116 matches
-
la Cluj primul institut de speologie din lume. În 1919, Onisifor Ghibu este numit ca profesor la noua universitate, fiind ales totodată membru corespondent al Academiei Române. În calitatea sa de profesor, funcționează până în anul 1945. Pentru activitatea sa permanent naționalistă, antirevizionistă și antisovietică a avut de suferit tot restul vieții după instaurarea forțată a regimului comunist în România. A fost de la început ”persona non grata”, toată bibliografia lui a fost blocată. Chiar din 1945, în timpul detenției - fără judecată - în lagărul de
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
i-a răpit monopolul de putere. În 1991 Partidul Muncitoresc Albanez s-a dizolvat și s-a reînființat sub numele de Partidul Socialist al Albaniei care acum este unul din cele două partide importante din Albania. Ideologia Partidului era Marxism-leninismul antirevizionist. Partidul era organizat după principiile centralismului democratic, cu Hodja ca Prim-Secretar. Articolul 3 din Constituția Albaniei din 1976 identifica Partidul ca fiind "forța politică conducătoare a statului și a societății". Pentru a avea ajutor la punerea în aplicare a
Partidul Muncitoresc Albanez () [Corola-website/Science/332038_a_333367]
-
Române din Mehala. Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național român, a valorilor și instituțiilor democratice. Au fost organizate impresionante adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste. În 16 decembrie 1934 s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din România. Participă zeci de mii de locuitori. Mulțimea depune jurământ solemn că "se leagă în fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile României întregite". O semnificație aparte are marea întrunire antifascistă din 24 mai 1936. Și acum participă
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
în fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile României întregite". O semnificație aparte are marea întrunire antifascistă din 24 mai 1936. Și acum participă zeci de mii de oameni. În 4 octombrie 1936 s-a desfășurat altă adunare populară antirevizionistă. Potrivit relatărilor vremii, au fost prezenți 40.000-50.000 de oameni, alături de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, N. Lupu, Sever Bocu, Mihai Popovici, etc. Se aprobă acum o Moțiune prin care se proclama "voința neclintită pentru păstrarea și apărarea în orice
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
a declanșat o ofensivă pentru reocuparea teritoriului, ținutul arădean fiind ținta invadatorilor în perioada decembrie 1918-aprilie 1919, atacurile soldându-se cu 90 de morți din rândul preoților, învățătorilor și țăranilor români. Pentru a le cinsti memoria, filiala Arad a Ligii Antirevizioniste a hotărât ridicarea unui monument. Viitorul protopop al Aradului, Florea Codreanu, a venit cu ideea culegerii numelor celor căzuți pentru a-i înscrie pe monument. Data de 17 mai a fost aleasă ca moment al sfințirii. Acea dată avea o
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
36 de preoți. La final, întreg cortegiul s-a deplasat de la Catedrală până în piața Podgoria ce găzduia în acel timp Gară electrică. A urmat sfințirea monumentului și apoi discursuri ale personalităților prezente. Pot fi menționați Stelian Popescu (președinte al Ligii Antirevizioniste),profesor universitar Ioan Lupaș, profesor universitar Onisifor Ghibu, Ștefan Meteș, George Moroianu, Marius Peculea, doctor Alexandru Doroș, Vasile Goldiș, Ioan Suciu ș.a. Manifestarea dedicată dezvelirii crucii s-a încheiat cu preluarea monumentului de către primarul de atunci, doctor Romulus Coțoiu. Crucea
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
cazul Gherlei adăugăm și rolul cetății Martinuzzi în formarea și evoluția acesteia de la modestul oraș medieval la cel modern. În perioada interbelică au activat în Gherla diferite partide politice, între care pot fi menționate: P.N.L., P.N.T., MADOSZ, Partidul Social-Creștin, Liga Antirevizionistă Română etc. Partidul Social-Creștin s-a alăturat prin fuziune Ligii Apărării Naționale Creștine, înființată la Iași în 1923 de către profesorul A.C. Cuza, la care au aderat Acțiunea Românească din Cluj și Fascia Națională Română. În noul cadru politic creat de
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
