168 matches
-
114 și urm.). Toate acestea se regăsesc pe fundalul proceselor, din ce în ce mai apropiate, ale globalizării. Vlad Mureșan apreciază că, din punct de vedere religios, globalizarea aprofundează discontinuitatea spirituală a modernității, responsabilă de tranziția de la o viziune teocentrică asupra vieții la una antropocentrică, tradusă într-un fenomen de masă. Această tendință se accentuează sub impactul globalizării în mai multe feluri: planetarizându-i extensiunea, prin eroziunea marilor religii pe care le relativizează confruntându-le între ele pe marea scenă a planetei, chiar diluându-le identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
că lucrarea sa este o contestare directă a realismului clasic 4. Heikki Patomäki și Colin Wight (2000) argumentează că realismul politic este prea apropiat atât de poziția pozitivismului logic, cât și de cea deconstructivistă, în sensul că împărtășesc o concepție antropocentrică a cunoașterii, incompatibilă cu realismul științific, pe care-l consideră a fi la baza constructivismului. Patomäki și Wight (2000, pp. 219-223) regăsesc originile acestui antropocentrism, trecând prin lucrările fundamentale ale realismului de la jumătatea secolului XX, în operele ontologice ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau sanogeneză) devin componente esențiale ale proceselor economice viabile. Pe de altă parte, schimbarea sub aspectul intensiv al configurației economiei presupune procesul de reconceptualizare, reproiectare și reconstruire a activităților economice pe toată gama de valori și norme ale culturii. Modelele antropocentrice (despre care se va vorbi În lecția următoare) se caracterizează, tocmai, prin părăsirea paradigmei tehnologice asupra economiei (economia progresează prin perfecționarea tehnologiei) și trecerea spre noi paradigme socioculturale (care a pus la baza activității economice tot setul de valori - norme
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și producției, noile legiferări privind calitatea globală, În scopul sporirii puterii de pătrundere a țărilor participante pe piețele mondiale. Noul management trebuie să fie capabil să facă față noilor competitori mondiali. Din această necesitate s-au născut Sistemele de Producție Antropocentrice (SPA). „Dezbaterea asupra SPA implică cerințele viitoare ale fabricației și un răspuns la piețele anticipate. Tendințele specifice viitorului secol au fost modelate de ultimele decade și ele sunt În plină accelerare. Globalizarea economiei, presupunând o planificare a corporațiilor și națiunilor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cunoașterea cât mai devreme a tendințelor posibile de schimbare viabilă și benefică și capacitatea luptei pentru promovarea lor anticipată și adecvată prin produse care să creeze piețe noi. Noul sistem de organizare, producție și muncă, ce se promovează În cadrul modelelor antropocentrice, valorizează și valorifică În mod superior resursa-timp. Unul din conceptele de bază ale noului management este cel de „exact-la-timp” („just-in-time” production system). Elaborat și practicat inițial În managementul japonez, conceptul poate fi integrat și În modelele socioculturale de management occidental
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de creștere și competitivitate”<footnote United on Importance of Education for a Knowledge Society, În revista „Condis-focus”, 2003, nr. 232, pp. 14-15. footnote>. Această caracteristică se referă mai Întâi la necesitatea unui colectiv de salariați bine instruiți, În vederea practicării managementului antropocentric, posedând conceptele, cunoștințele, logistica, metodele necesare și, deci, instruiți special din perspectiva acestui tip de management. În al doilea rând, spre deosebire de modelele tayloriste ce acordau o mică importanță cercetării științifico-tehnologice și dezvoltării pe baza acestei cercetări, SPA se elaborează și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și bunăstare pentru societate; În mod particular, printr-un permanent proces de creare de locuri de muncă”.<footnote Corporate Social Responsability. A Business Contribution to Sustainable Development; COM (202/347 final, Brussels, 2002, p. 5. footnote> Sistemele manageriale de tip antropocentric pot avea diferite forme, În raport cu specificul instituției și al strategiei alese. Așa cum vom vedea și În modulul 2, pentru instituțiile publice cu activitate de relații publice, se dovedește a fi eficace modelul de management legat de competențe negociate. Conceptul de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cercetare FAST (Forecasting And Assessment in Science and Techology) a elaborat și aplică o nouă concepție și un nou mod de acțiune În sfera producției ce se bazează, tocmai, pe introducerea omului În centrul preocupărilor de management. „Sistemele de Producție Antropocentrice sunt modele - atât existențiale, cât și conceptuale de producție avansată. Ele se dovedesc o sursă de modernizare a bazei producției («manufacturingă) europene și reprezintă un factor crucial al competitivității viitoare pentru o largă arie a industriei europene. Sistemele de Producție
