al unei tradiții antipolitice cehe, care își găsește radăcinile politice și culturale în secolul al XIX-lea, care privea elitele politice profesioniste și instituțiile de stat ca pe niște elemente în mod substanțial neautentice și corupte, și care a subliniat mereu necesitatea existenței unei
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
instituțiile de stat ca pe niște elemente în mod substanțial neautentice și corupte, și care a subliniat mereu necesitatea existenței unei politici morale, care să se sprijine pe mobilizare cetățenilor și pe forme de auto-organizare (Belohradský, 1992: 31-4). Asemenea tradiții antipolitice pot fi văzute ca modelând și perspectivele politice ale altor actori din politica cehă de după 1989, incluzându-l aici pe președintele Václav Havel, pe alți politicieni, foști dizidenți, grupările de indepenenți încă active, mișcările civice de protest, cum ar fi
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a forma Partidul Republican al Unității Național Democrate (SRNDJ), redenumit Partidul Republican Patriot (VRS). În 1998, VRS-ului i s-au alăturat grupuri importante din SPR-RSČ (Mareš, 2003: 190-9, 225-38). 7 Această perspectivă căpăta uneori o coloratură și mai pronunțat antipolitică. Așa cum s-a exprimat Sládek politica era privită ca un tunel întunecat, în care singura lumină care ar fi putut să ghideze poporul era reprezentată de Partidul Republican și de scopurile sale. 8 O lege din 1991 (modificată în 2001
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]