135 matches
-
profilul cu care critica de întîmpinare (critică ce, de obicei, remarcă prioritar "sistemul poetic") ne obișnuise. Altfel spus, poeții ce și-au intuit exact globalitatea forțelor creatoare, domolindu-și avînturile exterioare în favoarea dicteului lăuntric". Căci, așa cum nu ostenește a repeta antologatorul, "lirismul e, nu de puține ori, ceva ce nu ți-ai propus, o întîmplare norocoasă". Un fruct al spontaneității, "de care uneori nici măcar autorul n-are cunoștință", materializat într-un șir de "insule de simțire-gîndire oarecum excentrice viziunii poetice predominante
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
Mazilescu, Cezar Ivănescu, Mircea Ivănescu, Nora Iuga - pentru a nu da decît cîteva nume - ocupă prim-planul acestei generații, acoperind o bună parte din spectrul liric". Se cuvine menționată aici încă o circumstanță nefavorabilă acestui "salon al refuzaților" pe care antologatorul o trece cu vederea, însă pe care n-o menajează autorul Cuvîntului înainte, Eugen Negrici. Ocoliți de criticii de partid, subestimați adesea de criticii șaizeciști de vîrf, acești "refuzați" n-au parte de-o recepție echitabilă, nici, așa cum ar fi
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
Stratan, Traian T. Coșovei etc.) dar care nu de puține ori o face prin ștergerea tuturor celorlalte urme poeticești". Subscriem la opinia lui Eugen Negrici. Să vedem acum care sînt criteriile florilegiului oferit de Constantin Abăluță. Sub unghi moral, onestitatea antologatorului consistă în recunoașterea subiectivității fatale a întreprinderii d-sale, care-și asumă, în plan ideal, riscul erorii: "orice antologie este un act unilateral de opțiune, deci, în cele din urmă de - mai mică ori mai mare, mai restrînsă ori mai
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
din acele fragmente ce-au aparținut pînă nu demult altui organism". Căci - atenție! - nu se află în chestiune o "rigoare" rece, extranee creației, o "structură" indiferentă la viața acesteia, de-o neutralitate artificială, ci însăși instrumentarea sensibilă a substanței lirice. Antologatorul se situează în spațiul propriu poeziei, ocrotit de însăși autarhia acesteia: "Poezia este plăcere, surpriză, simțire. Ea trebuie descoperită și reinventată într-un proces liber de orice imixtiune dinafară". El oficiază ca un poet, asimilîndu-și neegoist creația celuilalt, nefăcînd distincție
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
E ca și cînd aș fi scris-o eu. E o victorie a acelui mare necunoscut care locuiește în noi și pe care nu-l putem înșela niciodată." Mistica poeziei impunînd o devălmășie, sub stigmatul dorit, însă irealizabil al anonimatului, antologatorul nu poate a nu-i încălca principiul, oferind, nostalgic, "o culegere de texte inspirate care volens-nolens poartă după ele cîte un nume de autor". Paradoxal, deși atît de diverse, textele lirice întrunite poartă, de cele mai multe ori, o discretă amprentă a
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
foarte lucid probează Iulian Costache în excelenta sa carte, Eminescu. Negocierea unei imagini. Singurul element de luat în considerare în selecția poemelor pentru alcătuirea unui astfel de volum este puterea de adaptare a imaginarului poetic la viziunea tematică proiectată de antologator. Cronologia creației, experimentele formale (specifice, poate, unei anumite perioade din producția artistică a celui în cauză) sunt ignorate sau utilizate, doar în măsura în care servesc "tabloul" imaginat de criticul care alcătuiește volumul. Deși pare lipsit de importanță (în fond toate versurile volumului
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
unei anumite perioade din producția artistică a celui în cauză) sunt ignorate sau utilizate, doar în măsura în care servesc "tabloul" imaginat de criticul care alcătuiește volumul. Deși pare lipsit de importanță (în fond toate versurile volumului îi aparțin lui Ion Chichere), rolul antologatorului devine, în astfel de cazuri, unul uriaș. Selecția poemelor și ordinea lor în volum îi pot oferi cititorului indicii despre stările de spirit, sensibilitățile, vulnerabilitățile unui autor. Scrierea unor poeme ține adesea de diverse experiențe circumstanțiale, mai mult sau mai
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
îi pot oferi cititorului indicii despre stările de spirit, sensibilitățile, vulnerabilitățile unui autor. Scrierea unor poeme ține adesea de diverse experiențe circumstanțiale, mai mult sau mai puțin reprezentative pentru existența celui în cauză. Accentuând pe anumite elemente, favorizând anumite teme, antologatorul ajunge să își impună propria sa proiecție despre autorul în discuție, dincolo de realitatea propriu-zisă a universului liric al acestuia. Moartea unui poet încă tânăr produce multă emoție printre cei care l-au cunoscut și admirat. Răsfoindu-i înfiorați manuscrisele rămase
