33 matches
-
distanței pe care o au față de confortabila linie de mijloc, pot propune și impune schimbarea ei. Ei sunt cei care inițiază acele acțiuni ce vor devia treptat mentalitățile, reacționînd împotriva tradiționalismului pentru a deschide calea modernului, via moderna. Aceștia sunt antitradiționaliștii, cei care, de multe ori inconștient și neintenționat, dezorganizează algoritmii sociali, culturali și mentali, degajînd terenul pentru a-și întinde propriul năvod. Tradiția și modernitatea sunt așadar două tendințe opuse, de agregare și dezagregare, care generează două faze complementare de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dublează dificultatea lecturii. Sinteza este, în sine, revelatoare, fiecare capitol este plin de idei și observații de finețe. Discutabile sunt, însă, referințele științifice sau exagerările privind prioritatea lui Eminescu în unele probleme extra-poetice; apetitul asociativ șochează până și un lector antitradiționalist. Nu este vorba atât de afirmații de genul "Eminescu oferă o soluție confină cu unele intuiții ale gramatologiei lui J. Derrida" (p. 30), "Eminescu anunță anticalofilia camilpetresciană (p. 129), "Eminescu nu îl anticipează pe Kafka, dar amândoi ajung la atari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
afirmare prin imitație. Dar acest concept avea o arie de cuprindere foarte largă și nu se raporta numai la artă și literatură ci la Întreaga realitate Înconjurătoare. Modernismul lui Lovinescu era, nici mai mult, nici mai puțin, decât o reație antitradiționalistă, cu răspunsul cuvenit din partea revistei „Gândirea” și „gândirismului” lui Nichifor Crainic. Nu trebuie să se uite că, paralel cu acestea, continuau tendințele poporaniste și sămănătoriste, chiar dacă nu la nivelul celor de la Începutul secolului al XX-lea. Fiecare din aceste mișcări
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
26)"/>. Bineînțeles, prin „străini”, Zeletin Îi avea În vedere mai ales pe evrei. Într-un studiu din 1924 (Țărănismul, un suflet și o politică), filozoful Constantin Rădulescu-Motru susținea că, din punct de vedere politic, evreii din România sunt „anticonservatori” și „antitradiționaliști”, Îmbrățișând „democratismul” și „parlamentarismul”. „Este aceasta un bine, este aceasta un rău ?”, se Întreabă filozoful român și tot el Își răspunde : mai degrabă „este un rău” <endnote id="(485, pp. 358-360)"/>. Tot În anii ’20, cărturarul de stânga Mihai Ralea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
FREAMĂTUL VREMII, revistă apărută la București, lunar, în martie și în aprilie 1932. Orientarea publicației este manifest antitradiționalistă, de la început pledându-se pentru racordarea scrisului la ritmul vremii: „Noi suntem atât pentru gând - scrie Stanciu Stoian în articolul-program -, cât și pentru viață în fața unui obiect. Cei care din motive «intelectuale» sau «antiromantice» nu vor să-l gândească sau
FREAMATUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287084_a_288413]
-
Aderând la autonomia esteticului, el se așază, în esență, sub scutul ideilor lui E. Lovinescu. Pledoaria o face într-o manieră ferventă și exclusivistă, ca în Mic tratat de estetică sau Lumea văzută estetic. Lucrarea însumează, mai întâi, principalele campanii antitradiționaliste la care participase în deceniul al treilea, după ce în prima lui „bătălie” literară, datată 1914, se războise pentru legitimitatea simbolismului la noi, noua orientare fiind considerată „singurul cort de adăpost în Sahara eminesciană”. Într-o secvență a cărții, eseistul încearcă
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Viața", aflat sub conducerea lui Liviu Rebreanu, în nr. 743). Scrisoarea a fost considerată a fi fost „un protest împotriva ideologiei oficiale” și „o adeziune” la modernism / lovinescianism. «Prin urmare, semnificația de ansamblu a "Manifestului" constă tocmai în reacția tranșant antitradiționalistă și în afirmarea decisă a „adeziunii” la direcția inaugurată de Titu Maiorescu și consacrată de Eugen Lovinescu, adică la tradiția firească, aceea a modernității». Marele critic literar interbelic receptează cu promptitudine manifestul: în numărul (757) din 27 mai 1943, aceeași
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
prezentat în contrast atât cu socialismul cât și cu capitalismul, considerate de distributiști a fi minate de deficiențe și exploatare. Thomas Storck afirmă că „atât socialismul cât și capitalismul sunt produsul Iluminismului european și de aceea sunt forțe modernizatoare și antitradiționaliste. În schimb, distributismul caută să subordoneze activitatea economică vieții umane în ansamblu, vieții noastre spirituale, intelectuale și familiale”. Unii văd distributismul mai mult ca o aspirație, care a fost applicantă cu succes pe termen scurt prin respectarea principiilor de subsidiaritate
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]