38 matches
-
din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925. Acesta afirmă că doi fermioni identici nu pot ocupa aceeași stare cuantică "simultan". O formulare mai riguroasă a acestui principiu este că, pentru doi fermioni identici, funcția de undă totală este antisimetrică. Pentru electronii dintr-un singur atom, înseamnă că doi electroni nu pot avea aceleași patru numere cuantice, adică dacă "n", "l", și "m" sunt aceleași, atunci "m" trebuie să fie diferit, astfel încât electronii să aibă spin opus. este unul din
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
fi în același loc cuantic - pentru că funcția de undă a unui astfel de sistem ar trebui să fie egală cu opusul său - și singura funcție de undă care satisface această condiție este funcția de undă nulă. Particulele cu funcții de undă antisimetrice se numesc fermioni—și respectă principiul de excluziune Pauli. În afară de electron, proton și neutron, în această categorie se mai înscriu neutrinii și quarkurile (din care sunt formați protonii și neutronii), precum și unii atomi cum ar fi cel de heliu-3. Toți
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
de heliu-3. Toți fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec a cărui valoare este formula 1 înmulțită cu un număr semiîntreg (1/2, 3/2, 5/2, etc.). În teoria mecanicii cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin întreg au o funcție de undă simetrică și se numesc bosoni; în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
el a introdus un nou număr cuantic cu două valori posibile, identificat de Samuel Goudsmit și George Uhlenbeck ca fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi descoperit pornind de la presupunerea că un sistem de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi descoperit pornind de la presupunerea că un sistem de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt doar
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt doar aceeași stare, formula de mai sus dă mulțimea zero: Aceasta nu reprezintă o stare cuantică validă
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
corespunzătoare, cu producerea în spectrul IR a unor maxime de absorbție. În moleculele poliatomice există 6 moduri de vibrație posibile, de-a lungul legăturii de valență sau în cursul cărora se modifică unghiul de valență: de alungire simetrice de alungire antisimetrice 108 de forfecare de legănare în plan de legănare în afara planului, de torsionare Pentru ca o moleculă să absoarbă în infraroșu, stările vibraționale sau rotaționale ale moleculei aflate sub acțiunea radiației IR trebuie să producă o schimbare semnificativă în momentul de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
discontinue. 2. Cadru teoretic După cum probabil a devenit evident din terminologia și perspectiva de analiză folosite în secțiunile anterioare, cadrul teoretic al lucrării este Gramatica generativă (Chomsky 1957 și urm.), Programul minimalist (Chomsky 1995, 2000, 2001 și urm.). Adoptăm ipoteza antisimetrică, propusă în forma Ipotezei bazei universale de Kayne (1994) și încorporată în minimalism. După Kayne, grupurile sintactice au un format fix: Specificator - Centru - Complement 26, iar deviațiile de la acest format sunt rezultatul deplasării sintactice 27; tot de la Kayne preluăm și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că domeniul complementizatorului (C), domeniul lexical verbal (v) și grupul nominal (D) au periferii stângi care primesc constituenți cu interpretare pragmatică; constituenții din periferie sunt vizibili, precum și centrul fazei, pentru operațiuni din afara domeniului lor. 2.3 Parametrul centrului În modelul antisimetric adoptat (Kayne 1994), Parametrul centrului nu se formulează pornind de la conjectura realizării complementului fie la dreapta centrului său (centru inițial), fie la stânga centrului său (centru final) (v. și Kayne 2013), ci se pleacă de la o bază universală cu centru inițial
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-se într-un specificator multiplu (extern) al acestei proiecții (în specificatorul intern generându-se subiectul). Principalul contraargument pentru această soluție este folosirea specificatorilor multipli; deși unii autori (e.g. Chomsky 1995 între alții) se folosesc de specificatorii multipli, în modelul sintactic antisimetric propus de Kayne (1994) și adoptat - uneori implicit, alteori explicit - în lucrarea noastră, proiectarea de specificatori multipli nu este permisă. O altă soluție este postularea unor poziții de legitimare (Koopman și Szabolcsi 2000) sau a unor proiecții "fantomă" (Barrie 2013
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de reținut • deplasarea verbului în domeniul flexionar este strict locală; verbul tranzitează toți specificatorii verbali din domeniul flexionar • elementele adverbiale slabe / clitice, care au statut de centru X0, se încorporează prin adjuncție la stânga, singurul tip de adjuncție permis în gramatica antisimetrică (Kayne 1994) • în concordanță cu dezideratul (exprimat mai sus) conform căruia fiecare limbă selectează din mulțimea de trăsături puse la dispoziție de gramatica universală o submulțime de trăsături pe care să le lexicalizeze prin material morfolexical, rămâne de stabilit în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
corespunzătoare, cu producerea în spectrul IR a unor maxime de absorbție. În moleculele poliatomice există 6 moduri de vibrație posibile, de-a lungul legăturii de valență sau în cursul cărora se modifică unghiul de valență: de alungire simetrice de alungire antisimetrice 108 de forfecare de legănare în plan de legănare în afara planului, de torsionare Pentru ca o moleculă să absoarbă în infraroșu, stările vibraționale sau rotaționale ale moleculei aflate sub acțiunea radiației IR trebuie să producă o schimbare semnificativă în momentul de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
eliberării active. II. 6. SPECTROSCOPIA RAMAN Principii generale Într-o moleculă poliatomică pe lângă vibrația unui atom de-a lungul liniei de legătură pot apărea mișcări în cursul cărora se deplasează sincron mai mulți atomi. Aceste mișcări pot fi simetrice sau antisimetrice, așa cum au fost arătate la spectrometria IR. Mișcarea moleculei se poate descompune într-o serie de vibrații numite normale. Molecula efectuează simultan toate vibrațiile normale posibile, centrul de greutate rămânând însă fix. Atomii execută mișcări rezultante ale combinării tuturor acestor
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]