232 matches
-
Pavel Șușară I. Antropocentrism și experiență individuală Vreme de șase luni, Galeria Luchian 12 a găzduit expoziția de pictură și desen, intitulată Ipostaze, a tinerei artiste Daniela Chirion. Cea de-a doua sa expoziție personală, după Kakemono și autoportrete de la Galeria Cuhnia a Palatului
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
succesiuni privește omul în general, privește specia, dinamica acesteia de la genul proxim al vieții articulate, cuplul om/animal, la individualizarea umanului, portretul, și pînă la conștiința de sine, adică autoportretul. Lectura de acest tip, una documentar-historistă, trimite inevitabil către un antropocentrism cultural, către o viziune oarecum abstractă în care categoria excede ființa concretă, chipul ireductibil, ceea ce, în mod evident, nu are cum să ilustreze și perspectiva autoarei. Iar acest lucru reiese foarte clar din însăși cronologia formelor, autoportretele fiind cele mai
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
în final, să apară tema ceva mai extinsă care privește relația om/animal. În această succesiune, perspectiva se schimbă în mod radical, iar accentul nu mai cade pe umanitate, pe specie, ci pe individ, pe experiența nemijlocită a omului concret. Antropocentrismul Danielei Chirion devine, prin mijlocirea proprei sale experiențe, un itinerariu inițiatic al Eu-lui ireductibil. Autoportretul, prima treaptă a cunoașterii, semnifică cea mai importantă experiență post uterină, aceea a descoperirii de sine, a revelației propriei persoane. Urmează, apoi, portretul, adică descoperirea
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
de vitalitate și de eșec, de construcție monumentală și de ruinare lentă a formei pînă în pragul disoluției. Un bun regizor al volumului gigantic și al suprafeței impresioniste, un contemplativ calm și un expresionist ultragiat și sangvin, un sacerdot al antropocentrismului și un iconoclast în plină criză de răzvrătire, toate aceste personaje se găsesc simultan și succesiv în sculptura lui Ion Vlad. Tocmai această dimensiune a sculpturii noastre, care sintetizează pe un spațiu relativ restrîns experiențe ale unei întregi istorii, face
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
pildă. însă dincolo de interesul pentru forma statică sau, mai bine zis, pentru forma cu un echilibru dobîndit, Darie Dup se exersează într-un expresionism temperat, cu o puternică dimensiune morală. Departe de a fi o mistică sau măcar un elogiu, antropocentrismul lui, marcat deseori de consecințele mutilării, așezat alteori într-o ciudată asociere cu zoologicul, este mai curînd semnul unei revolte și actul unei puneri între paranteze. Și în pofida faptului că prezența sa publică nu este una ofensivă și sistematică, Darie
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
Vlad, Mircea Roman și Titi Ceară, Laurențiu Mogoșanu este unul dintre noii cavaleri ai Apocalipsei. El a descoperit corporalitatea ca artefact, fizionomia ca tehnică de agregare, lemnul inform, asemenea cărnii împietrite de mumie, ca substanță constitutivă a acestei noi viziuni. Antropocentrismul de altădată, suveran și orgolios, apare acum ca o simplă construcție care-și exhibă simultan fragilitatea și drama. Mitul se surpă, întregul nu este decît o tehnică a acumulării, iar iluzia vieții o simplă complicitate cu privitorul. însă dincolo de pauperitatea
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
de vitalitate și de eșec, de construcție monumentală și de ruinare lentă a formei pînă în pragul disoluției. Un bun regizor al volumului gigantic și al suprafeței impresioniste, un contemplativ calm și un expresionist ultragiat și sangvin, un sacerdot al antropocentrismului și un iconoclast în plină criză de răzvrătire, toate aceste personaje se găsesc simultan și succesiv în sculptura sa. Tocmai această dimensiune a sculpturii noastre, care sintetizează pe un spațiu relativ restrîns experiențe ale unei întregi istorii, face ca recuperarea
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
altceva decât o beție de neologisme. O putem deschide la întâmplare pentru a găsi fraze de acest fel: „Cu cât mai neașteptate, mai revelatoare sunt apropierile transmutante, cu atât mai solicitat este ecoul în receptivitatea noastră. Pe de altă parte, antropocentrismul nu confiscă desigur potențialitatea infinită a metaforizărilor.“ Nu ne rămâne decât să reflectăm și noi asupra potențialității infinite a vanității unor autori... Ca in secolul XIX Militar de carieră, internat între 1985 și 1990 „în lagărele militare comuniste de muncă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ne oprim e cea a propunerii pe care Al. Mușina o face poeziei în perspectiva viitorului. Ofuscat de formulele aplicate modernismului de către Hugo Friedrich, precum „contestarea relevanței realului“, „dezumanizarea“, le opune, în numele acestora un „nou clasicism“pe care-l numește „antropocentrism“. Miza sa ar fi „umanul comun“, o „normalitate“ a trăirilor și semnificărilor „tot mai rară“, drept care se impune „revalorizarea“, resemnificarea lui aici și acum, re-centrarea omului «pulverizat» de tehnologii, limbaje, coduri culturale, ideologice, reconstruirea în și prin scris a unei
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
pe care încearcă, în mod obscur, să le exprime strigătele, lacrimile, liniștea, mîngîierile, sărutările, suspinele etc. și care par a voi să exprime obiectele în ceea ce au ele ca aparență de viață sau ca scop presupus“. Prin urmare a clama antropocentrismul artei e aidoma acelui adagiu potrivit căruia nu-l poți căuta pe Dumnezeu decît dacă L-ai și găsit...
