75 matches
-
evreilor în mișcarea socialistă - se vor reflecta și în multiplicarea și «modernizarea» formelor de antisemitism și apariția unor noi capete de acuzare în campaniile împotriva acordării de drepturi civile evreilor” (Volovici, op. cit., p. 38). Apariția de organizații studențești sau profesionale antisemite, înființarea Partidului Naționalist Democratic, cu caracter explicit antisemit, al lui N. Iorga și A.C. Cuza (1910), aduc în prim-plan un antisemitism cultural-religios - în care evreul e văzut ca un „pericol” dizolvant, antinațional și anticreștin - și un antisemitism politic, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
premier necomunist al României, dar e clar că opinia publică a receptat discursul său ca pe un mesaj xenofob. Astfel de declarații publice vor fi bine manipulate de propaganda comunistă, care va Încerca să prezinte partidele istorice ca naționalist-șovine și antisemite. Adevărul este că, În epocă, pot fi găsite numeroase clișee antisemite și la comuniști, dar ei se feresc să-și exprime aceste poziții public, păstrându-le pentru discuțiile interne ale diverselor forumuri ale Partidului 2. Astfel, evreii și problemele lor
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
deja amintita ședință din octombrie 1945, xe "Vasile Luca"Vasile Luca prezintă ca o linie strategică a partidului nepromovarea evreilor: „Și dacă noi ne gândim dialectic, atunci noi nu trebuie să ne plângem că În actuala situație, cu moștenirea aceasta antisemită grozavă, am avut puțin ș?ț o linie politică de a nu ridica elemente evreiești În conducerea organizațiilor”5. O anumită reținere În promovarea evreilor se vede În diverse situații, inclusiv În numiri În administrație. Într-o ședință a Biroului
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Goncourt, cel mai prestigios și popular premiu literar anual din Franța. Premiul îi este acordat pentru Dumnezeu s-a născut în exil, dar în scurt timp, după ce ziarul comunist L'Humanité menționează simpatia lui pentru extrema dreaptă și publică texte antisemite false, puse la dispoziție de Legația R.P.R., renunță la premiu. Această campanie are și o latură pozitivă, deoarece sporește interesul public față de roman. În ianuarie 1961, Vintilă Horia trimite o scrisoare directorului revistei "B.I.R.E." în care spune: "Cred, ca și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
personalitatea lui Nicolai Berdiaev, preocupat de angajamentul politic democratic în numele credinței, a dus la dezvoltarea unui curent identitar foarte puternic. O parte a clerului s-a alăturat mișcărilor ultranaționaliste care reduc ortodoxismul la națiune, cum ar fi mișcarea Pamiat, puternic antisemită și xenofobă. Blocaje în Statele desprinse din fosta Uniune Sovietică. Grupurile, asociațiile, mișcările, partidele care afirmă afiliația la creștinism sînt în număr foarte mare în Rusia 27. Lăsînd deoparte nenumăratele grupări, care scot în evidență deteriorarea vieții politice a țării
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
evidentă inhibiție de a analiza și mai ales de a combate și denunța deschis o astfel de ideologie. Ea s-a sistematizat, mai ales, între cele două războaie mondiale, inclusiv în formele sale cele mai negative și agresive: șovine, rasiste, antisemite. Antipașoptistă și antidemocratică prin definiție, ea denunță în mod constant Europa drept izvorul tuturor calamităților: imitații goale și superficiale (în această privință, Nae Ionescu și toți elevii săi sunt profund și definitiv maiorescieni), desnaționalizare și corupere a specificului național, cosmopolitism
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sentimentului național în rândurile etnicilor din regiune. Cel de-al doilea curent identificat în Bucovina după 1918 a cuprins noile ideologii apărute pe fondul schimbărilor geopolitice, economice, dar și influențelor externe. Prima și cea mai importantă mișcare a fost cea antisemită, apărută înainte de primul război mondial și reapărută în urma manifestațiilor care au avut loc „în celelalte centre ale țării”. Deși aproape toți creștinii, mai puțin rutenii, au aderat la această mișcare, totuși avea „un caracter civilizat”, rezumându-se la polemici în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
teamă de concurența pe care o aduceau etnicii evrei mai ales în domeniul economic. Chiar dacă și în privința disponibilității de acceptare a celuilalt presiunea externă juca un important rol, treptat societatea românească demonstra că atitudinile ce puteau fi ușor etichetate drept antisemite nu căpătau o mare amploare și credibilitate, deși numărul vocilor lucide din politica românească în privința relației dintre români și evrei nu creștea în mod deosebit. Apreciată pe bună dreptate de către istoriografia românească ca perioada marilor reforme pentru spațiul de la nordul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
iunie 1866 Nicolae Voinov care, după o scurtă pledoarie în favoarea principiilor liberale din proiectul constituțional concludea prin evocarea aceluiași pericol evreiesc și a necesității limitării participării acestora la viața politică 614. Dorind să arate că argumentația sa nu era una antisemită, Voinov vorbea tot acum de posibilitatea ca o permisivitate prea mare în privința dobândirii cetățeniei românești să atragă atenția asupra teritoriului românesc și a elementelor germane 615. Deși numărul deputaților care vorbeau despre normalizarea relațiilor dintre evrei și români era minor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Arc, Danton sau Clémenceau? Nu avea cum deține date mai exacte despre Charles de Gaulle.) Iorga nu a menționat niciodată Afacerea Dreyfus în memoriile sale, întrucît incidentul era tratat cu indiferență. În 1895, Cuza și Iorga s-au alăturat Alianței Antisemite Internaționale creată pentru exploatarea urmărilor Afacerii Dreyfus. Carol Iancu, Les Juifs en Roumanie 1896-1919: De l'exclusion à l'émancipation, Aix-en-Provence, 1978, p. 222 70 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 211 71 Theodorescu, op. cit., p.
