172 matches
-
13 februarie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 15 februarie 2008. Articolul 1 (1) Revoluția română din decembrie 1989, declanșată prin revolta populară de la Timișoara, continuată în București și în alte localități ale țării și transformată în revoluție antitotalitară, sprijinită de armată, care a condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, constituie un moment crucial în istoria României. ... (2) Revoluția română din decembrie 1989 s-a înfăptuit prin jertfă și spirit de sacrificiu din partea celor care au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248708_a_250037]
-
ul este un curent cultural de avangardă inițiat de gramaticianul francez Pierre Fontanier și reluat după circa 2 secole de autointitulatul "autor, matematician și scriitor" Florentin Smarandache în anii 1980 că un protest antitotalitar. El se bazează pe folosirea excesivă de antiteze, antinomii, oximoroni, contradicții, devieri de sensuri, paradoxuri în creație. Este încă o dată reprezentativ pentru megalomania lui Smarandache, care obișnuiește să-și traducă propriile creații triviale în toate domeniile, în mai multe limbi
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
Florentin Smarandache dorea “lărgirea sferei artistice prin elemente neartistice și prin experimente contradictorii; în special creație în contra-timp, contra-sens”. « = paradox + ism, inseamna teoria și școala de folosire excesivă a paradoxurilor în creație.» (F. Smarandache) «“Paradoxismul a pornit că un protest antitotalitar împotriva unei societăți închise, România anilor 1980, unde întreaga cultură era manipulata de un singur grup. Numai ideile lor contau. Noi, ceilalți, nu puteam publică aproape nimic. Și-atunci am zis: hai să facem literatura... fără a face literatura! Să
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
în dialog", nr. 9/septembrie 2009, nr. 10/octombrie 2009). În pasaje numeroase apărute în revista Tribuna (nr. 171/octombrie - 175/decembrie 2009), se reface cercetarea asupra textelor publicate de Mihail Sebastian în perioada interbelică și e subliniată orientarea democratică, antitotalitară a tânărului evreu. În concluzia sa, Laszlo Alexandru susține că "monografia Martei Petreu despre activitatea interbelică de ziarist a lui Mihail Sebastian reprezintă unul dintre cele mai scandaloase abuzuri din cercetarea literară română contemporană. Un gest descalificant profesional și incalificabil
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
și a instaurat un regim auroritar presa era atent monitorizată și cenzurată prin măsuri precum impunerea tipăririi unor articole cu rânduri goale, sancțiuni financiare, suspendări temporare și chiar interzicerea apariției unor publicații. Una dintre cele mai reprezentante figuri ale tradiției antitotalitare în presa românească, Corneliu Coposu a dedicat o serie de articole cenzurii presei și libertății de exprimare. În două articole separate publicate în ziarul „România Nouă” din Cluj Coposu a realizat un bilanț negativ al cenzurii la care a fost
Libertatea presei () [Corola-website/Science/318899_a_320228]
-
citea, în forme literare, în cercuri de prieteni, unde propunea și alte variante de protest contra regimului (vezi amintirea "Întîlnire cu Geo Bogza" din capitolul "Babu" al volumului "Cartea prietenilor mei"). În acești ani, la serviciu ține la vedere afișe antitotalitare. (Vezi capetele de acuzare din 1985 ale Securității pentru "intensă activitate de propagandă dușmănoasa" împotriva regimului). Ca urmare a acestor acțiuni, Securitatea l-a urmărit în toți acei ani, printr-o acțiune cu numele de cod "Călătorul". În anul 1970
Gheorghe Ursu () [Corola-website/Science/302381_a_303710]
-
în comitetul revoluționar înființat în balconul Operei din Timișoara. În 1990 a aderat la Frontul Salvării Naționale, fiind primul președinte al acestui partid politic în județul Timiș și vicepreședinte la nivel național. Membru fondator al "Frontului Democratic Român", primul partid antitotalitar din România, înființat în 20 decembrie 1989 în balconul Operei din Timișoara, în zilele Revoluției Române. Membru Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, Timiș (1990) Parlamentar Adunarea Constituantă (deputat) (1990-1992) Vicepreședinte Comisia de cultură a Camerei Deputaților (1990-1991) Președintele Comisiei de
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
Român. CDR s-a constituit la 26 noiembrie 1991, pe baza unui protocol semnat de partidele membre ale Convenției Naționale pentru Instaurarea Democrației (PNȚCD, PNL, PSDR, PER, PAC și UDMR), precum și de alte formațiuni politice și civice din cadrul Forumului Democratic Antitotalitar din România (Partidul Unității Democratice, Uniunea Democrat-Creștină, Alianța Civică, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, Solidaritatea Universitară, Asociația 21 Decembrie, Mișcarea România Viitoare, Sindicatul Politic „Fraternitatea”, Uniunea Mondială a Românilor Liberi. În cursul anului 1992 au mai intrat în CDR
Convenția Democrată Română () [Corola-website/Science/306097_a_307426]
-