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
de George Burns, din rezervorul hazului planetar. La fel ca în „Antologie de vorbe de duh“, Des MacHale a găsit și în „Om pansiv, om parșiv“ dreapta cumpănă între ironia șfichiuitoare și boroboață, între cristalul scânteietor și umorul fără voie. Antologator meticulos, irlandezul din Cork sondează domenii diverse - de la muzică la știință și de la sport la politică - pentru un răsfăț care începe pe primul rând și se termină pe cea din urmă pagină. Întâlnirea cu vorbele de duh ale marilor oameni
Agenda2006-13-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284915_a_286244]
-
au fost criteriile prime? Am avut imensul privilegiu de a fi fost povățuită și îndrumată de Nicolae Manolescu în alegerea celor 20 de voci. Antologiile sînt obiecte rare, la răscrucea istoriei unei țări, a unei generații, a unui om. Gloria antologatorului e vecină cu oprobriul (ambivalența se asumă intrinsec), dar mantra (asul din mînecă) îi picură la ureche: „o antologie nu e o enciclopedie” și astfel supraviețuiește remușcării dubitative „mai puține poeme, mai mulți autori?”. Editura Vaso Roto a agreat însă
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
afirmat, Testa nu s-a referit la filoane, ci doar la continuități tematice sau stilistice ori a trasat parabole emblematice. Unele dintre acestea au scos la iveală fracturi temporare, încheiate cu reveniri la pozițiile anterioare, după neașteptata paranteză. Deloc surprinzător, antologatorii, ei înșiși poeți (din cei patru citați, doar Pontiggia nu s-a consacrat genului), se dovedesc imbatabili teoreticieni. De aceea, în introducerea selecției lui, pe firul căreia merg rîndurile de față, Testa a pornit de la considerațiile metaliterare ale unui Montale
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
și mai substanțiale. * După cum se știe, o antologie nu poate mulțumi pe toată lumea, ba, pe cei mai mulți, îi nemulțumește. Și aceasta pentru că, după cum se știe de asemenea, nu poate exista o antologie obiectivă: prin forța lucrurilor ea reflectă preferințele sau viziunea antologatorului asupra "obiectului" antologat. Existența unui board, tream, "consiliu de înțelepți" (sau specialiști) etc. nu constituie nici pe departe garanția unei mai mari obiectivități. Dimpotrivă: rezultatul va fi o sumă de subiectivități divergente, aproape imposibil de sintetizat coerent. Vorba unei vechi
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
că trebuie arătată străinătății. Pentru promovarea opțiunii mele în ochii celorlalți membri ai (să-i zicem) board-ului național, mărturisesc că am uzat în mod cam "nedemocratic" de argumentul de autoritate decurgând din cealaltă calitate a mea (pe lângă cea de antologator), și anume aceea de traducător (spre greacă). Căci un principiu de care e bine să țină seama antologiile de traduceri este acela că traducătorul trebuie să aibă un cuvânt greu de spus în alcătuirea lor, el fiind singurul îndrituit să
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
anului 2007, sub emblema unei cunoscute edituri ateniene, Sokoli, a apărut, cu sprijin ieșean, un volum al cărui titlu pare să fi fost anume ticluit de Nichita Stănescu, de unde a fost împrumutat, pentru a merge drept la inima cititorului grec. Antologatorul și traducătorul volumului, neoelenistul ieșean Andreas Rados, promotor, deopotrivă, al literaturii neoelene în România (căruia i se datorează, între altele, nu mai puțin de cinci antologii de poezie greacă și cipriotă) și al literaturii române în Grecia (prezent adesea în
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
au beneficiat și de plachete de sine stătătoare în greacă: Marin Sorescu a fost tradus de scriitorul grec Menelaos Loudemis, care a trăit 20 de ani în România, Nichita Stănescu de eleno-românul Victor Ivanovici. Răsfoind sumarul volumului, se întrevede intenția antologatorului de a se îndrepta cu predilecție spre poeme care fie prin titlu, fie prin conținut, să sugereze o legătură tematică cu Grecia, care a constituit nu rareori o sursă de inspirație pentru poeții români. În addenda de la sfârșitul cărții profesorul
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
cele mai haioase perle ale tranziției. O primă recoltă a devenit substanța volumului Fie-ne tranziția ușoară. Culegere de perle românești, tipărit de Humanitas și vândut în câteva zeci de mii de exemplare. Cum schingiuitorii limbii române nu trag chiulul, antologatorul a revenit, după numai câteva luni, cu o colecție proaspătă, Mi-e rău la cap, mă doare mintea. Noi perle de tranziție. Eroii au rămas cam aceiași, semn că gusturile publicului de la noi nu s-au schimbat, iar panseurile lor
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