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
informații, cele mai multe din perioada 1946-1948. Una dintre acestea era în sensul că în anul 1937, în timpul studiilor (atunci când acesta avea doar șaisprezece ani), fusese membru al unei mișcări de tip "legionar", adică o organizație paramilitară de extremă dreaptă, naționalistă și antisemita. Această informație, dezvăluită într-o scrisoare de la sfârșitul lui 1990, expediata de Ministerul de Interne, a fost declarată inexacta în anul 1997 de către Curtea de Apel București. Cu toate acestea, s-ar părea că informația încă mai este consemnata în
HOTĂRÂRE din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132012_a_133341]
-
teamă de concurența pe care o aduceau etnicii evrei mai ales în domeniul economic. Chiar dacă și în privința disponibilității de acceptare a celuilalt presiunea externă juca un important rol, treptat societatea românească demonstra că atitudinile ce puteau fi ușor etichetate drept antisemite nu căpătau o mare amploare și credibilitate, deși numărul vocilor lucide din politica românească în privința relației dintre români și evrei nu creștea în mod deosebit. Apreciată pe bună dreptate de către istoriografia românească ca perioada marilor reforme pentru spațiul de la nordul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
iunie 1866 Nicolae Voinov care, după o scurtă pledoarie în favoarea principiilor liberale din proiectul constituțional concludea prin evocarea aceluiași pericol evreiesc și a necesității limitării participării acestora la viața politică 614. Dorind să arate că argumentația sa nu era una antisemită, Voinov vorbea tot acum de posibilitatea ca o permisivitate prea mare în privința dobândirii cetățeniei românești să atragă atenția asupra teritoriului românesc și a elementelor germane 615. Deși numărul deputaților care vorbeau despre normalizarea relațiilor dintre evrei și români era minor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Când tunurile vorbesc, muzele tac”). Pe cât de criticată a fost brutala intervenție a lui Hitler în știință, tot pe atât de criticată ar trebui să fie judecarea valorii oamenilor de știință în funcție de opțiunea lor politică, chiar dacă această opțiune este condamnabilă (antisemită în cazul lui Alexis Carrel sau excesiv naționalistă în cazul lui Paulescu, de exemplu). Judecarea politică a activității științifice a unui om de știință ar putea conduce la aberante acuze, cum ar fi cea formulată de mulți pacifiști vis-à-vis de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
conduce la nimic bun. Am crezut multă vreme că mișcările politice radicale (de tipul Gărzii de Fier, bunăoară) au fost rodul conjuncturii și a unor minți bolnave. Când însă mă uit în jur și văd că, excepție făcând tensiunea rasistă, antisemită - care a fost, slavă Domnului, neutralizată de mult prin emigrarea masivă a evreilor români în Israel -, toate celelalte elemente care au generat un astfel de curent politic violent sunt iarăși prezente - sistem parlamentar corupt și cronic ineficient, guvernare cleptocrată, lider
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui Mihai Eminescu, Editura Paideia, București, 2003. 280 Joachim-Peter Storfa, Scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, Editura Paideia, București, 2003, p. 63. 281 Apartenența etnică a lui Zigu Ornea modelează interpretările și criticile jurnalisticii eminesciene. Ornea subliniază atitudinea xenofobă și antisemită a jurnalistului Eminescu, în articolul "Publicistica eminesciană de la "Timpul"", din România literară, nr. 23, 1997, p. 9, acuzând gazetarul de desconsiderarea drepturilor minorității evreiești. 282 G. Călinescu, "Eminescu la ordinea zilei", în Națiunea, din 28 aprilie 1946. 283 Perpessicius, Eminesciana
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
două războaie, rămâne foarte actuală și azi. Prezența unor importante caracteristici rurale este semnalată critic și de diferiți observatori actuali (recent Stelian Tănase). Deoarece de aici provin o serie de obstacole capitale: izolaționismul, naționalismul etnicist, xenofobia (cu vechi reflexe și antisemite), antioccidentalismul agresiv. în genere, toate barierele și forțele, care se opun direct și indirect integrării euroatlantice. Pe toate planurile. Despre oraș, o întreagă ideologie țărănistă sămănătoristă-poporanistă a întreținut mituri perimate și prejudecăți grave. Pentru a rămâne doar la elementul strict
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