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sunt modele - atât existențiale, cât și conceptuale de producție avansată. Ele se dovedesc o sursă de modernizare a bazei producției («manufacturingă) europene și reprezintă un factor crucial al competitivității viitoare pentru o largă arie a industriei europene. Sistemele de Producție Antropocentrice Încearcă să echilibreze aspectele tehnice și umane În cadrul unor forme avansate de organizare a muncii. În măsura În care dezvoltările tehnicii sunt necesare, ele trebuie să se bazeze pe potențialul de cunoaștere și abilitate al celor ce o folosesc și trebuie să fie
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sunt necesare, ele trebuie să se bazeze pe potențialul de cunoaștere și abilitate al celor ce o folosesc și trebuie să fie introduse În structuri de muncă Înalt cooperative”.<footnote Wobbe Werner, op. cit., p. 9. footnote> Modelul Sistemelor de Producție Antropocentrice (SPA) s-a impus pentru a corespunde noilor exigențe pe care vechile modele nu le puteau satisface. „Abordările antropocentrice sau uman-centrate sunt orientate asupra dificultăților și inflexibilităților, atât ale sistemelordependenței-de-mașină, cât și ale legilor «producției-dirijate-prin-științăă și Își concentrează strategia asupra
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
trebuie să fie introduse În structuri de muncă Înalt cooperative”.<footnote Wobbe Werner, op. cit., p. 9. footnote> Modelul Sistemelor de Producție Antropocentrice (SPA) s-a impus pentru a corespunde noilor exigențe pe care vechile modele nu le puteau satisface. „Abordările antropocentrice sau uman-centrate sunt orientate asupra dificultăților și inflexibilităților, atât ale sistemelordependenței-de-mașină, cât și ale legilor «producției-dirijate-prin-științăă și Își concentrează strategia asupra practicii organizaționale flexibile și inițiativei umane pentru soluțiile problemelor cu care se confruntă producția modernă”<footnote Gordon R., Kriger
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
atare sau a administra Întreprinderile În mod rațional, ci ca un sistem de paradigme, concepte, teze, metode și instrumente de a promova dezvoltarea. Managementul pentru dezvoltare („developmental management”) intră În strategiile moderne ale dezvoltării viabile și se bazează pe viziunea antropocentrică. „În timp ce managementul inițial este fundamentat economic, iar managementul rațional este orientat administrativ, managementul pentru dezvoltare este, În esență, umanist. În timp ce managementul inițial evaluează omul economic, iar managementul rațional pe cel organizațional, managerul pentru dezvoltare evaluează persoana În ansamblul său («whole
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Rongemont, L’avenir est nôtre affaire, Paris, Ed. Stok, 1977, p. 38. footnote>. Noile politici și practici manageriale au ca un principiu diriguitor: nu tot ce este tehnologic posibil este și uman dezirabil. Ca atare, un management axat pe om (antropocentric) introduce metode de selecție și decizie bazate pe distincția «bun-răuă. „Problema alegerii politice publice pentru dezvoltarea societală trebuie să se confrunte cu dimensiunea sa tragică - alegerea În economia publică este foarte rar una dintre consecințele «buneă sau «releă, ci, În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
se producăă, dar și la «cum să se producăă. Este necesar să se Înțeleagă că individul nu numai că produce În societatea industrială, dar, de asemenea, trăiește aici ca atare (...) Căutarea unei culturi industriale bazate pe un sistem de producție antropocentric, ce are loc azi În Europa contemporană, este un caz valabil atât pentru oamenii japonezi, cât și pentru sistemul de producție japonez Însuși, reprezintă o Încercare de formulare a unui sistem În care oamenii, nu tehnologia, capătă poziția centrală”<footnote
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sistem În care oamenii, nu tehnologia, capătă poziția centrală”<footnote Ibidem, pp. 57-58. footnote>. Modelele de management american și din țările europene occidentale sunt și ele În curs de modificare, prin căutarea unor alternative naționale la proiectul sistemelor de producție antropocentric. Modelul american, generat de caracteristicile esențiale ale „culturii americane”, valorizează În foarte mare măsură interesele industriei, progresează Împotriva limitelor unei organizări a muncii mai mult sau mai puțin direct modelate ocupațional și care, În corelare cu o instrucție profesională tradițională
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
continuare al competitivității În cadrul producției mijloacelor de producție și industriile de automobile”.<footnote Wobbe Werner, op. cit., p. 41. footnote> În acest cadru, managementul În Întreprinderile comerciale și pe Întreaga economie americană este, și el, În curs de schimbare spre sistemele antropocentrice. Sistemele de producție europeană, mult diferite Între ele sub aspectul culturilor naționale, a nivelelor de dezvoltare, a resurselor etc., au unele caracteristici comune. „Producția industrială a țărilor europene este, În general, orientată spre piețe mici și este obiectul unei presiuni
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a efectelor imediate, la ansamblul de efecte (directe și imediate și pe termen mediu și lung, dorite și nedorite etc.). Managementul modern este În căutarea a noi principii de acțiune pentru a da conținut noii paradigme a sistemelor de producție antropocentrice. Managementul tehnocentrist Își concentrează preocupările spre „Îmbunătățirea” mașinilor, spre cunoașterea modului de funcționare a mașinii, a caracteristicilor materiilor prime etc. Toate acestea, evident, rămân necesare În managementul antropocentrist, dar interesul principal se mută spre studierea și cunoașterea omului. A trece
