167 matches
-
în chip natural. Tăindu-i-se legătura cu Dumnezeu și fiind redus la propriile lui forțe naturale, omul a devenit robul nevoilor și plăcerilor. Lipsit fiind de suportul spiritual al religiei, nimic nu-l mai poate apăra împotriva haosului. Umanismul antropocentric nu sfârșește, cum s-ar crede, printr-o afirmare a omului, ci printr-o negare a lui... Afirmă același Părinte Profesor Constantin Pavel în aceeași lucrare. Cu alte cuvinte, așadar, omul este o ființă teologică. De aceea știința care spune
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
în chip natural. Tăindu-i-se legătura cu Dumnezeu și fiind redus la propriile lui forțe naturale, omul a devenit robul nevoilor și plăcerilor. Lipsit fiind de suportul spiritual al religiei, nimic nu-l mai poate apăra împotriva haosului. Umanismul antropocentric nu sfârșește, cum s-ar crede, printr-o afirmare a omului, ci printr-o negare a lui... ,,Afirmă același Profesor Constantin Pavel în aceeași lucrare. Convingerea noastră este că singură antropologia creștină are puterea de a aduce liniștea atât de
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
strălucitoare ale cerului ca fiind acel element străin în care zeul necunoscut își află locul potrivit."15 Atitudinea este proprie romantismului, unde poetului îi revine un rol important pentru a așeza omul în antropocentrismul lumii. Iar la Eminescu suveranitatea privirii antropocentrice a magului reprezintă felul său de-a înțelege universul "într-un mod sintetic, prin imagini", "fără mijlocirea stânjenitoare a simțurilor"16. De aici o imagerie vastă având în centru, ca punct de refracție a privirii, stânca (piatra, muntele). Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și virtuale ale salariaților de către manageri în cadrul unor relații sociale (de impunere sau negociere) între manageri și salariați (actuali sau potențiali). În unele cazuri (managementul de tip taylorist), managerii valorizează doar capabilitățile de execuție ale salariaților, în alte cazuri (managementul antropocentric) resursele umane se concep, creează și folosesc pe baza capabilităților intelectuale și sociale superioare (autonomie, responsabilitate, creativitate, cooperare, spirit critic etc.) printr-un proces de negociere între manager și salariat (schema 2). Schema 2. Crearea resurselor umane prin negociere În
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
asupra politicilor și practicilor salariale. Evoluția politicilor și practicilor privind salariații nu se oprește aici. Așa cum vom vedea ulterior, astăzi se experimentează noi concepții și metode de comportament față de membrii unei organizații, dintre care se remarcă managementul competențelor negociate, managementul antropocentric etc. Evoluția de până acum se poate vedea în schema 7. Schema 7. Evoluția managementului resurselor umane 1.3. Rolul și particularitățile resurselor umane. Resursele umane - caracteristicile socioculturale Ce sunt resursele umane? Discutând despre managementul resurselor umane, o problemă esențială
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
stocuri mari etc.<footnote Takahashi, Yoshiaki, „Theoretical and Practical Problems of Transferability of Japanese Style Management”, în Future of Industry in The Global Context, vol. III, Commission of the European Community, Brussels, 1993, p. 357. footnote>; modelul „sistemelor de producție antropocentrice” (axate pe om), promovat de Uniunea Europeană ca opus modelului taylorist<footnote Wobbe, Werner, „Management Labour and Production Organization”, în Future of Industry in Europe: Is competitiveness the only, FOP 364, Brussels, 1993, p. 103. footnote>; modelul „competențelor negociate”, care aduce
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
umane. În primul rând, strategiile managementului resurselor umane stabilesc ceea ce se cheamă „statutul resurselor umane în cadrul organizației”. Am văzut că, din perspectiva managementului taylorist, resursele umane erau plasate pe ultimul loc ca importanță, fapt ce se modifică radical în managementul antropocentric. „Problema statutului resurselor umane generează dezbateri: chiar dacă persoana constituie un obiectiv pasiv, nu este același lucru a considera că avem de-a face cu un individ condiționat (prin stimuli abil concepuți), sau cu un actor dotat cu o voință proprie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pe orga nigrame elaborate); tipul managementului resurselor umane al competențelor nego ciate (trecerea de la posturi conform organigramei, la structuri flexibile în care posturile se determină prin negociere). În raport cu rolul oferit omului, strategia managementului resurselor umane este de tip tehnocentric sau antropocentric (în care rolul principal este pus pe seama tehnologiei sau al omului). În raport cu modul de comportare a managerului, distingem tipul de strategii în care conducerea este bazată pe sarcină și cea bazată pe om (schema 24). Schema 24. Grila managerială<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ca celelalte, „investiția” în oameni implică o altă viziune generală asupra organizațiilor. Strategia de personal orientată valoric aduce în discuție strategiile care beneficiază de luarea în considerare a dorințelor, aspirațiilor, intereselor personale. Acest tip corespunde elaborărilor mai recente privind strategiile antropocentrice, implicând „organizarea producției bazate pe pricepere”, astfel încât „pregătirea profesională trebuie să și schimbe statutul său marginal, mai ales cel de a adapta abilitățile la noile nevoi organizaționale sau doar de a preda cunoștințe organizaționale pentru sisteme noi de operații, într-