alte decrete-legi și ordine administrative mai puțin ambițioase ce aveau drept scop să limiteze sau să elimine prezența evreilor din profesiunile liberale, finanțe și alte ramuri ale economiei. Astfel de decizii ale elitei politice românești au deschis calea unor politici antisemite mai radicale care vor urma în timpul guvernului condus pentru scurt timp de Partidul Național Creștin, sub dictatura regală, apoi sub Antonescu și Garda de Fier. Guvernul Partidului Național Creștin s-a dovedit a fi un moment de cotitură în evoluția
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
aranjamentele de securitate pe care România le avea cu Marea Britanie și cu Franța, cărora regele le acorda o mare importanță. Posibil că regele a încercat să îndepărteze pericolul mult mai amenințătoarei Gărzi de Fier apelând la dreapta conservatoare, dar zgomotos antisemită a PNC-ului. Sau poate că vedea invitația la guvernare a lui Goga și Cuza doar ca un pas intermediar către noi alegeri sau o manevră calculată pentru a demonstra că democrația parlamentară nu mai funcționa în România. Oricare ar
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
The Demonization of the «Other» in the Visual Arts”, În 540, pp. 44-72. 545. George Voicu, „Teme antisemite În discursul public” (I-VIII), Sfera politicii, nr. 80-87, 2000- 2001. În timpul redactării acestei cărți a apărut volumul lui George Voicu Teme antisemite În discursul public, Editura Ars Docendi, București, 2000. 546. Sal. Segall, Din folclorul poporului evreu, studiu introductiv și ediție Îngrijită de Al. Dobre, Editura Minerva, București, 2000. 547. Informații culese pe teren de o masterandă a mea, Cristina Toma, căreia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proaspătul scandal provocat de apariția volumul IX din Opere de Eminescu (În care se păstraseră pasajele antisemite, dar se omiseseră, din considerente politice, multe dintre cele antirusești). Ca de obicei, ambiguitățile bine manipulate de oficialitate Își aveau rostul lor. Obroșură antisemită legată de acest „scandal”, editată În românește În Italia În condiții grafice excepționale și adusă În România ceaușistă (prin evidenta complicitate a autorităților), fusese, ulterior, difuzată, subteran, dar persistent, prin rețeaua, așa se spunea, Săptămânii, adică a Securității. Nu fusesem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
torul politic formelor fără fond probează natura paradoxală și complicată a viziunii sale politice. Distanța față de Rosetti, cel mai burkean și pesimist dintre junimiști, este considerabilă: grefat pe trunchiul junimist, textul eminescian este marcat de afinitatea cu gândirea xenofobă și antisemită a finelui de secol XIX.<ref id=”2”>Pentru un tablou al relației dintre antisemitism și naționalism în Europa Centrală, a se vedea Robert S. Wistrich, Laboratory for World Destruction. German and Jews in Central Europe, University of Nebraska Press
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
mai populat cu evrei - drept o nenorocire care a lovit poporul român, așa cum a fost percepută la vremea aceea de către M. Eminescu XE "Eminescu, Mihai" , I. Creangă XE "Creangă, Ion" , I.N. Negruzzi XE "Negruzzi, I.N." , precum și de lideri ai mișcărilor antisemite Iorga XE "Iorga, Nicolae" , Cuza XE "Cuza, Alexandru C." și Codreanu XE "Codreanu, Corneliu Zelea" . Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" a subliniat chiar În scris că istoria a acordat națiunii române o ocazie unică de a curăța țara de străini
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evenimentul, Îmbătându-se din banii jefuiți. Când au Început Împușcăturile, șoferul Constantin Gavrilovici XE "Gavrilovici, Constantin" a pus mâna pe arma unui rezervist În vârstă, care leșinase la vederea oribilelor scene din curtea Chesturii, și, „mânat de instincte criminale și antisemite... a Început să Împuște cu ea pe evreii care căutau să se salveze din curtea Chesturii”. Alți doi muncitori care nu au găsit arme s-au năpustit „cu pumnii și picioarele” asupra evreilor care au escaladat gardul, Împiedicând astfel trecerea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
virulente și a măsurilor antisemite inițiate și aplicate de autoritățile militare române în colaborare cu cele germane, în timpul operațiunilor militare desfășurate în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria s-au înregistrat numeroase atrocități îndreptate împotriva populației evreiești 52. Inclusiv retorica antisemită a mareșalului Ion Antonescu s-a radicalizat treptat după izbucnirea conflictului sovieto-german. Amploarea pierderilor înregistrate de armatele române pe câmpul de luptă, respectiv rezistența înverșunată, pe alocuri chiar fanatică, opusă de trupele sovietice, l-au determinat pe mareșal să atribuie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]