115 matches
-
Secției de tineret feminin (înființat la propunerea lui Calypso Botez, în 1936) se țineau săptămânal expuneri despre datoriile femeii în contextul politic încordat, despre noile orientări în educația tinerilor, protecția muncii feminine, combaterea prostituției etc.1 În pofida manifestațiilor și demonstrațiilor antirevizioniste și a susținerii acțiunilor inițiate de Societatea Națiunilor în scopul consolidării securității colective, influența grupărilor și personalităților potrivnice blocului statelor fasciste a început să slăbească în cursul anului 1937. Pe de altă parte, devenea din ce în ce mai evidentă activizarea cercurilor politice extremiste
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
al asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române din Iași, sărbătorind azi unirea provinciilor surori cu patria mamă, precum și serbarea marelui act istoric de la Alba-Iulia, vă felicită călduros pentru inițiativa luată de ziarul Universul de-a întreprinde campania antirevizionistă - și vă asigură că mamele și soțiile românce sunt alături de dv. pentru a protesta contra acțiunii acelora care în contra oricăror drepturi istorice urzesc planuri de-a încălca drepturile noastre sfinte, dobândite prin atâtea jertfe de sânge asupra acestui pământ românesc
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la toate jertfele pentru integritatea țării. Cerem ca opinia publică din străinătate și din țară să fie bine luminate asupra drepturilor noastre imprescriptibile de ordin tehnic și teritorial, înființându-se o oră săptămânală la radio, care să fie închinată propagandei antirevizioniste. (Acest punct din moțiune a fost cerut de d-ra Dorina Florescu-Craiova, care a fost obiectul unei ovații îndelungate.) În comisia sufragiului, Gruparea femeilor române cere: în aceste clipe atât de frământate, să fim chemate la sfat și la răspundere, alături de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ca femeile să fie ajutoare de judecători la tribunalele de minori și să facă parte din membrii la Curțile cu juri. Cerem legiferarea și organizarea poliției feminine. Gazeta femeilor 1, nr. 146-147, din 1 decembrie 1936. 53TC "53" Marea întrunire antirevizionistă a femeilor românetc "Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române" Din inițiativa asociațiilor feminine române, a avut loc duminică 22 noiembrie a.c. ș1936, Bucureștiț, în sala „Arta”, o mare întrunire antirevizionistă de protest împotriva mișcărilor revizioniste din ultimul timp. Manifestația s-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
judecători la tribunalele de minori și să facă parte din membrii la Curțile cu juri. Cerem legiferarea și organizarea poliției feminine. Gazeta femeilor 1, nr. 146-147, din 1 decembrie 1936. 53TC "53" Marea întrunire antirevizionistă a femeilor românetc "Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române" Din inițiativa asociațiilor feminine române, a avut loc duminică 22 noiembrie a.c. ș1936, Bucureștiț, în sala „Arta”, o mare întrunire antirevizionistă de protest împotriva mișcărilor revizioniste din ultimul timp. Manifestația s-a bucurat de o mare afluență
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nr. 146-147, din 1 decembrie 1936. 53TC "53" Marea întrunire antirevizionistă a femeilor românetc "Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române" Din inițiativa asociațiilor feminine române, a avut loc duminică 22 noiembrie a.c. ș1936, Bucureștiț, în sala „Arta”, o mare întrunire antirevizionistă de protest împotriva mișcărilor revizioniste din ultimul timp. Manifestația s-a bucurat de o mare afluență de public, dând un entuziasm de nedescris mișcării de la „Arta”. Au luat cuvântul d-nele: Ortansa Satmary, Alice Voinescu, Lucia Cosma, Filitti, Claudia Dinulescu, Cornelia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
anul 1923, unde se prezintă cu demnitate, reprezentând femeia română din Bihor. Reuniunea este pretutindeni, unde se cere contribuție morală și îndeosebi materială. Nu a fost nici un singur caz când ea să fi fost lipsă la datorie. ș...ț Mișcările antirevizioniste și reuniunea Pe vremea aceea, când vânturile rele aduceau de peste frontiere vești de revizionism maghiar; când sufletele negre ale dușmanilor seculari difuzau tendențios acțiuni ce nu erau decât fantezii caraghioase, când puterile subversive ale „cârtițelor” concetățene semănau sămânța panicii, reuniunea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