care creația literară din România era supusă unei grele cenzuri, Ulici urmărea scriitori debutanți și le recenza lucrările. După spusele lui Cristian Teodorescu, Ulici nu se opunea fățiș regimului, dar încerca să încurajeze la debutanții pe care îi urmărea tendințe antitotalitare, „făcând din aceasta o chestiune estetică”. Ulici a activat și în politică după 1990, fiind membru al Partidului Alianța Civică până la moartea sa în 2000. Tot în domeniul criticii de artă s-a remarcat un alt buzoian, George Banu, critic
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Național Liberal și-a continuat o anumită activitate, în special în domeniul publicistic. În perioada 1940-1944 Mihail Fărcășanu a condus redacția oficiosului PNL, "Românul", a lucrat în comitetul de redacție al revistei "Pământul românesc" și a publicat articole în periodicul antitotalitar, "Viața Nouă". În 1942 publică eseul "Libertate și existență". Între 1943-1944 a fost corespondent de război pe Frontul de Est. La catastrofa de la Cotul Donului nu a lipsit mult ca să fie capturat de ruși, s-a retras în ultimul moment
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
engleză printre care Joseph Conrad și, Aldous Huxley. În privința lui Huxley, atenția se îndreaptă în special spre romanele mai vechi ale scriitorului, fiind citate "Antic Hay" și "Point Counter Point", și nu cum ar fi fost poate de așteptat, romanul antitotalitar "Brave New World" (care fiind publicat în 1932 era privit mai mult ca o critică a regimului sovietic). Totuși, chiar în partea din roman care se petrece în Germania, există foarte puține discuții referitoare la autori germani contemporani, în afară de Thomas
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
devenit simbolul a multor generații de tineri din nenumărate culturi. Imaginea este frecvent purtată pe piept de numeroase grupuri variind de la cei care cunosc foarte bine idealurile pentru a trăit Che Guevara, cei care îl consideră un simbol al luptei antitotalitare până la cei care nu au nici cea mai vagă idee a simbolismului reprezentării faimoasei imagini a argentinianului devenit cubanez.
Guerrillero Heroico () [Corola-website/Science/303255_a_304584]
-
26 noiembrie 1991 s-a constituit Convenția Democrată Română (CDR), pe baza unui protocol semnat de PNȚ-CD, PNL, Partidul Social Democrat Român, Partidul Ecologist Român, Partidul Alianța Civică și UDMR, precum și de alte formațiuni politice și civice din cadrul Forumului Democratic Antitotalitar din România: Partidul Unității Democratice, Uniunea Democrat-Creștină, Alianța Civică, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, Solidaritatea Universitară, Asociația „21 Decembrie”, Mișcarea România Viitoare, Sindicatul Politic „Fraternitatea”, Uniunea Mondială a Românilor Liberi. În aprilie 1992 PNL a hotărât părăsirea CDR, ceea ce
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
a fost cooptata în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia. A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președinta) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai tarziu "Convenția Democrată din România" (CDR). Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a
Doina Cornea () [Corola-website/Science/299207_a_300536]
-
6,37%), Albă Iulia (5,34%), Bacău (4,43%) sau București (2,45%). La data de 26 noiembrie 1991, PER a participat la fondarea Convenției Democrate Române, alături de PNȚCD, PNL, PSDR, PAC, UDMR și de formațiunile civile din Forumul Democratic Antitotalitar din România (FDAR). Participând pe liste comune cu ceilalți membri ai alianței, PER a obținut, la alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, patru mandate pentru Cameră Deputaților. Primul congres al partidului a avut loc la data de 25 aprilie 1994
Partidul Ecologist Român () [Corola-website/Science/303112_a_304441]
-
socială ireductibilă la opoziția „albi-negri”, contribuind astfel la radicalizarea raporturilor sociale și favorizând apariția unui contrarasism anti-albi, legitimat de o convingere esențialistă („Albii sunt rasiști”) și devenit patetic prin instalarea negrilor În postură de victime. Efect opus celui scontat. Valul antitotalitar din anii ’70 și ’80, „delegitimând” referința la marxism-leninism, a provocat marginalizarea mișcării antirasiste revoluționar-comuniste, ai cărei partizani și militanți s-au reconvertitîn mare parte la o formă sau alta de mobilizare identitară, de etno-naționalism separatist cu bază rasială și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Antonescu, considerăm că este de neacceptat proliferarea de busturi și alte forme comemorative în raport cu activiștii comuniști. Interzicerea afișării în public a simbolurilor și însemnelor comuniste (steaua roșie, drapelul roșu cu secera și ciocanul, stema RPR, respectiv RSR), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Interzicerea difuzării materialelor de propagandă comunistă (afișe, pliante, cărți, filme, cîntece), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Eliminarea tuturor numelor de foști comuniști (în măsura în care mai există) pentru nume publice (străzi, localități, instituții etc.)". La capitolul IV, Cercetare și arhive, cred că trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