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
de ființă umană, fără ca ea să fie particularizată în vreun fel. Dacă am duce interpretarea pînă la capăt, am putea spune că Ilie Boca este un antropocentrist de factură orientală. Asta ar însemna, la prima vedere, o contradicție în termeni. Antropocentrismul este un produs eminamente clasico-renascentist; este occidental și prelungirea lui, în lumea contemporană, s-a făcut pe filieră catolică. Orientul este foarte puțin interesat de Omul ca individ. Orientalilor le lipsește preocuparea explicită față de ființă umană determinată. La Ilie Boca
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
artistic, după cel mai tipic scenariu antropocentrist. Numai că aici omul nu este soma, nu este corporalitate. El este prezență spirituală în mai mare măsură, este o sumă de particularități care îl identifica mai mult ca specie decît ca individ. Antropocentrismul de factură orientală poate funcționa în legătură cu pictura lui Boca, fără să sufere de o prea mare agresivitate oximoronică. O.O. Se poate vorbi despre laconismul imaginii? P.Ș. Da, în mod cert. Este o imagine laconică în ceea ce privește gestul artistului, realizarea ei
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
scurtele „pastile” de aici incriminat (sau amendat, sau imitat) nu e niciodată stilul (Mușina găsindu-ș i dintru-nceput o voce care-l scutește de efortul inutil al pastișei), ci atitudinea. El rămâne, chiar și în aceste emanații marginale, fidel noului antropocentrism pe care l-a teoretizat. Obiectul malițiilor lui e întotdeauna omul din spatele operei. Acestuia nui judecă, mărunt, abaterile morale, viciile pasagere, ci stereotipiile. Infatuările intratabile. Orgoliile. Gata de poză, orficul Ion Mureșan e surprins în toată clovneria lui atașantă: „Mereu
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
care anatomismul occidental și hieroglifa orientală se susțin reciproc și propun o nouă realitate a imaginii. Pe de o parte, sînt conservate toate datele unui figurativism coerent și foarte exact în structurile sale esențiale, iar, pe de altă parte, aroganța antropocentrismului și retorica unei corporalități marcate de accidente particulare și de suficiența identității sînt drastic sancționate prin recursul la reprezentarea generică și la tipologie.
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
portrete concentrează trei orizonturi culturale distincte și majore. Ele sînt un fel de placă turnantă a expoziției, făcînd trecerea de la portretul votiv la potretul de șevalet, de la biserică la lumea laică, de la Orient la Occident, de la postbizantinism și levantinism la antropocentrismul european. După care urmează, exclusiv, experiențe artistice culte. Deblocat, eliberat, spiritul picturii românești devine european, dinamic, animat, cu vocația experimentului și a insurgenței, iar consecințele sale nemijlocite au fost mișcările avangardiste care au șters orice granițe ale vîrstelor culturale pe
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
umanist pur, adică indiferent religios, practică formele vieții de junglă, împingând cruzimea până la forma gratuită a bestialității tigrului. Vremea noastră este plină de astfel de exemplare. 131. Umanismul este una din formele grave ale rătăcirii omului modern, care pleacă din antropocentrismul Renașterii. În Renaștere, ''titanii'' s-au umflat prin autocunoașterea necunoașterii. Ei nu se cunoșteau pe ei înșiși și au crezut că s-au descoperit ca oameni. 132. Omul - javra asta bipedă, pe care eu îl consider ''animal prost'', homo stultus
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Karamazovilor se dovedește a fi un creștin profund. Polifonia i-a permis lui Dostoievski să dezvăluie complexitatea vieții sufletești a oamenilor, fatalitatea unor contradicții în aparență instabile. El dezvăluie ceva ce nu a mai existat în literatura universală: concluzia unui antropocentrism creștin. Religia face trecerea spre profunzimea spirituală a omului. Apoi profunzimea se întoarce la om. La Dostoievski chipul omului rămâne în profunzime. Metafizica creștină dostoievskiană trebuie căutată mai presus de toate în „Legenda despre Marele Inchizitor”. Dostoievski a fost sursa
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
pleacă de la doctrine. După aceea este nevoie să se realizeze o expunere privind evoluția în timp a conceptelor. Iluminismul și Renașterea au adus cu ele o transformare profundă a modului în care este privită chiar relația omului cu divinitatea. Pe măsură ce antropocentrismul iluminist prinde rădăcini se observă cum preocupările gândirii omenești se depărtează de religiozitate și evoluează cu pași repezi spre ateism. Comunismul este rodul unei transformări a modului în care umanitatea renunță la formele de percepție a tuturor realităților înconjurătoare prin