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
acestea, evident, rămân necesare În managementul antropocentrist, dar interesul principal se mută spre studierea și cunoașterea omului. A trece de la afirmația generală spre practicarea concretă a managementului antropocentrist este „un drum” lung și dificil. Mai Întâi, trebuie precizate dimensiunile modelelor antropocentrice, sau, mai concret, la ce ne referim pentru a căuta să realizăm un asemenea model. a) Omul (ca individ, grup, comunitate) reprezintă izvorul de elaborare a concepției despre produs, producție, economie În general (și, evident, societate). „Economia” este creată de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dezvoltării moderne (pe modele „postindustriale”) arată, tocmai, orientarea (În condițiile penuriei de materii prime și energie) spre resursele umane regenerabile și apte de amplificare. c) Omul este scopul ultim și esențial al economiei, aceasta fiind determinarea de bază a modelelor antropocentrice de management. Pornind de la acest scop, producția pune pe prim-plan calitatea și, ceea ce este esențial, schimbă criteriile valorice ale conceptului de calitate, definind calitatea prin aceea că reprezintă un model complex valorico-normativ de concepere, realizare și folosire a produselor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Întreprindere În care ei ar putea să se implice personal, aducând În ea ideile lor, personalitatea și atitudinea lor”<footnote Ibidem, p. 124. footnote>. Acest al patrulea tip de mentalități se aseamănă foarte mult cu ceea ce caracterizează Sistemele de Producție Antropocentrice dezvăluind alte contexte socioculturale de căutare a satisfacției În muncă, și de realizare a socializării prin muncă. Analiza activității manageriale, ca o tehnologie socială de asigurare a scopurilor globale ale Întreprinderilor, ar privi luarea În considerare a rezultatelor (ca modalitate
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
determinată de rezultatele obținute În raport cu funcțiile de satisfacție și de socializare. Conceptul de „eficacitate socială globală” (ca raport dintre ansamblul rezultatelor și scopurile urmărite) devine un instrument de gândire și lucru esențial În managementul centrat pe om. Sistemele de producție Antropocentrice Își pun ca scop a face servicii societății (clienților, lucrătorilor, comunității umane) și din această activitate să poată fi și rentabile. Chiar rentabilitatea este privită altfel, ca eficiență socială globală (ca raport Între ansamblul resurselor antrenate materiale și umane - și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
asupra tehnicii După cum rezultă , prin natura sa, cultura industrială diferă În raport cu contextele naționale. Există o Întrepătrundere de aspecte universale și naționale În grade diferite de la o țară la alta, fapt ce conduce la particularizarea unor modele naționale. „Sistemele de producție antropocentrice, ca și toate sistemele de producție, sunt bazate pe o combinație de caracteristici unice și universale - deși SPA produce, mai mult decât altele, elemente culturale unice”.<footnote Ibidem, p. 2. footnote> Proiectul orientat spre om („uman-centrat”, „social-compatibil”) acordă o atenție
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ale salariaților, cum ar fi: disciplina, puterea și rezistența fizică, capacitatea de a executa cât mai bine sarcinile Încredințate, memoria, respectul față de superiori etc. În unele locuri de muncă intervine și diferența de sex și vârstă. În managementul de tip antropocentric, sunt negociate cu totul alte capabilități, cum ar fi: creativitatea, inițiativa, responsabilitatea, spiritul critic, cunoștințele generale, de specialitate și de activitate practică (know how), capabilitățile legate de relațiile interumane, Încredere, comunicare, atașament etc. În procesul de negociere, actorii sociali Își
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sa asupra capitalismului, a introdus ideea luptei de clasă care distruge ordinea socială tradițională; Freud, prin psihanaliză și inconștient, a dizolvat conceptele de suflet și persoană, ca pivot al antropologiei creștine; Einstein, cu teoria relativității, a distrus pentru întotdeauna imaginea antropocentrică a universului. Dar teoreticianul cel mai de temut al iudaismului este Benjamin Disraeli, și nu din întâmplare Schmitt îi ținea portretul agățat deasupra mesei de lucru în casa din Dahlem, la Berlin. Potrivit lui Disraeli care prezintă această teză în romanul
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să ne Înarmăm Împotriva acestor deformări. Etica tradițională se relevă incapabilă să răspundă gravității și amplorii problemelor ridicate de puterile pe care omul le-a dobândit prin știință și tehnică. Această etică se caracterizează prin câteva trăsături: ea este fundamental antropocentrică, fiind orientată În mod esențial spre raporturile pe care oamenii le stabilesc Între ei; din această cauză, implică reciprocitate și corespondență Între indivizii intrați În raporturi; responsabilitatea conștiinței morale pe care o dezvoltă această etică este Îndreptată spre trecut și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]