2,520 matches
-
valorificarea Canalul Dunăre Marea-Neagră și a Deltei Dunării. 2.3.2. Lacurile Lacurile prezintă valențe turistice mai mari, ca urmare a individualității lor în peisaj, a atributelor dimensionale și a genezei diversificate. Indiferent de modul lor de formare - naturală sau antropică - suprafețele lacustre participă, cu prisosință, la turismul de agrement și cel balneo-terapeutic. Din punct de vederea turistic, suprafețele lacustre sunt grupate în lacuri cu funcții recreative (de agrement) și lacuri cu funcții balneare (terapeutice). Lacul Razim Lacul Siutghiol A) Lacurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prisosință, la turismul de agrement și cel balneo-terapeutic. Din punct de vederea turistic, suprafețele lacustre sunt grupate în lacuri cu funcții recreative (de agrement) și lacuri cu funcții balneare (terapeutice). Lacul Razim Lacul Siutghiol A) Lacurile de agrement (naturale și antropice) au, în primul rând, o valoare estetică, completată uneori cu alte activități turistice, precum pescuit, înot, navigație și sporturi nautice. După geneză, se constată existența unei mari diversități de lacuri, din zona litorală până pe cele mai înalte culmi montane: lacurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Vărășoaia (Munții Bihor), Zăton (Podișul Mehedinți). lacul vulcanic Sf. Ana este singurul lac din țara noastră cantonat într-un crater vulcanic. Situat în craterul Masivului Ciomatu Mare (Munții Harghitei), lacul este un important obiectiv al stațiunii turistice Băile Tușnad. lacurile antropice sau lacurile de acumulare au o frecvență mai mare în zonele montane și colinare ale țării. Ele au fost construite în scop industrial (energetic), pentru regularizarea debitelor, pentru irigații și pentru alimentarea populației cu apă, însă au devenit, în majoritatea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
la Techirghiol) și izvoarele sulfuroase (Mangalia), toate cu efect curativ asupra organismului. Amenajările turistice litorale s-au realizat în sectorul sudic, unde țărmul este mai complex (plaje, faleze, limane), iar abraziunea marină a cizelat golfuri și promontorii. În plus, fondul antropic este mai variat, prezentând vestigii antice, o infrastructură mai bine dezvoltată, amenajări pentru agrement și numeroase obiective cultural științifice. De exemplu, în Constanța sunt apreciate Muzeul Mării, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Acvariu, Delfinariu, Farul genovez
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
București), Grădina din Parcul Copou (Iași), Lacul Sărat (Brăila), Grădina publică din Bârlad etc.. b) pădurile de agrement sunt mult mai extinse decât pădurile - parc, se găsesc, de regulă, la o distanță mai mare de oraș și prezintă o implicarea antropică mai redusă, reprezentată prin amenajarea unor trasee sau drumuri marcate către diferite obiective (cabane, puncte de belvedere, mânăstiri). Exemple în acest sens sunt: Pădurile Mogoșoaia și Cernica (în apropierea Bucureștilor), Tâmpa și Poiana Brașov (în apropierea Brașovului), Feleac (Cluj-Napoca), Bârnova
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale, care le conferă o mare disponibilitate pentru turism. Acest potențial turistic valoros se concretizează în diverse și spectaculoase forme de relief și peisaje pitorești, lacuri naturale și antropice, floră bogată, specii faunistice de interes cinegetic și științific, ce pot satisface, printr-o multitudine de forme de turism, variatele motivații ale turiștilor. Problema esențială rămâne păstrarea acestora ca spații unde natura să-și urmeze cursul firesc, ale căror valori
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
relicte și endemice de pe teritoriul României. 2. Enumerați speciile de păsări și mamifere ce stau la baza turismului cinegetic. 3. Caracterizați două păduri din orizontul local, apreciate pentru posibilitățile de odihnă și relaxare la sfârșit de săptămână. 3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiective cultural-istorice, creații etnofolclorice, monumente de artă plastică și comemorative, edificii tehnicoeconomice, construcții cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de pe teritoriul României. 2. Enumerați speciile de păsări și mamifere ce stau la baza turismului cinegetic. 3. Caracterizați două păduri din orizontul local, apreciate pentru posibilitățile de odihnă și relaxare la sfârșit de săptămână. 