în cuvântul său. Până în anul 1929 comemorarea zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie și 10 Mai, 20 Mai etc. s-a făcut pentru a marca aceste momente importante din istoria poporului român. După această dată acțiunile au avut un caracter antirevizionist. În Transilvania demonstrații mari cu caracter antirevizionist au avut loc după ce guvernul maghoar a organizat manifestațiile revizioniste din 13 noiembrie 1932, cu prilejul împlinirii a 11 ani de la ratificarea Tratatului de la Trianon de către Parlamentul de la Budapesta. La 20 mai 1929
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie și 10 Mai, 20 Mai etc. s-a făcut pentru a marca aceste momente importante din istoria poporului român. După această dată acțiunile au avut un caracter antirevizionist. În Transilvania demonstrații mari cu caracter antirevizionist au avut loc după ce guvernul maghoar a organizat manifestațiile revizioniste din 13 noiembrie 1932, cu prilejul împlinirii a 11 ani de la ratificarea Tratatului de la Trianon de către Parlamentul de la Budapesta. La 20 mai 1929, cu prilejul Zilei Eroilor, au fost organizate
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
13 noiembrie 1932, cu prilejul împlinirii a 11 ani de la ratificarea Tratatului de la Trianon de către Parlamentul de la Budapesta. La 20 mai 1929, cu prilejul Zilei Eroilor, au fost organizate la Alba Iulia serbările Unirii, primele manifestări de amploare cu caracter antirevizionist din România. La Gherla, Liga Antirevizionistă își face simțită prezența începând cu anul 1935, când în fruntea ei a fost profesorul Isac Mocanu. În cadrul acesteia au activat profesori ai Liceului „Petru Maior" și alții. În anul școlar 1936/1937, profesorul
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
a 11 ani de la ratificarea Tratatului de la Trianon de către Parlamentul de la Budapesta. La 20 mai 1929, cu prilejul Zilei Eroilor, au fost organizate la Alba Iulia serbările Unirii, primele manifestări de amploare cu caracter antirevizionist din România. La Gherla, Liga Antirevizionistă își face simțită prezența începând cu anul 1935, când în fruntea ei a fost profesorul Isac Mocanu. În cadrul acesteia au activat profesori ai Liceului „Petru Maior" și alții. În anul școlar 1936/1937, profesorul dr. Emil Precup era președintele secției
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
face simțită prezența începând cu anul 1935, când în fruntea ei a fost profesorul Isac Mocanu. În cadrul acesteia au activat profesori ai Liceului „Petru Maior" și alții. În anul școlar 1936/1937, profesorul dr. Emil Precup era președintele secției Ligii Antirevizioniste din Gherla. După Marea Unire, în Gherla s-au înregistrat progrese însemnate și pe plan economic. În oraș existau în perioada interbelică mai multe fabrici: Fabrica de spirt, Fabrica de salam "„"Ajan Teodor", Fabrica de cărămidă, fabrica de piele a
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
ianuarie 1926, "Asupra problemelor leninismului" (К вопросам ленинизма). Stalin a caracterizat mai târziu teza lui Troțki despre Revoluția permanentă drept reacționară, deoarecea care cerea lumii să "aștepte" muncitorimea occidentală să declanșeze "simultan" revoluția mondială. Această teză este încă înfierată de antirevizioniști și de alți comuniști care se opun troțkismului în zilele noastre. Pe de altă parte, Stalin a acordat sprijin simpatizanțlor comuniști din întreaga lume, cel mai notabil exemplu fiind cel al războiului civil spaniol. Mărturii din timpul acestui război civil
Socialism într-o singură țară () [Corola-website/Science/299460_a_300789]
-
concepție politică ungară a stârnit îngrijorare în țările vecine cu Ungaria, adică România, Ceho-Slovacia și Iugoslavia, care au căutat soluții de politică externă pentru a contracara aceste poziții (alianțe regionale). Unele țări din vestul Europei, precum Franța, au susținut pozițiile antirevizioniste. În ziua de azi, opinia publică din Ungaria consideră că Tratatul de la Trianon ar fi fost nedrept, fiind văzut ca o soluție nu tocmai bună pentru naționalitatea maghiară care a trăit în statul multinațional austro-ungar creat în 1867. Naționalismul maghiar
Ungaria Mare () [Corola-website/Science/303161_a_304490]
-
frica răzbunării, simpatizanții lui Brătianu (decedat în 1927), mai exact, liberalii brătieniști, dușmani ai capriciosului și zvânturatului prinț, pleacă din țară, stabilindu-se în străinătate. G. T. K. semnalează pericolul legionar și al revizionismului internațional. în 1934 au loc mitinguri antirevizioniste, fiind condamnați Hitler, Mussolini și Horthy. Urmează derularea evenimentelor cunoscute, încheiate cu tragedia noastră națională din vara lui 1940 și, cu abdicarea lui Carol, "dărâmătorul de }ară". Vin la putere legionarii care se dedau la crime abominabile (asasinarea lui N.