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
individualitatea umană. Cât despre un atomism postrenascentist se poate vorbi, desigur, dar e cel al filozofilor mecaniciști și senzualiști care-l împrumutaseră pur și simplu de la antici. Concepția Renașterii despre ființa umană nu era absolut deloc una atomistică, ci una antropocentrică, înțelegând persoana ca un microcosm, de unde și concepția umanistă (care nu e neapărat și umanitaristă), perfect incompatibilă cu ideea însumării aritmetice. De altfel, mai remarc și faptul că preopinentul meu consideră inducția o simplă operație de însumare, iar deducția ca
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
114 și urm.). Toate acestea se regăsesc pe fundalul proceselor, din ce în ce mai apropiate, ale globalizării. Vlad Mureșan apreciază că, din punct de vedere religios, globalizarea aprofundează discontinuitatea spirituală a modernității, responsabilă de tranziția de la o viziune teocentrică asupra vieții la una antropocentrică, tradusă într-un fenomen de masă. Această tendință se accentuează sub impactul globalizării în mai multe feluri: planetarizându-i extensiunea, prin eroziunea marilor religii pe care le relativizează confruntându-le între ele pe marea scenă a planetei, chiar diluându-le identitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
foarte drag postmodernității) decât ambițiile metafizicii de a trece, așa cum i-o spune și numele, de fizică Înspre condițiile ei de posibilitate. Eu nu trăiesc Într-o lume de lucruri În sine, ne sugerase deja Kant, ci Într-o lume antropocentrică În sens tare. La acest gând, Humboldt avea să-l adauge pe următorul: eu nu trăiesc nici În contact imediat cu ceilalți ca subiectivitate omogenă și inertă - nu cu ei am eu de-a face În primul rând. Dacă ar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fenomenului renascentist urmărit în întreg perimetrul european. Cunoașterea literaturilor de mare circulație - engleză, germană, franceză și italiană - permite autoarei întemeierea aserțiunilor generale pe exemplificări convergente, convingătoare. Debutând cu un studiu erudit asupra umanismului, considerat o permanență născătoare de filosofii antropocentrice, cartea înfățișează varietatea și procesualitatea feluritelor lui întrupări, în capitole comparatiste despre poezie și artă, literatura platonizantă și cea burlescă, dezvoltate sub influența filosofiei umaniste, potrivnică păgubosului hybris. Metoda comparatistă a autoarei își delimitează mai precis sfera și scopul în
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
capacitatea cuvântului de a descifra tainele universului, dar și cu mărturisirea imposibilității de a renunța la cuvântul poetic. Se face, de asemenea, elogiul clipei (Copacul pâinii), concomitent însă (cu vagi ecouri din Mihai Eminescu: „Același verde cântă-n altă frunză”, Antropocentric) e reținută semnificația perenă hărăzită alcătuirilor firii. Structură duală, contradictorie, S. își declară preferința pentru „iele dansând / goale-n pădurea de gânduri” (Litere, patimi, urgii), așadar pentru sfera combustiei cerebrale, ca să formuleze pe alocuri, cu inflexiuni blagiene, și cerința percepției
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
persoanei În lume. Amândoi se proiectează În transcendență, devenind astfel simboluri ale depășirii. Unul reușește, pe când celălalt se prăbușește. Eroul și personajul tragic sunt complementari, produse ale unei „separații interioare” a contradicțiilor persoanei. Ei exprimă, Într-o manieră concentrată, natura antropocentrică a persoanei care, Înfruntând suprarealitatea, vrea să se substituie acesteia. Dar, prin aceste eforturi, atât eroicul, cât și tragicul nu fac altceva decât să ilustreze În mod exemplar umanul. Se poate trage de aici o concluzie asupra umanismului? Da. El
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Țara Fluturilor este universul și, în particular, natura din jur; satul de sub zăpadă simbolizează satul moldovenesc, un spațiu originar încărcat de istorie (în Balade sunt evocați Ștefan cel Mare, Eminescu, Barbu Lăutaru, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos). Prozatorul propune o viziune animistă, antropocentrică și egocentrică. Dacă în Balade cel care inițiază dialogul cu micul cititor este însuși autorul, în celelalte culegeri de miniaturi și nuvele eul-narator devine copilul. Felul de a metaforiza (de a personifica, hiperboliza și diminutiva) este specific artei sale literare
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
ca atare, prin integrarea ludică și ironică în mecanismul proliferării convențiilor” -, eseistul opinează că raportarea la acestea ar învedera inadecvarea susținerilor celui avut în vedere: „Postmodernismul românesc descris de Ion Bogdan Lefter este, în mod cel puțin bizar, unul umanist, antropocentric și realist. Autorul descrie postmodernismul în termeni precum: «întoarcerea la real», «reumanizarea», «recâștigarea referențialității textului», «un patetism mai profund» și «patetica angajare ontologică», întoarcerea la mesaj și la figurativ. Bizareria vine în parte din faptul că generația ’80, despre care