tendențios acțiuni ce nu erau decât fantezii caraghioase, când puterile subversive ale „cârtițelor” concetățene semănau sămânța panicii, reuniunea aderă din tot sufletul ei - și cu convingerea nestrămutată în puterea noastră de stăpânire a plaiurilor din care am răsărit - la mișcarea antirevizionistă ce s-a ridicat ca o vijelie formidabilă, cerând partea ei de muncă în organizarea mitingurilor din Oradea, în anii 1932 și 1933. Femeia română nu pregetă să bată la poarta celor cu dare de mână și adună ban cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1932 și 1933. Femeia română nu pregetă să bată la poarta celor cu dare de mână și adună ban cu ban, pentru a putea face față cheltuielilor impuse de necesități, pentru ca reușita mișcării să aibă strălucirea adecvată scopului. Dacă adunările antirevizioniste amintite mai sus au avut strălucirea și amploarea lor, acest fapt se poate mulțumi și conduitei femeilor române. Foarte impunător a fost cortegiul - compus din femeile române - care a deschis imensa coloană a participanților, coloană ce-a străbătut bulevardul Orăzii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mulțumi și conduitei femeilor române. Foarte impunător a fost cortegiul - compus din femeile române - care a deschis imensa coloană a participanților, coloană ce-a străbătut bulevardul Orăzii. Dăm mai jos, în extras, vorbirea d-nei prezidente Veturia Candrea la prima manifestație antirevizionistă: „Datoria fiecărui om, care ține la demnitatea sa, este de a-și apăra onoarea, iar datoria fiecărui popor, care se respectă, este de a-și apăra țara... Venim și noi, femeile să facem dovada înaintea lumii, că nu mai admitem
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de proză (C. Delamovilă, Mariana Ștefănescu, Rozalina Melinescu, Virgil Ștefănescu, Al. Gr. Piepteanu, Elena Ștefănescu, Rodica Popescu, Ana Stroescu) și recenzii semnate de Pericle Martinescu, Marin C. Ionescu și Dragoș Protopopescu. Sub impactul curentelor politice ale vremii, revista sprijină Liga Antirevizionistă Română, condusă de Stelian Popescu, directorul „Universului”. Alunecarea revistei spre ideologia de dreapta e și mai evidentă în numărul 6 (februarie 1938), închinat lui Ion Moța și Vasile Marin, în care scriu Radu Gyr, Victor Bilciurescu, Cleopatra Ștefănescu, Geo Stroescu
BUCIUMUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
Bunicul dinspre mama a lu’ ăsta de la vidanje - își urmă și Aulius gândul - a fost tot profesor. Profesoru Zbenghea. Tata l-a cunoscut bine. Tata era cu Bebe Brătianu, dar se-nțelegea cu Zbenghea.Mare profesor. A condus filiala Ligii Antirevizioniste d’aici. Înainte de război, cu Stelian Popescu, cu Universul. Scria la ziar la Universul, cu Cadrilateru, cu comitagii bulgari care căsăpea românii din Județele alea trei ale noastre, Durostor, Bazargic și Caliarca, de le-am pierdut în ’40, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
maghiar. De aceea, unii oameni politici au profitat de situație pentru a canaliza civismul patriotic și naționalismul militant al epocii spre manifestări publice cât mai impozante. În 1932, un ziar local anunța că asociația feministă din Iași se asocia mișcării antirevizioniste, trimițând în acest sens o telegramă prim-ministrului Iuliu Maniu, "cu ocazia serbării de mâine 1 decembrie"225. În același timp, autoritățile începeau să revină la obișnuitele măsuri de organizare "în teritoriu", luate cam în pripă. În gazete se anunța
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a 14 ani de la alipirea Ardealului. Toate școlile primare și secundare vor suspenda în această zi cursurile școlare. Se vor organiza serbări la toate școlile, unde profesorii vor vorbi elevilor despre însemnătatea zilei"226. Începea și seria marilor demonstrații publice antirevizioniste, mai întâi în Transilvania 227, apoi în capitală și în alte orașe importante ale țării 228. Apogeul celebrărilor interbelice s-a datorat chiar acestor mișcări de protest, instituționalizate prin organizarea unei "Ligi Antirevizioniste Române". Asociația era patronată de popularul ziar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
226. Începea și seria marilor demonstrații publice antirevizioniste, mai întâi în Transilvania 227, apoi în capitală și în alte orașe importante ale țării 228. Apogeul celebrărilor interbelice s-a datorat chiar acestor mișcări de protest, instituționalizate prin organizarea unei "Ligi Antirevizioniste Române". Asociația era patronată de popularul ziar bucureștean "Universul" și de cunoscutul său director, avocatul Stelian Popescu. Între 1934 și 1937, Liga s-a dedicat în mod special promovării zilei de 1 decembrie ca simbol național, nu doar regional 229
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
didactic aflat în subordine 232. În 1937 se estima deplina însușire a datei de 1 decembrie ca sărbătoare națională a "unirii Ardealului cu România" zi "în care oficiile publice nu lucrează și se face slujbă" și, totodată, a celebrării Ligii Antirevizioniste 233. Dar în 1938, Ministerul a preluat abrupt inițiativa sărbătoririi, Liga fiind practic suprimată în toamna aceluiași an234. De această dată, autoritățile au recomandat școlilor să colaboreze doar cu "Fundația Culturală Regală "Principele Carol"", cu "Astra" sau cu "Liga Culturală