și regina călătorește la Londra și la Paris încercînd - și reușind - să cîștige bunăvoința marilor puteri pentru țara sa. Nicicînd inteligența și charisma unei românce prin adopție n-au fost întrebuințate într-un scop mai nobil. Din fascinanta Martha Bibescu, antologatorul optează pentru întîlnirea prințesei cu Marcel Proust, un text scurt, de o expresivitate și de o forță analitică sclipitoare. Cu o fin-malițioasă admirație Dan C. decupează din amintirile Marucăi-Cantacuzino portretul pe care aceasta îl face demonicului Nae Ionescu de care
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
împlinit o sută de ani de la nașterea lui Ilarie Voronca, poetul care avea să se sinucidă la Paris, în 1946, nu înainte de a scrie un Mic manual de fericire perfectă. în 1902, se năștea la București, Alexandru Binder, poet și antologator de poezie avangardistă, ce va semna cu numele de Sașa Pană, de profesie medic militar. Modernismul în literatură și artă a fost un ecou al marilor revoluții din Europa secolului XIX, continuate cu războaie și revoluții sângeroase în secolul XX
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
ele locul. E drept că la finalul cărții, fără prea zgomotoase surle și fără trâmbițe carnavalești. Ați auzit, spre exemplu, de Jacques G. Costin? Bănuiesc că nu, așa cum - iertați-mi ușoara maliție - nu par să fi auzit nici cei mai mulți dintre antologatori. Și totuși: Lipsa de interes a exegeților pentru literatura lui Jacques G. Costin este regretabilă. Excepțiile (Mihai Zamfir, Ov. S. Crohmălniceanu, Geo Șerban) nu fac decât să confirme regula. Nici o antologie a literaturii române de avangardă - cu excepția celei a lui
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
întuneric absolut,/ când iese la lumină se resoarbe,// exact ca dumnezeu./ păcat că n-am avut șansa, ca angela marinescu,/ să fiu medic măcar o dată."(șlagăre de concentrare) Ce avem aici? Poeme clare, impecabile, intacte declarații admirative selectate atent de antologator. Nu e o întâmplare faptul că, alături de autorul - și, nu-i așa?, de soțul - Artei Popescu, Ioan Es. Pop e considerat cel mai important poet apărut după 1989. În plus - fără vreun orgoliu al formulărilor de lungă carieră - înclin să
Pop Art by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9489_a_10814]
-
expoziții, mese rotunde, zilele...) Ø colectivități cu caracter temporar: naționale / internaționale (simpozioane, conferințe, colocvii, expoziții, mese rotunde, zilele...) Titlu: Ø mai mult de 3 autori (3,4,5 autori...) Ø titlul unei lucrări Ø anonime Ø antologii și culegeri (fără antologator pe pagina de titlu) 2. Descrieri secundare: derivă din descrierea principală; oferă un plus de informații în catalog, prin vedete multiple: Ø Coautor / coautori, Ø titlul (când descrierea principală este la autor), Ø autori secundari (responsabilități secundare): traducător, prefațator, ilustrator
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
la doi ani după moarte, la București. Din 1980, operă postuma a lui Margul-Sperber s-a aflat la Muzeul Național al Literaturii, între care mai multe variante ale antologiei realizate de el. Oferind-o spre publicare Editurii Schocken din Berlin, antologatorul scria că a renunțat deliberat la note și lămuriri bio-bibliografice, "pentru a lăsa efectul integral în seamă expresiei poetice". Ulterior însă, pe alte variante ale manuscrisului rămas nepublicat au apărut notații în germană sau română privind biografiile și opera. Poeții
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
107) Ca eșafodaj teoretic, poezia lui Caius Dobrescu e de-o prospețime imediat sesizabilă. Ca valoare, cred că se poate cerne fără regrete o jumătate din conținutul Odei liberei întreprinderi. (Atât cât să iasă o bază de date inevitabilă pentru antologatorii poeziei ultimelor douăzeci de ani.) Curățată în felul acesta de orice ecou, vibrația audio va suna, o dată pentru totdeauna, distinct.
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
militant al antologiei. Ce urmează e curată pledoarie pentru poezie. Sunt aici 24 de autori, ordonați cronologic (cronologic și nu prea), de la Angela Pânzarul (născută în 1968) la Cătălina Bălan (născută în 1995). Citindu-i de aproape, de la firul ierbii, antologatorul are răbdare să discearnă (în cadrul aceleiași generații) promoții, școli, grupuri sau tendințe. Nu contest o atare repartiție, doar că istoria literară ne învață să operăm mai prudent cu tipologiile recente. Cu atât mai mult cu cât nu discutăm despre valori
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
Cosmin Ciotloș Până acum, despre Daniel D. Marin antologatorul s-a scris în două feluri: civilizat pe de-o parte, panicarard pe de alta. (Verdictul n-are importanță, ce contează e atitudinea. Lui Paul Cernat i-a plăcut în linii mari volumul, lui Marius Chivu nu, dar ambii au
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]