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
fel încît intră în armonie cu aparițiile strălucitoare ale cerului ca fiind acel element străin în care zeul necunoscut își află locul potrivit."15 Atitudinea este proprie romantismului, unde poetului îi revine un rol important pentru a așeza omul în antropocentrismul lumii. Iar la Eminescu suveranitatea privirii antropocentrice a magului reprezintă felul său de-a înțelege universul "într-un mod sintetic, prin imagini", "fără mijlocirea stânjenitoare a simțurilor"16. De aici o imagerie vastă având în centru, ca punct de refracție
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
care, mai bine decât cea a lui Ch. Renouvier, conservă și aspecte formale ale filosofiei lui Kant. S-ar părea că personalismul energetic, așezând omul în acest rost, la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat, antropomorfizează. Dar, mai întâi, posibilul antropocentrism nu presupune antropomorfizare; în plus, centrul reprezentat de om nu se află "peste tot și nicăieri". C. Rădulescu-Motru îl limitează cât mai mult cu putință, iar ceilalți constituenți ai lumii au demnitate existențială necondiționată prin om. Astfel, natura (condiționată prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
R. Vulcănescu Mitologie română, 1986; G. Nițu, Elemente mitologice În creația populară românească, 1988; V. Kernbach, Universul mitic al românilor, 1994; Andrei Oișteanu, Grădina de dincolo, 1980; Motive și semnificații mitico-simbolice, În cultura românească tradițională, 1987; Nicolae Branda, Mituri ale antropocentrismului românesc, 1991). Pentru acești autori, constructele speculative apar ca certitudini inatacabile. Analogiile dezvăluie identități de substanță, iar distanțele În timp și spațiu nu constituie un obstacol În fixarea originii și sensului unui fenomen de folclor, cules În secolul al XIX
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Fortes (coord.), Sacrifice, Academic Press, Londra Bowers, Alfred, 1976, „Mandan Social and Ceremonial Organisation”, În Adamson E. Hoebel, Everett L. Frost, Cultural and Social Anthropology, McGraw-Hill, New York Brăiloiu, Constantin, 1981, Opere - V, Editura Muzicală, București Brânda, Nicolae, 1991, Mituri ale antropocentrismului românesc (I - Miorița), Cartea Românească, București Bréhier, Émile, 1945, Histoire de la philosophie (vol. I: L’Antiquité et le Moyen Age), PUF, Paris Bristol, Michael, 1985, Carnival and Theater: Plebeian Culture and the Structure of Authority in Renaissance England, Methuen, New York
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
informațională. E primul text scris în românește în care teoriile estetice ale lui M. Bense sunt aplicate la semiotica artelor vizuale. Dar M. nu renunță la teza fundamentală din prima sa carte, ci reia aici ideea potrivit căreia decisiv este antropocentrismul, componenta umană fiind esențială deopotrivă în crearea și în receptarea operei de artă. Astfel încât arta e privită ca o modalitate specifică majoră de definire a lumii lăuntrice a artistului, generatoare a unor impulsuri spre comunicarea propriei experiențe către o lume
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
mai valoroasă sau mai «competitivă» pe plan universal dacă «avem și noi postmoderniștii noștri».” Optzecist disident - față de vulgata lefterianistă și cărtăresciană privind p. românesc -, Mușina și-a afirmat poziția critică, a susținut necesitatea și legitimitatea în poezie a unui „nou antropocentrism”, pe care l-a teoretizat, și a continuat să critice îndârjit fetișizarea fenomenului prin texte cu caracter cvasi pamfletar: Să-avem și noi postmoderniștii noștri (1989), Paradisul din tomberon (1994), Postmodernismul socialist (1999) ș.a. O critică la fel de aspră va fi formulată
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
relativizarea valorii și conștientizarea caracterului de convenție al reprezentărilor noastre despre lume, despre noi înșine și despre creațiile noastre, în particular, literare. Odată cu anunțata moarte a lui Dumnezeu, moare și omul ca ființă plenară (de unde imposibilitatea unui nou umanism sau antropocentrism), pentru că Dumnezeu nu a fost, de fapt, decât valoarea transcendentă și absolută, fundamentul pe care omul a putut concepe unitatea existenței, sensul ei și al lui propriu. Dispariția transcendenței aduce o doar temporară și iluzorie centralitate a omului; în fapt
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]