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1879-1950), dos. 36/1939; fond Prefectura Iași, dos. 62/1946; fond "Școala Generală de 8 ani Șcheia", dos. 531/1958-1959; Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale (SANIC), fond Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dos. 348/1903, dos. 578/1937; fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 68 (Sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1934, 1935), dos. 643/1938. Acte normative Codul Muncii, promulgat prin Legea 53/2003, modificată și republicată prin Legea 40/2011 ("Monitorul Oficial", partea I, nr. 225, din 31 martie 2011), publicat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Aspirații. Revista liceului de matematică-fizică nr. 2, București", nr. 22, februarie 1979. Binecredinciosul Voievod Ștefan Cel Mare și Sfânt: 500 ani, 2003 (broșura de prezentare a Complexului Muzeal Borzești). "Calendarul învățătorilor pe anul 1929", Tipografia "I. Bendit", Fălticeni. "Calendarul Ligii Antirevizioniste Române pe anul 1938, secția Ardeal" (redactat de Aurel Gociman), Cluj. "Calendarul nostru pe 1918", Tipografia C.D. Lupascu, Bârlad. "Contrafort. Revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova", nr. 3-4, din martie-aprilie 2004, publicat pe http://www.contrafort.md/2004/113-114/696
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cluj-Napoca, 1986. Mihalache, Andi, Istorie și practici discursive în România "democrat-populară", Editura Albatros, București, 2003. Idem, Mănuși albe, mănuși negre. Cultul eroilor în vremea Dinastiei Hohenzollern, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007. Mihalache, Cătălina, Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Ivănescu, Dumitru, Mihalache, Cătălina (ed.), Patrimoniu național și modernizare românească: instituții, actori, strategii, Editura Junimea, Iași, 2009, pp. 63-82. Molnár, Miklós, A Concise History of Hungary, Cambridge University Press, 2001. Mungiu, Alina, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a Ungariei" (Ibidem, p. 6). 228 În 1934, în capitală s-au organizat ceremonii de amploare, incluzând o procesiune la mormântul Eroului Necunoscut (vezi "Opinia" din 2 decembrie 1934, p. 4). Și la Iași a avut loc o mare adunare antirevizionistă ("Opinia" de sâmbătă 1 decembrie 1934, p. 4). Inițiativa nu a aparținut autorităților, dar ele au susținut ideea, în primul rând prin obișnuita întrebuințare a publicului captiv în rețeaua școlară. Ministerul a dat din nou dispoziții: "În ziua de 1
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ordinea comemorativă era net favorabilă zilei de 1 decembrie, devansând, ca implicare, festivitățile dedicate zilelor de 10 mai sau 24 ianuarie (Valer Moga, op. cit., p. 483). 231 Vezi, de exemplu, "Universul" din 29 noiembrie 1934, p. 1; SANIC, fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 68 (Sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1934, 1935), f. 31; " Opinia" de marți 1 decembrie 1936, p. 4; Ibidem, numărul din 4 decembrie 1936, p. 3; "Universul" de joi 2 decembrie 1937, p. 15. 232 În 1935, acest
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1936, p. 4; Ibidem, numărul din 4 decembrie 1936, p. 3; "Universul" de joi 2 decembrie 1937, p. 15. 232 În 1935, acest sprijin a fost foarte consistent. Ministerul a recomandat directorilor "să se organizeze serbări de acord cu Liga Antirevizionistă Română", iar elevilor "să cumpere benevol insignele Ligii", din vânzarea cărora urma să se susțină propaganda pro-românească în străinătate. S-a dispus ca profesorii să vorbească elevilor "despre însemnătatea acestei zile și rolul Ligii Antirevizioniste" ("Opinia" de duminică 1 decembrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
serbări de acord cu Liga Antirevizionistă Română", iar elevilor "să cumpere benevol insignele Ligii", din vânzarea cărora urma să se susțină propaganda pro-românească în străinătate. S-a dispus ca profesorii să vorbească elevilor "despre însemnătatea acestei zile și rolul Ligii Antirevizioniste" ("Opinia" de duminică 1 decembrie 1935, p. 2). În 1936, au apărut noi elemente de ceremonial, datorate mai ales recent înființatei organizații a "Străjerilor Țării". Relatând despre Ziua de 1 decembrie la Târgul Frumos, de pildă, un ziar local descria
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
preotului, o procesiune la cimitirul eroilor unde s-a rostit o scurtă rugăciune, urmată de recitări și cântări apoi "s-au întors spre centru în cântece patriotice" (vezi "Opinia" de vineri 4 decembrie 1936, p. 3). 233 Vezi "Calendarul Ligii Antirevizioniste Române pe anul 1938, secția Ardeal", (redactat de Aurel Gociman), Cluj, p. 18. 234 Pentru o expunere mai detaliată a subiectului, vezi articolul nostru Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Dumitru Ivănescu, Cătălina Mihalache (ed.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1936, p. 3). 233 Vezi "Calendarul Ligii Antirevizioniste Române pe anul 1938, secția Ardeal", (redactat de Aurel Gociman), Cluj, p. 18. 234 Pentru o expunere mai detaliată a subiectului, vezi articolul nostru Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Dumitru Ivănescu, Cătălina Mihalache (ed.), Patrimoniu național și modernizare românească: instituții, actori, strategii, Editura Junimea, Iași, 2009, pp. 63-82. 235 SANIC, fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 643/1938, f. 309. Cifra rotundă a alimentat în mod suplimentar reprezentativitatea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]