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
politice, se consideră că PCC și-a pierdut influența pe care o avea cu o generație în urmă. Actualele politici ale partidului Comunist Chinez sunt respinse cu hotărâre de cei mai mulți comuniști ca fiind capitaliste. Este vorba în special de comuniștii antirevizioniști și de cei neostângiștii din rândurile PCC. Azi, persoanele cu pregătire superioară din Republica Populară Chineză sunt cele care se pare că sunt cele mai dornice să devină membri de partid datorită avantajelor economice pe care le asigură aparteneța la
Partidul Comunist Chinez () [Corola-website/Science/303474_a_304803]
-
o pasarelă. Construcția, cu o amprentă la sol de 4.142 mp, are o suprafață construită de peste 10.000 mp. Clădirea, neterminată încă, a Palatului Universul a fost inaugurată pe 2 noiembrie 1930. Tot aici a fost și sediul "Ligii Antirevizioniste Române", conduse tot de Stelian Popescu. După naționalizarea din 1948, clădirea a devenit sediul Întreprinderii Poligrafice 2. După 1953, în locul societății "Universul" au funcționat redacția și tipografia ziarului "Informația Bucureștiului", iar după 1989, pentru o perioadă de cca 10 ani
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
Cluj, după ce Ardealul de Nord a revenit sub administrație românească. În calitate de președinte al studenților din "Centrul Studențesc "Petru Maior"" a organizat și condus greva studențească cu caracter "anticomunist", contra guvernului condus de Petru Groza la 6 martie 1946 și totodată "antirevizionistă" împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România. Din cauza organizării acestei greve a fost exmatriculat în anul 1947, după care a ajuns stareț la Mănăstirea Toplița, aflată pe atunci în județul Mureș (interbelic). Ulterior și-a
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
parte din Comitetul Național Român din Franța, fiind ales în 1919 președinte al coloniei românești de la Paris. În această dublă calitate, va fi unul dintre cei mai activi susținători ai cauzei noastre în fața Puterilor Aliate. Președinte, din 1933, al Ligii Antirevizioniste, a organizat și condus, de asemenea, la debutul ei, mișcarea cercetașilor. În deceniul al patrulea, mai ales după 1935, se alătură mișcărilor de extremă dreaptă, iar în 1940 este ales în Senatul legionar. La începutul activității, interesul lui G. se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
iar din 1943, Sever Stoica. În Prezentare se formulează promisiunea că se va edita o gazetă obiectivă. Rubricile obișnuite sunt „Artă și literatură”, „Pagina satului”, „Pagina ținutului”, „Turismul nostru”, „Munca” ș.a. Se consacră la un moment dat un număr Ligii Antirevizioniste Române, publicându-se și articolul Sensul naționalismului național al lui Ion Moța, și se dedică un alt număr lui O. Goga. Poezii publică D. Șeptilici, L. Nicorescu, Gh. Crișan, Eugen Constant, Gh. Tuleș, Victor Hortopan, I.I. Olteanu, Victor Ilieșiu, Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288474_a_289803]
-
piața germană la un regim preferențial. România trebuia să facă comenzi industriei germane, aceasta fiind o condiție a semnării acestui document. Însă convenția nu a fost aplicată. Germania dorea să acapareze economia țărilor sud est europene și să slăbească frontul antirevizionist, ceea ce România nu putea accepta 17. Tratamentul preferențial al cerealelor din Europa Centrală și de Est a întâmpinat greutăți din cauza interferenței intereselor marilor puteri în această zonă. În consecință statele exportatoare au fost nevoite să treacă la o politică vamală
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
telegramă calitatea și virtutea de a negocia”125. Apropierea româno - sovietică, dorită cu insistență de Titulescu, era una de “fațadă“. Aceasta a devenit posibilă datorită unor evenimente petrecute pe scena politică internațională și intrării Uniunii Sovietice, formal, în rândul statelor antirevizioniste.Un alt element care a contribuit la acestă apropiere româno - sovietică a fost diminuarea hotărârii , din momentul preluării acestor tratative de către Nicolae Titulescu, cu care era susținută opinia românescă în privința problemei Basarabiei. 125 Ibidem , p. 141. 79 76 Tratativele de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Nu întâmplător, alegerea lui Nicolae Titulescu ca președinte al Adunării Societății Națiunilor, în anii 1930 și 1931, a rămas în analele organizației ca un mare triumf pentru diplomatul român dar,în primul rând, ca o recunoaștere a politicii de pace, antirevizioniste a României. Capitolul I al acestei lucrări debutează cu un scurt istoric asupra activității Micii Înțelegeri, până în anul 1933, punctând principalele sale caracteristici . Ne vom ocupa, de asemenea, de cauzele care au dus la reorganizarea acestei alianțe regionale și a
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
state s-a întărit, îndeosebi după reorganizarea Micii Înțelegeri, prin încheierea Pactului din 16 februarie 1933 de la Geneva. “ Înființarea Micii Înțelegeri - organizație cu caracter regional - izvora din necesitatea relațiilor postbelice, fapt pentru care ea a îmbrăcat de la început un caracter antirevizionist și din legăturile tradiționale de prietenie dintre popoarele celor trei state ce o alcătuiesc - român, cehoslovac și sârbo-croato-sloven, care au luptat împreună împotriva dominației habsburgice. La baza Micii Înțelegeri au stat trei convenții bilaterale de alianță încheiate de statele respective
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
și inițiativele ei în favoarea păcii, împotriva războiului și a revizionismului, căpătând mai multă forță și prestigiu, cuvântul ei în problemele internaționale fiind ascultat cu mai mare atenție”. CAPITOLUL al II-lea DIRECTORATUL EUROPEAN ÎN PATRU. OPOZIȚIA MICII ÎNȚELEGERI. Eficacitatea organizației antirevizioniste central-europene Mica Înțelegere, a putut fi verificată în perioada următoare, confirmând pe deplin rolul pozitiv jucat de această organizație care s-a putut opune cu succes Directoratului european în patru. În prima jumătate a anului 1933, politica de concesii față de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]