3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiective cultural-istorice, creații etnofolclorice, monumente de artă plastică și comemorative, edificii tehnicoeconomice, construcții cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu, ca urmare a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiective cultural-istorice, creații etnofolclorice, monumente de artă plastică și comemorative, edificii tehnicoeconomice, construcții cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu, ca urmare a creșterii gradului de cultură și de civilizație al popoarelor. În multe cazuri, obiectivele turistice de natură antropică au avut inițial funcții diferite dar, pe măsura trecerii timpului, au căpătat semnificații spirituale, intrând, astfel, în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu, ca urmare a creșterii gradului de cultură și de civilizație al popoarelor. În multe cazuri, obiectivele turistice de natură antropică au avut inițial funcții diferite dar, pe măsura trecerii timpului, au căpătat semnificații spirituale, intrând, astfel, în categoria atracțiilor turistice. De cele mai multe ori, obiective turistice naturale și antropice se completează și fac ca oferta turistică să fie mult mai diversă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și de civilizație al popoarelor. În multe cazuri, obiectivele turistice de natură antropică au avut inițial funcții diferite dar, pe măsura trecerii timpului, au căpătat semnificații spirituale, intrând, astfel, în categoria atracțiilor turistice. De cele mai multe ori, obiective turistice naturale și antropice se completează și fac ca oferta turistică să fie mult mai diversă. 3.1. Elementele de atractivitate ale obiectivelor turistice antropice Atractivitatea obiectivelor turistice antropice este determinată de câteva atribute definitorii: 1. vechimea stârnește interesul turiștilor, indiferent dacă este vorba
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
trecerii timpului, au căpătat semnificații spirituale, intrând, astfel, în categoria atracțiilor turistice. De cele mai multe ori, obiective turistice naturale și antropice se completează și fac ca oferta turistică să fie mult mai diversă. 3.1. Elementele de atractivitate ale obiectivelor turistice antropice Atractivitatea obiectivelor turistice antropice este determinată de câteva atribute definitorii: 1. vechimea stârnește interesul turiștilor, indiferent dacă este vorba de piese de muzeu sau de obiective cu rezonanță istorică, de starea lor de conservare sau de modul de prezentare. Omul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
semnificații spirituale, intrând, astfel, în categoria atracțiilor turistice. De cele mai multe ori, obiective turistice naturale și antropice se completează și fac ca oferta turistică să fie mult mai diversă. 3.1. Elementele de atractivitate ale obiectivelor turistice antropice Atractivitatea obiectivelor turistice antropice este determinată de câteva atribute definitorii: 1. vechimea stârnește interesul turiștilor, indiferent dacă este vorba de piese de muzeu sau de obiective cu rezonanță istorică, de starea lor de conservare sau de modul de prezentare. Omul epocii actuale caută adesea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în construcție, așa cum este folosit exclusiv lemnul pentru unele locuințe și biserici din zona Maramureșului; asocierea cu o legendă, ca în cazul Castelului Bran ș.a.. 3. unicitatea este, de asemenea, generatoarea unor fluxuri turistice importante. Simpla catalogare a unui obiectiv antropic cu această calitate atrage după sine atenția turiștilor. Unicitatea sau numărul mic de exemplare poate fi rezultatul deliberat al creatorului (de exemplu, Coloana fără sfârșit de la Târgu Jiu) sau consecința dispariției majorității exemplarelor, ca urmare a scurgerii timpului, așa cum este
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fine ș.a.. 5. funcția îndeplinită de un edificiu, în trecut sau în zilele noastre, constituie, de asemenea, o sursă de interes turistic; de exemplu: Palatul Cotroceni - sediul președinției; Bojdeuca lui Creangă; Penitenciarul de la Sighet - temnița adversarilor comunismului ș.a.. Componentele patrimoniului antropic se pot grupa în următoarele categorii: obiective cultural-istorice, obiective cultural-artistice și științifice, obiective economice, manifestări sociale, elemente de etnografie. 3.2. Obiectivele cultural-istorice Obiective cultural-istorice reunesc elemente diverse, marcate de patina istoriei. Pot fi împărțite în: situri arheologice, construcții cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
obiective turistice. Pe lângă oficiali, se adaugă jurnaliști, consilieri, personal de pază, aceștia aducând venituri importante pentru serviciile de cazare, masă, transport, comerț etc.. De exemplu: Congresul francofoniei - 2007, Summit-ul N.A.T.O. - 2008. Evaluare 1. Definiți noțiunea de patrimoniu turistic antropic. 2. Menționați obiectivele turistice antropice din țara noastră incluse în patrimoniul mondial UNESCO. 3. Localizați principalele obiective cu rol strategic din perioada feudală, construite în Transilvania, Moldova și Muntenia. 4. Identificați principalele obiective cultural-istorice din județul vostru. 5. Caracterizați trei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
adaugă jurnaliști, consilieri, personal de pază, aceștia aducând venituri importante pentru serviciile de cazare, masă, transport, comerț etc.. De exemplu: Congresul francofoniei - 2007, Summit-ul N.A.T.O. - 2008. Evaluare 1. Definiți noțiunea de patrimoniu turistic antropic. 2. Menționați obiectivele turistice antropice din țara noastră incluse în patrimoniul mondial UNESCO. 3. Localizați principalele obiective cu rol strategic din perioada feudală, construite în Transilvania, Moldova și Muntenia. 4. Identificați principalele obiective cultural-istorice din județul vostru. 5. Caracterizați trei mânăstiri aflate pe teritoriul județului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