comuniști. Interzicerea afișării în public a simbolurilor și însemnelor comuniste (steaua roșie, drapelul roșu cu secera și ciocanul, stema RPR, respectiv RSR), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Interzicerea difuzării materialelor de propagandă comunistă (afișe, pliante, cărți, filme, cîntece), cu excepția contextului educativ antitotalitar. Eliminarea tuturor numelor de foști comuniști (în măsura în care mai există) pentru nume publice (străzi, localități, instituții etc.)". La capitolul IV, Cercetare și arhive, cred că trebuie adăugat, inclusiv de către Comisie, care solicită SRI descoperirea și predarea neîntîrziată doar a Jurnalului lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
recunoașterea vinei celor din urmă. Zguduitoarea carte a Luciei Hossu Longin se încheie cu episodul "Un ziar de la București la Washington". Petre Mihai Băcanu, ziarist la "România liberă", a inițiat o organizație, Alianța Națională "R", menită să instige la acțiuni antitotalitare. Grupul Băcanu va edita în clandestinitate, după Congresul XIV al PCR, ziarul România. "Într-o țară care tace, ziarul "România" vorbea. Chiar și în ultima fază a ceaușismului presa asistă mută la paranoia sloganelor: Ceaușescu reales, la al XIV-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
O lovitură de stat pusă la cale de Marele Agă este dejucată, în final, prin vigilența slugarnică a Poetului Curții. Piesa-cadru are aspectul unei savuroase farse satirice, cu viguros mesaj democratic (și, în contextul vremurilor în care a fost scrisă, antitotalitar, anticeaușist, amintind, poate și prin recursul la recuzita „de epocă”, de Cântul al unsprezecelea din Levantul lui Mircea Cărtărescu, elaborat cam în același timp), iar „piesa din piesă” abordează, în registru grav, o problematică moral-filosofică perfect omoloagă celei din farsa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
la „Munca de partid” și obligat să lucreze într-o funcție obscură, la Loto-Pronosport. Ulterior este reîncadrat în presă, la „România liberă”, fără drept de semnătură vreme de patru ani. În 1987 încearcă să organizeze o rețea clandestină de luptă antitotalitară, iar în decembrie 1989 este unul dintre revoluționarii care pătrund în studiourile Televiziunii Române, vorbind în prima emisiune liberă. Se întoarce la „România liberă”, unde i se încredințează conducerea ziarului. Lucrează apoi la „Adevărul”, la „Curierul național”. Din 1992, timp de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
absorbție în Partidul Național Tărănesc Creștin Democrat (10.03.2006) 24. PARTIDUL NOUA GENERAȚIE - P.N.G. Modificat în PARTIDUL NOUA GENERAȚIE CREȘTIN DEMOCRAT - P.N.G. - C.D. (15.09.2006) 25. PARTIDUL SOCIALIST AL MUNCII - P.S.M. Radiat 05.12.2003 26. PARTIDUL NAȚIONAL ANTITOTALITAR RENAȘTEREA ROMÂNIEI Schimbat denumirea în PARTIDUL "RENAȘTEREA ROMÂNIEI" (12.05.2004) 27. PARTIDUL DEMNITĂȚII NAȚIONALE - P.D.N. 28. PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN Radiat (07.04.2006) 29. PARTIDUL ALIANȚA SOCIALISTĂ - P.A.S. 30. PARTIDUL MILENIULUI III - P. M. III - la data de 18
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
holistică din Lupul și Catedrala. În planul realist al romanului apare, curând după debutul cărții, „vehiculul” eseistic, iar în interiorul acestuia intră filosofemele autorului, diseminate în discursurile personajelor. Foarte dens compozițional și stilistic, Adio, Europa! este totuși aproape transparent în ceea ce privește mesajul antitotalitar. Fostul aderent la ideile stângii radiografiază în spațiul ficțiunii o lume ce nu mai are nimic în comun cu principiul egalității oamenilor, făcând să prolifereze halucinant minciuna și lașitatea, impostura și nedreptatea. Radiografia este dublată frecvent de caricatură, de portretul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
timp, este de remarcat că, atunci când se adresează unui public specializat, aceiași autori preferă o abordare mult mai echilibrată și documentată 13. Manualele școlare de istorie națională - Istoria românilor - la elaborarea cărora istoricii prosovietici nu au participat reflectă plenar paradigma antitotalitară În abordarea trecutului sovietic, inclusiv referitor la represiuni, deportări și foamete - or, ceea ce numim În acest articol, În mod generic, Gulag 14. Pe de altă parte, accesul la arhivele epocii a fost restricționat după victoria Partidului Democrat-Agrar la alegerile parlamentare
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
literară” ș.a. Alături de Emil Brumaru, Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Al. Călinescu, Al. Zub și de alți câțiva scriitori și universitari, a făcut parte, în anii ’70-’80, din ceea ce a fost numit „grupul de la Iași”, un grup de atitudine civică antitotalitară. Poliția politică a regimului avea atenția îndreptată asupra acestor „recalcitranți” - dintre care unii aveau să se manifeste, la un moment dat, în mod public ca opozanți ai dictaturii ceaușiste - și, în acele împrejurări, P. avea să fie anchetat de Securitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]