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
identitar - Îi prilejuiește lui Mihăilescu un amplu excurs teoretic asupra temei apartenenței sau aproprierii culturale (și) la români. Stabilirea unui locus of control (J.B. Rotter 1966), fie restrospectiv, prin cutume, la un nivel cosmocentric, fie prospectiv, prin strategii, În plan antropocentric, relevă (În opinia autorului) Însuși sensul vieții umane, cel de ,,a face parte din joc”. Sociabilitatea devine aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider-i și având ca mijloace practicile simbolice. Cu afirmarea ,,Omului”, o dată cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bogate în petrol și gaze naturale ca Arabia Saudită (locul 99) și Qatar (locul 122) nu-și văd reduse punctele pentru impactul asupra mediului din exporturile lor de hidrocarburi! 1.5. Avantaje și utilități ale biodiversității Există o multitudine de avantaje antropocentrice (antropocentrismul reprezintă un curent filosofic prin care omul este situat în centrul tuturor preocupărilor și lucrurilor) ale utilizării biodiversității în domeniile agriculturii, educației și învățământului, științei și medicinei, tehnologiei și materialelor de construcții, sportului, turismului și activităților în natură, artei
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
doilea - în succesiunea generațiilor de practici manageriale. Tipologia de modele organizaționale prezentată arată că acestea au evoluat în direcția unei creșteri a gradului lor de întemeiere pe cunoaștere, înțeleasă și ca o tendință de umanizare progresivă 22, convergentă cu orientarea antropocentrică a sistemelor informatice. Cât timp această evoluție s-a inspirat din paradigma organizației bazate pe control și autoritate, ea a putut fi susținută prin reproiectări ameliorative ale configurațiilor de tip ierarhic, specifice capitalismului industrial, culminând cu forma de organizare matriceală
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Contrareformei. La fel, în Moldova, școala de la Cotnari a lui Despot-Vodă, rezultată din activitatea agenților protestanți, este o expresie a unei mișcări împotriva sistemului economic otoman. Acest umanism avea o tendință erudită și filologică, fără a fi de o „concepție antropocentrică laicizantă”. El propunea apelul la greacă și latină, limbi mult cultivate de promotorii noului curent, care nu uită însă că vehiculul principal al scrisului în Sud-Estul Europei este slavona. „Prin aceeași slavonă” - conchide Virgil Cândea, la capătul unui studiu dens
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
persoanei În lume. Amândoi se proiectează În transcendență, devenind astfel simboluri ale depășirii. Unul reușește, pe când celălalt se prăbușește. Eroul și personajul tragic sunt complementari, produse ale unei „separații interioare” a contradicțiilor persoanei. Ei exprimă, Într-o manieră concentrată, natura antropocentrică a persoanei care, Înfruntând suprarealitatea, vrea să se substituie acesteia. Dar, prin aceste eforturi, atât eroicul, cât și tragicul nu fac altceva decât să ilustreze În mod exemplar umanul. Se poate trage de aici o concluzie asupra umanismului? Da. El
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
corectată. Astfel, naturalul, barbarul, copilul, femeia trebuie să fie "pedagogizați" de cei care știu, care stăpânesc rațiunea: bărbatul, adultul, șeful, intelectualul, politicianul: ad infinitum. Știința-putere, iată substratul însuși al socializării moderne. În această perspectivă prevalează o concepție monocentrică: geocentrică, teocentrică, antropocentrică. Un sigur pământ, un singur dumnezeu, omul (masculin) singur. Și ceea ce este separat, plural, dispersat, trebuie adus la acest centru. Rațiunea umană conduce la unitate" (Sfântul Augustin). Puterea pedagogică are ca ideal a inculca binele, prealabil definit ca ordinea unicului
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ci fizic”, antropocentrismul fiind înlocuit de „cosmocentrism”: „Un om-pasăre nu e atît un om descompus, degradat, cît unul deposedat de privilegiul de a se afla în centrul lumii: prin chiar faptul că regresează pe scara zoologică, el e descentrat. Viziunii antropocentrice i se substituie astfel una cosmocentrică, mai generală, și care implică o hibridizare pe scară universală a ființelor, de la care omul nu mai este exclus” (p. 526). Avem de-a face cu revelația unui mecanism abstract al manipulării universale, în interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Fundamentul uman al persoanei este dependența divină de Absolutul personal. În schimb, când în tradiția gândirii occidentale acest fundament a fost dezrădăcinat de dimensiunea veșnică a lui Dumnezeu și a fost orientat spre subiectivitate, conștiință, rațiune, după o perspectivă clar antropocentrică, persoana este considerată înăuntrul ei (dentro di sè).” Enrico Berti observă o întoarcere la noțiunea clasică de persoană, în filosofia anglo-americană de inspirație analitică (Peter Simson, care afirmă necesitatea unei perspective metafizice; D. Wiggins, pentru a examina criticismul lui Hume
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]