asemenea, ecoturismul poate spori nivelul de educație și conștiință al turiștilor, transformându-i în susținători entuziaști ai conservării mediului natural și cultural. Această formă de turism se practică, îndeosebi, în ariile protejate apreciate ca un mediu puțin afectat de presiunea antropică, optim pentru recreere. În România, posibilitățile de practicare sunt limitate datorită lipsei unor amenajări care să conserve desfășurarea naturală a vieții în zonele protejate. Pentru viitor, acest turism va trebui organizat conform cerințelor internaționale din domeniul mediului, cel puțin în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de mare importanță, atât în spațiul montan (Obcinele Bucovinei, Rarău, Giumalău), cât și în zona de podiș (Podișul Sucevei). Peisajul natural pitoresc, cu forme de relief spectaculoase, ape minerale și suprafețe întinse cu păduri de conifere, este completat de obiectivele antropice. Cele mai importante atracții turistice sunt: mânăstirile cu biserici pictate în exterior: Voroneț, Arbore, Humor, Moldovița, Sucevița și mânăstirile de mari dimensiuni, precum Putna (care adăpostește mormântul marelui domnitor Ștefan cel Mare) și Dragomirna; orașul Suceava, un adevărat „muzeu în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sărate de la Ocna Sibiului; relieful de pluviodenudare de la Râpa Roșie (Sebeș); Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului (Depresiunea Făgăraș). Munții Apuseni constituie una dintre cele mai complexe și variate zone turistice din țara noastră, în care obiectivele naturale și cele antropice se îmbină armonios. Potențialul turistic este reprezentat de următoarele atracții turistice: platourile carstice cu dimensiuni mari, prezente în Munții Bihorului (Padeș), CodruMoma, Pădurea Craiului; sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
special din capitală. În ultimele două decenii, s-a afirmat puternic agroturismul, mai ales în Culoarul Bran - Rucăr, ca o alternativă mai „liniștită”, față de amploarea fenomenului de pe Valea Prahovei. Regiunea se caracterizează printr-o mare varietate a condițiilor naturale și antropice, care au facilitat individualizarea mai multor elemente ce atrag un număr mare de turiști, atât pentru turismul montan, cât și pentru cel cultural-istoric. Delta Dunării constituie unul dintre puținele medii naturale europene păstrate aproape nealterate, care oferă turiștilor o mare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de artă plastică: Arcul de Triumf, Monumentul Eroilor Patriei, „Rondul scriitorilor” din Grădina Cișmigiu, statuile unor oameni de cultură sau domnitori (Mihai Viteazu, Gheorghe Lazăr, Mihail Kogălniceanu ș.a.). Relieful din jurul Bucureștilor este relativ uniform, însă rețeaua hidrografică bogată, mulțimea lacuri antropice și resturile vestiților codri ai Vlăsiei, îmbinate armonios cu o serie de obiective arhitecturale și mânăstiri, constituie elemente de mare atracție turistică pentru locuitorii capitalei, mai ales la sfârșit de săptămână. Se remarcă: Complexul Mogoșoaia cu Palatul Brâncovenesc, care găzduiește
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a mediului rămâne, însă, omniprezența deșeurilor. Ambalajele, mai ales sub formă de pet-uri, conserve și alte urme ale „civilizației”, creează munți de gunoaie și modifică esteticul din aproape toate locurile vizitate de turiști. 7.2. Impactul turismului asupra patrimoniului antropic Turismul este singura modalitatea de valorificare a patrimoniului antropic, în vederea satisfacerii nevoii de cunoaștere și educare a spiritului, dar, totodată, acest patrimoniu suportă și consecința „expunerii” publice. Efectele negative generate de acțiunile turiștilor sunt variate: extragerea unor fragmente în regim
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sub formă de pet-uri, conserve și alte urme ale „civilizației”, creează munți de gunoaie și modifică esteticul din aproape toate locurile vizitate de turiști. 7.2. Impactul turismului asupra patrimoniului antropic Turismul este singura modalitatea de valorificare a patrimoniului antropic, în vederea satisfacerii nevoii de cunoaștere și educare a spiritului, dar, totodată, acest patrimoniu suportă și consecința „expunerii” publice. Efectele negative generate de acțiunile turiștilor sunt variate: extragerea unor fragmente în regim „de suvenir” din elementele de construcție a unor obiective
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Creați un material de promovare și publicitate turistică (pliant, poster, prezentare PowerPoint, broșură, spot publicitar etc.), pentru o stațiune sau un obiectiv turistic. 4. Pe baza hărții turistice a județului (sau a României), efectuați următoarele activități:identificați obiectivele naturale și antropice folosind legenda hărții; - calculați distanța între diferite localități cu importanță turistică;schițați un traseu rutier de la reședința de județ până la un important obiectiv turistic natural. 5. Realizați un portofoliu cu prezentarea unei stațiuni, având în vedere următoarea structură:tipul stațiunii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]